Page 57 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 57
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ
Fiecare oră bună de lucru—folosită
fel! din plin la semănat şi erbicidai I
S O C I A L I S M U L reci, vremea s-a ameliorat. sămînţarea porumbului se Pricazului", pe i-am întîlnit
ploioase
zilele
După
ha.
Printre
unităţile
de
31
şi
care stau mai bine la în-
în cîmp pe Constantin Pe
tec, inginerul şef al C.A.P.
Ca urmare, în fiecare uni
numără C.A.P. şi A.E.I. O-
şi
Murg,
Ioan
tate agricolă trebuie să se
Orăştie
C.A.P. şi A.E.I. Be-
urmărească zi de zi, chiar
brigadier.
unei sole pre
ceas de ceas, starea de u- răştie, C.A.P. Jeledinţi, Pri- cau starea Amîndoi verifi
riu,
ORGAIU fll COMITETULUI JUDtTEAW HUMEOOflBft At miditate a terenului con- caz, Turdaş, Orăştioara de gătite pentru însămînţat.
tinuîndu-se, imediat ce con Sus şi altele. De fapt, în „Ani început bine această
diţiile sînt favorabile, în- fiecare unitate, mecaniza- campanie — arăta ingine
sămînţarea porumbului, er- rul şef. Avem însămînţate
bicidarea păioaselor, cele cu porumb 35 de ha din
Anul XXXVIII, nr. 8 839 JOI, 17 APRILIE 1986 4 pagini - 50 bani lalte lucrări de pe ogoare. C.U.A.S.C. Orăştie cele 91 ha prevăzute. De
Sînt sarcini care se află asemenea, mecanizatorul
în atenţia conducerilor u- Andrei Vcreş a încheiat de
nităţilor, specialiştilor din torii, specialiştii şi coope erbicidat întreaga suprafa
Automatizarea proceselor siderurgice-mijloc Consiliul unic — agroindus acţionînd — aşa cum ce ţă cultivată cu orz şi 80
la
află
se
ratorii
datorie,
de ha din cele 120 ha ocu
preciza
trial
Orăştie
Laurean Lucoi, preşedin rea t o v a r ă ş u l Nicolae pate cu grîu. Acum, că vre
mea
s-a
urmă
ameliorat,
activ pentru sporirea eficienţei economice tele C.U.A.S.C. — unde Ceauşescu, în cuvîntarea la rim cu insistenţă starea de
plenară
recenta
al
C.C.
a
s-au însămînţat cu porumb,
a
pînă acum 367 ha, s-au er- P.C.R. — cu operativitate umiditate în terenului, tem a
peratura
pentru
sol
Parcurgem o etapă de muncă grea, folosirea ma- eforturilor de progres — bicidat 825 ha cultivate cu şi răspundere maximă la reîncepe imediat însămîn-
maximă importanţă pen şinilor-agrcgat multifunc deziderat care se înfăp cereale păioase şi s-au se executarea lucrărilor pe ţarea porumbului şi erbi-
tru construcţia socialistă ţionale, a roboţilor indus tuieşte în mod consecvent, mănat şi plantat în cîmp ogoare. cidarea".
din patria noastră, o pe triali şi microprocesoare în acest context, una din Dacă la cultura mare ac
rioadă în care promova lor". Se cunoaşte că pînă preocupările principale ale legumele pe o suprafaţă de într-adevăr, în „Drumul tivitatea şi-a încetinit rit
rea progresului tehnico- în anul 1990, în aceste con colectivului centrului de mul, în ferma de legume
ştiinţif ic în toate dome diţii, circa 95 la sută din calcul electronic o consti a cooperativei munca con
niile de activitate, îndeo produse trebuie să atingă tuie introducerea prelucră tinuă. Lucrătoarele din e-
sebi în industrie, constituie nivelul tehnic şi calitativ rii automate a datelor în chipele conduse de Florica
una dintre opţiunile poli al produselor existente pe sectoarele producţiei de Orăşan şi Petru Crişan pre
tice fundamentale ale plan mondial, iar 2—5 la bază. Această activitate găteau pentru plantat în
partidului şi statului nos sută trebuie să reprezinte urmează, în principal, două cîmp răsadurile de varză
tru. „Cu o viziune exem produsele cu parametri direcţii. Prima se referă timpurie. La rîndul său,
plară şi inegalabilă — sub tehnici şi funcţionali care la conducerea de ansamblu mecanizatorul Vasile Amă-
linia ing. Zoltan Iiorvath, să situeze România pe a activităţii în scopul fur riucăi pregătea grădinăreş-
directorul Centrului de primul loc în competiţia nizării de date prelucrate te patul germinativ, undo
calcul electronic al C. S. mondială. In faţa acestor privind aspectele calitati urmează să fie plantate
Hunedoara — secretarul obiective clare, în Combi ve şi cantitative ale pro varza, gulioarele şi cono
ducţiei. De pildă, la oţel pida.
