Page 55 - Drumul_socialismului_1986_04

» MIERCURI, 16 APRILIE 1986 Pag. 3

ROMÂNIA • CEAUŞESCU • PACE Priveliştea drumului să fie una frumoasă
:iusue
(Urmare din pag. 1) rare. în schimb, Ia „Mioriţa", Drumul către munte...
Steaua — ASPIRAŢIILE CELE MAI PROFUNDE mina de gospodar a şefului
Meciul unităţii, Remus Dara, ajutat Din Orăştie, cine nu se-n-
semifina- ALE TUTUROR OAMENILOR MUNCII seul turistic. La „Poieniţa", dreaptă spre Geoagiu sau
Campioni- într-un peisaj care ar putea de conducerea C.P.A.D.M., spre Deva, cu siguranţă că
ni. raus- se simte. „Localul a fost a-
ircctă (co- Ca orice cetăţean al ţării nizaţiilor dem ocratice, tu­ asupra civilizaţiei um ane, ca fi admirabil dacă amenajă­ porneşte spre Costeşti. In
auză: Pu- noastre, am convingerea turor guvernelor şi popoarelor şi uriaşele poveri pe care rile exterioare ar fi finaliza­ dus la confort superior în in­ sezon mai ales, foarte mulţi
progra- profundă că program ele de ca şi Declaraţia M arii Adu­ creşterea fără precedent a te, pregătirile pentru sezon terior — ne spune interlocu­ turişti doresc să vadă cetă­
dezvoltare econom ico-so- nări Naţionale constituie cea cheltuielilor m ilitare le a- au început cu întirziere. Se torul — l-am extins cu o gră­ ţile dacice. Dar şi pînă a-
cială a patriei se pot Înfăp­ m ai elocventă dovadă în a- runcă pe um erii tuturor po­ lucrează, e drept (am întilnit colo, priveliştile trebuie să
a m eco- dină de vară, amenajăm un
tui num ai in condiţii de li­ ceastă direcţie. poarelor. Propunerile tovară­ acolo oameni de la coope­ le stîrnească admiraţia. în
poezia a- nişte şi pace. Ne bucură tot O coincidenţă fericită iace şului Nicolae Ceauşescu, rativa „Viaţă nouă"), dar cu bar exterior pentru răcori­ satele comunelor Beriu şi O-
eroici ce s-a realizat in anii so­ ca aniversarea celor şase pătrunse de un înalt um a­ un ritm care, dacă nu se în­ toare şi bere şi vrem să fa­ răştioara de Sus s-au făcut
cialism ului, in patria noastră. decenii şi jum ătate de la nism , privind încetarea im e­ teţeşte, abia către mijlocul cem din parcarea noastră şi se mai fac multe: se văruie
Comunist La aceasta am contribuit şi făurirea partidului să coin­ diată a experienţelor nu­ verii vom merge la inaugu- una model”. pomii, se repară podeţele,
gîndire noi, m inerii, şi vom contri­ cidă cu Anul Internaţional al cleare, elim inarea arsenale­ gardurile, se plantează flori
acţiune bui neîncetat pentru înflo­ Păcii. Fericită, pentru că pe lor nucleare, reducerea cu şi pomi de-a lungul şoselei.
iră
rirea Rom âniei socialiste. steagul partidului nostru 50 la sută a bugetelor m i­ Un plus de viteză acestor
tcrial (co- Oaspeţi diti regiunea Doneţk lucrări, mai ales la Orăş-
patru lto- Tot ce am înălţat şi realizat, pacea a constituit din pri­ litare pînă la sfirşitul m ile­
zestrea dobindită prin m un­ m ul m om ent al existenţei niului, celelalte m ăsuri cu­ tioara de Sus, n-ar strica. Şi,
că şi eforturi, vrem s-o am ­ sale un obiectiv perm anent, prinse in program ul de în judeţul nostru la fel, n-ar strica să se pună
plificăm şi s-o folosim in tot astfel cum pacea este pace, prezentate de secre­ în vedere unor cetăţeni să-şi
în cadrul relaţiilor de rievici Serebranski, secre­
pace. lată de ce susţin din substanţa însăşi a politicii tarul general al partidului, prietenie şi colaborare din­ tarul comitetului de partid repare casele, să şi le zu­
toată inim a noua iniţiativă externe rom âneşti. vin şi de această dată în tre judeţul nostru şi re­ de la întreprinderea de grăvească, să-şi aranjeze
de pace a ţării noastre. Dem ersul constant al ţării întîm pinarea intereselor fun­ curţile, pentru că, unele par
giunea Doneţlc — U.R.S.S., transporturi auto I-Ioratorez.
Rom ânia socialistă işi m a­ noastre, al preşedintelui ei, dam entale ale om enirii. ca părăsite. Dacă toate as­
o delegaţie din Doneţk se în cursul zilei de ieri,
I: 6,00 Ra- nifestă încă o dată, cu toa­ in sprijinul dezarm ării, pen­ află în vizită în judeţul delegaţia a fost primită de tea se vor rezolva, drumul
dimineţii ; tă răspunderea, poziţia ei tru o pace durabilă, dă glas VASILE MARIAN, către munte, către vestigiile
>tiri ; G,15 constructivă, activă, privind aspiraţiilor noastre celor m ai secretar nostru. către tovarăşul Ion Ioncscu, strămoşilor noştri va fi stră­
ii; 6,30 La al organizaţiei de partid, Din delegaţie fac parte secretar al Comitetului ju­
n agricul- apărarea bunului celui m ai profunde. Acest dem ers are deţean Hunedoara al P.C.R bătut cu plăcere.
c de pri- de preţ al om enirii - pacea. in vedere consecinţele incal­ schimbul B, tovarăşii Alexandr Nico- Oaspeţii din regiunea
te neintîr- Declarafia-Apel a F.D.U.S. culabile pe care o confla­ mina Teliuc - Est, laevici Serghienko, director
nalt nivel I. M. Hunedoara general al Centralei de Doneţk efectuează un
M) Radio- adresaiâ partidelor şi orga- graţie nucleară le-ar avea amplu schimb dc expe­ Gospodăria <lc cărbune a
intîmpina- transporturi auto 1 Doneţk, rienţă cu cadre din în­ termocentralei Mintia. Zeci
i jubileu Alexandr Vasilicvici Vnu- dc garnituri cu cărbune
i Revista treprinderea dc transpor­ poposesc aici pentru a-şi
ricrul mc- Haţeg un oraş ai luminii kov, directorul întreprinde­ turi auto Hunedoara, vizi­ descărca mereu necesara
Sulctin de rii de transporturi auto tează obiective economice „hrană" a cazonelor şi in
indem as- final pentru energie.
,00 Buletin {Urmare din pag 1) întreprinderii de bere : „Su­ M ihail Trilu, acum pen­ Jdanov şi Valentin Grigo- şi social culturale din judeţ.
Odă limbii
Din ţările plim entar planului aferent sionar, a lucrat o viaţă
30 "’uletin prim elor 3 luni ale acestui întreagă la consiliul popu­
'aru- transportat depăşeşte 1 000 an am produs : 692 hi lar al oraşului. Locuieşte
n» am ea m c ! — s-au plantat peste
copilăriei ; bere finită, 5 417 hi bere pe strada care poartă nu­
tc î 11,50 300 000 puieţi gard viu şi brută şi 28 707 hl bere îm ­ m ele zilei de naştere a
gic ; 12,00 încă 500 arbori m agnolia. buteliată. Sint realizări care partidului — 8 M ai : „Am
:i ; 12,05 Totul, prin hărnicia locui­ ne dau convingerea înche­
a făurirea torilor ! luat parte, după puterile
un ist Ro- ierii prim ului an al celui m ele, la toate transform ă­
;oordonate
,00 De la HĂRNICIA ÎNSEAM NĂ de-al 8-lea cincinal cu un rile revoluţionare petrecute
diojurnal ; ROADE BOGATE ! bilanţ bogat". in oraşul nostru. Este greu
le ştiri ; © Colectivul secţiei de
nvitaţilor ; să cuprind in cuvinte dez­
al ; 16,15 Ing. loan Birău, directo­ m obilă a produs suplim en­ voltarea im petuoaşp pe
noexpres ; rul I.P.I.L.F. : „La producţia tar, in trim estrul I 1986,
teaua Bu- fizică a prim ului trim estru care a cunoscut-o' şi o cu­
mderlccht m obilă in valoare de noaşte necontenit Haţegul
i retur in raportăm fabricarea peste 1 281 000 lei !
i.lelo: Cu- prevederi a 170 tone con­ — Locuiesc in cel m ai in „ E p o c a Nicolae
or buro- serve de legum e şi 28 to­ Ceauşescu". Pot să vă
elc serii ; nou bloc al oraşului Haţeg
maţii, mu- ne conserve de fructe. Ne — ne m ărturiseşte cefâfea- spun că sint m indru de
iletin de angaiâm ca in cinstea ani­ Haţegul m eu, de strada
ort ; 19,30 na Angela M arc. Este vor­
ă bucur ş- versării partidului să spo­ ba de blocul „Bucura 2", m ea cu num e glorios şi că
diojurnal ; o construcţie frum oasă în in lum inile de azi ale ora­
a >36 ; 21,00 rim substanţial producţia
■ ; 22,00 O suplim entară". care intră toate lum inile şului pulsează însăşi inim a
Radiojur- oraşului ! locuitorilor săi !"
:urnă mu- Ing. Ionel Işlan, directorul
1,00 Bulc-
Cerc starea ştiinţifică — strîns legată de soluţionarea problemelor Toate forţele mecanice şi umane
cu care se confruntă umtăţil a economice să fie mobilizate la efectuarea
e voi uita Documentele Congresului ne spunea prof. dr ing. modernizarea utilajului în reviste de specialitate
ia); Lcgâ- ştiinţei şi învăţămîntului Anton Saimac, decanul metalurgic, mai precis cel din ţară. Pe plan local, lucrărilor agricole!
(Arta) ;
Cîntccele reliefează cu pregnanţă ne­ institutului — ne-am o- de încărcare a cuptoarelor am pregătit pînă în mo­
, sala A); cesitatea stringentă ea fie­ rientat activitatea spre re­ de inducţie de 12 tone ; mentul de faţă două vo­ (Urmare din pag, 1) aceste activităţi se vor
lte feţe — care cercetător, cadru di­ zolvarea problemelor din iar a treia direcţie abor­ lume cuprinzînd asemenea relua. Să vedem în ce sta­
idem, sala
te câprioa- dactic, student să-şi pună planul departamental de dează o temă vitală a eco­ lucrări, aflîndu-se în curs diu se află cele două lu­
Furtuna în valoare capacităţile crea­ cercetare ştiinţifică, îmbu­ nomiei naţionale — redu­ de redactare un al treilea ră o activitate bogată, la crări. Pînă înainte de
"ROŞANI : toare, angajîndu-se să con­ nătăţirea tehnologiilor exis­ cerea consumului de ener­ volum. C.A.P. Lăpusnic lucrurile valul de ploi. la nivel de
îng); Toa-
plă numai tribuie la îndeplinirea o- tente, creşterea calităţii gie electrică şi automati­ — Care este aportul stu­ stau altfel. Unitatea de consiliu unic. din cele
irie); Lici- biectivelor actualului cin­ produselor, în speţă a oţe­ zarea proceselor industria­ denţilor la activitatea de aici arc în cultură legume- 1205 ha ce trebuie semă­
lupeni: cinal şi a celor de perspec­ lului, perfecţionării utila­ le, cercetarea urmărind cercetare ? verdeţuri ce pot fi recol- nate cu porumb pentru
•e (Cultu-
: Marele tivă, cooperînd strîns cu jului metalurgic. Temele automatizarea punerii în — Avînd în vedere spe­ tat<j, dar acţiunea n-a în­ boabe s-au însămînţat 350
irul); LO- industria, în vederea solu­ noastre de cercetare sînt gol a compresoarclor în cificul institutului nostru, ceput încă. De ce ? ha. Cu cele mai bune
',Lle depar- ţionării problemelor tehnice solicitate în primul rînd industria minieră, realiza­ studenţii desfăşoară activi­ — Fiindcă — ne spunea rezultate se înscriu coo­
(Minerul) ;
Neînvinsul şi tehnologice cu care se de combinatele siderurgice rea unei instalaţii de con- tate de cercetare în ca­ Maria Cibu, preşedinta u- perativele din Ilia — 44
ANINOA- confruntă unităţile econo­ de la Hunedoara şi Călan. torizare a consumului de drul colectivelor mixte de nităţii — nu avem o for­ ha, Bretea Mureşană şi
Schiniang mice. perfecţionării teh­ cadre didactice—studenţi, maţie permanentă dc le­ Burjuc — cu cîte 30 ha.
URICANI: nologiilor, reducerii con­ contribuind la rezolvarea gumicultori. Unităţi cum sînt cele din
anilor (Re- LA INSTITUTUL DE SUBINGINERI
i : Ultimul sumurilor, ridicării nivelu­ unor teme, cît şi în cadrul — De ce n-aţi constituit-o, Sîrbi, Teiu, Zam şi Ră-
lua roşie); lui tehnic şi calitativ al HUNEDOARA cercurilor ştiinţifice stu­ aşa cum a stabilit consfă­ duleşti au însămînţat nu­
Micul de- produselor. Secretarul ge­ denţeşti de metalurgie, me­ tuirea judeţeană pe pro­ mai cîte 10 ha sau chiar
(Minerul);
n colţ de neral al partidului, tovară­ dar şi de alte unităţi eco­ energie activă şi reactivă canică, electrotehnică şi bleme de horticultura ce mai puţin. în ce priveşte
Prinţul de şul Nicolae Ceauşescu, a nomice. Avînd în vedere la instalaţiile de compre- automatizări. Materializa­ a avut loc la începutul erbicidarea păioaselor. din
ţări (Fla- dat în acest cadru o nouă complexitatea probleme­ soare. Aplicarea lor în rea activităţii de cerce­ acestui an ? cele 3 370 ha ocupate cu
lGIU-BÂI :
(Casa de dimensiune tezei programa­ lor pe care încercăm să le practică estimează impor­ tare a studenţilor s-a făcut — Am încercat, dar n-am grîu şi orz s-a administrat
EG : Paloş tice cu privire la integra­ rezolvăm, activitatea de tante economii de metal şi prin comunicări ştiinţifice reuşit. erbicid pe 1 090 ha. Bune
(Dacia) ; rea învăţămîntului cu cercetare ştiinţifică con­ energie electrică, precum în cadrul institutului şi Nu este satisfăcător un lezultate au la această lu­
sub o um- tractuală, fundamentală şi şi creşterea productivităţii prin proiecte dc diplomă asemenea răspuns în anii crare cooperativele agri­
^ : Titanic ştiinţa şi producţia —
cultură) ; piatră unghiulară a între­ de proiectare, se realizează muncii. care în proporţie de 80 la trecuţi în grădina de le­ cole de producţie din Ilia,
jariţie mis- gului sistem de instrucţie prin antrenarea tuturor — Activitatea de cerce­ sută conţin aplicaţii prac­ gume a C.A.P. Lăpuşnic se Dobra, Bretea Mureşană,
fu\); ilia: şi educaţie în şcoala româ­ cadrelor didactice şi a unui tare vizează deopotrivă şi tice, vizează îmbunătăţirea muncea bine, veneau la Sălciva şi altele. în uni­
(Lumina) ;
lutări cor- nească. număr tot mai mare. de ridicarea pregătirii profe­ tehnologiilor, reproiectarea lucru multe cooperatoare. tăţi cum sînt cele din Ră-
’erra (Mi- Pornind dc la asemenea studenţi, urmărind deopo­ sionale a cadrelor didac­ unor utilaje, automatizarea Unde sînt legumicultoarele duleşti, Teiu şi Ohaba —
obiective, ne apare revela­ trivă creşterea eficienţei tice. proceselor de producţie, din sat ? Ele sînt şi as­ lucrarea încă n-a început,
toare activitatea desfăşu­ economice a tuturor lucră­ — Este în atenţia noas­ autodotarea cu aparatură, tăzi, dar conducerea- coo­ iar la cooperativele din
rată de Institutul de sub- rilor efectuate. tră perfecţionarea pregă­ utilaje, instalaţii a pro­ perativei nu s-a preocupat Gurasada. Sîrbi, Lăpuşnic
ingineri clin Hunedoara, — Care au fost direcţiile tirii cadrelor didactice prin priilor laboratoare. La con­ de mobilizarea lor la lu­ suprafeţele crbicidate sînt
instituţie de învăţămînt su­ principale de orientare a doctorat. Temele lucrărilor ferinţele naţionale ale cer­ cru. Datoria conducerii mici în comparaţie cu
perior relativ tînără si­ cercetării ? de doctorat au fost astfel curilor ştiinţifice, studen­ unităţii este aceea de a
rcmca va tuată pe platforma indus­ — Pe baza sarcinilor ce alese îneît să se încadreze ţii institutului nostru, prin întreprinde toate măsurile cele ocupate cu cereale
frumoa- calitatea comunicărilor pre­ pentru ca activitatea din păioase.
abil. Vîn- trială a marelui combinat ne revin din hotărîrile în direcţiile de cercetare Pornind de la această
b la mo* siderurgic. Congresului al XlII-lea al ale institutului. O parte zentate, au obţinut 8 pre­ legumicultura să se ridice
ist. Tem- — Avînd în vedere spe­ partidului ne-am axat cu din rezultatele cercetării mii I, 3 premii II, 2 premii la înălţimea sarcinilor co situaţie, conducerile coo­
ne vor fi precădere cercetarea pe III şi numeroase menţiuni. stau în faţa unităţii, cea perativelor agricole de
ninus 1 şi cificul institutului nostru, au fost prezentate la se­ O prezenţă deosebită care mai urgentă fiind organi­
iar cele potenţialul cadrelor didac­ trei direcţii : prima vizînd siuni de comunicări ştiin­ producţie, consiliile popu­
12 şi 17 tice cu normă întreagă şi îmbunătăţirea calităţii pro­ ţifice prilejuite de Simpo­ ilustrează în ultimă instan­ zarea formaţiei de care lare, specialiştii au dato­
^a, izolat duselor siderurgice şi asi­ zionul naţional de creativi­ ţă calitatea procesului vorbeam.
mai sem- asociate, baza materială dc instructiv-educativ realizat ria să urmărească îndea­
La
igheţ slab cercetare şi didactică alcă­ milarea de noi tehnologii, tate şi creaţie, Conferinţa aici, preocuparea inten­ duri, începutul acestor rîn- proape starea terenului şi
de construcţii metalice des­
din
că,
spuneam
de
căutînd
/remea va tuită din 18 laboratoare şi creştere a posibilităţi micro­ făşurată la Timişoara şi să şi continuă pentru de­ cauza timpului, însămînţa- temperatura din sol pentru
purităţii
t frumoa- un atelier de microproduc- plina integrare a învăţă­ ca, imediat ce este posibil,
variabil. scopice şi de îmbunătăţire Simpozionul naţional „Ine­ rea poiumbului şi erbici-
a moderat ţie cu profil metalurgic, a caracteristicilor calitati­ galităţi matematice" ce a mîntului superior cu cer­ darea__ păioaselor au fost însămînţarea porumbului
ocal ceaţă, bogata sursă de documen­ ve la oţelurile carbon şi avut loc la Sibiu. Nume­ cetarea şi producţia. întrerupte. Vremea însă şi erbicidarea păioaselor
e chiciură.
tare de care dispunem — aliate ; a doua, urmăreşte roase lucrări sînt publicate MINEL BODEA dă semne dc ameliorare şi să fie reluate.