I ■ CINCINALUL VIII - DEZVOLTARE INTENSIVA-/ se urmăreşte scoaterea de La C.A.P. Pricaz s-a în
metal pe mărci, tip de lin-
gotierc, consum de fero sămînţat cu porumb mai
mult de jumătate din su
aliaje etc. Dotarea cen
general al partidului, to natul siderurgic Hunedoa trului nostru cu echipa prafaţa planificată. Ingi
varăşul Nicolae Ceauşescu, ra s-au luat măsuri ferme mente terminale şi mini- nerul Marin Crişan, îm
a acordat ştiinţei un rol pentru accentuarea laturi calculatoare a condus la preună cu mecanizatorul
determinant în dezvoltarea lor care conduc rapid la dezvoltarea unei reţele de Nicolae Mihăilă se aflau
so’cibtâţir.- Această concep dezvoltarea intensivă : per terminale amplasate în sec in tarlaua „Plopi" pregă
ţie de avangardă a fost fecţionarea structurii pro toarele de producţie, fapt tiţi să înceapă semănatul.
reluată întocmai şi în Di ducţiei. a tehnologiilor, ce a permis prelucrarea „Deocamdată nu putem in-
rectivele celui de-al XIII- valorificarea eficientă a directă a datelor şi furni
lea Congres al partidului, materiilor prime şi mate zarea operativă a rezul CJVJP. Boşorod. Sc lucrează la îngrijirea răsadurilor MIRCEA LEPADATU
care aşază la baza dezvol rialelor, reducerea costu tatelor. Eficienţa activită din solarii.
tării economiei româneşti, rilor etc. ţii productive a crescut (Continuare in pag. a 3-a)
în cincinalul 1986—1990 şi — Vă rugăm, tovarăşe considerabil. Pot fi urmă
în perspectiva anului 2000, director, să arătaţi care rite consumurile, specifice, 6 500 tone cărbune peste plan
necesitatea înfăptuirii re sînt obiectivele promovării staţionările, se execută ra
voluţiei tehnico-ştiinţifice progresului tehnico-ştiinţi- pid calculul necesarului de în cinstea marelui jubileu 6 500 tone cărbune. în 65 DE ANI
— ridicarea nivelului teh fic în combinat şi, legat materiale, este programată de la 8 Mai — a 65 ani fruntea întrecerii socialiste DE LA CREAREA
nic şi calitativ al produse de acestea, ce sarcini con şi urmărită realizarea re versare a partidului, nu se situează minerii de Ia
lor, introducerea în teh crete revin colectivului pe paraţiei utilajelor, îndepli meroase colective de mi Lonea, care au livrat peste PARTIDULUI
nologiile de fabricaţie a care îl conduceţi ? nirea normelor, se ţine evi neri raportează obţinerea plan, mai mult de 2 600 COMUNIST
celor mai noi şi avansate — în primul rînd, trebuie denţa forţei de muncă, este unor importante succese, tone cărbune.
realizări ale ştiinţei şi teh să menţionez că promova calculată retribuţia etc. răspunzînd, astfel, prin re Aceste importante suc ROMÂN
nicii contemporane". rea noului în producţia — Ce aplicaţii mai im marcabile fapte de muncă cese au la bază o mai bună
„Un rol însemnat — materială a C. S. Hunedoa portante pot fi relevate în chemărilor adresate de se organizare a muncii în a-
arăta secretarul general al ra este o acţiune vastă conducerea proceselor de cretarul general al parti bataje şi cariere, folosirea Oraşele judeţului —
partidului, tovarăşul Nicolae şi complexă, în care sînt producţie ? dului, tovarăşul Nicolae intensivă a utilajelor din expoziţii de arhi
Ceauşescu — vor avea ex implicate direct cerceta — Acesta este, de fapt, Ceauşescu, de a da patriei dotare, întărirea ordinii şi
tinderea mecanizării şi rea ştiinţifică, proiectarea al doilea obiectiv major mai mult cărbune. Ast disciplinei Ia fiecare Ioc tectură modernă
automatizării, realizarea de şi ingineria tehnologică, al muncii noastre — avînd fel, minerii de la Lonea, de muncă, transpunerea în
linii complet automatizate, toate compartimentele de Paroşeni, Aninoasa şi Uri- viaţă a numeroase iniţia
îndeosebi în turnătorii, concepţie din combinat. MARIN NEGOIŢĂ cani au extras, în prima tive muncitoreşti vizînd (pagina a ll-a)
forje, secţii de tratamente Deci, este vorba de uni jumătate din această lună, creşterea producţiei de
termice şi alte sectoare cu rea şi coordonarea tuturor (Continuare in pag. o 3-a) peste sarcinile de plan, cărbune.
In intimpinarea gloriosului jubileu al partidului şi a zilei de 1 Mai
Pe amenajarea hidroenergetică Rîu Mare-Retezat A început acumularea apelor la baraj
De veacuri şi veacuri, inimă de munte... depus în corpul lui mii şi în final, la cota stabilită, tri cubi de anrocamente şi peste 420 hectare, eu peste
Lupuşnicul Mare, Lăpuşni- în vremea aceasta con mii de tone de argilă şi barajul va fi un adevărat argilă. El va ţine piept 210 milioane metri -cubi de
cul Mic şi Rîul Şes co structorii au muncit vîrtos anrocamente. Şi depun în munte, purtînd în trupul unui lac de acumulare în apă. Apă adusă de Rîul
boară din masivele Rete la înălţarea barajului. Au continuare. Zi şi noapte. său peste 10 milioane me tins pe o suprafaţă de Mare, apă din care zilnic
zat, Godeanu şi Ţarcul. va alerga pe aducţiunea
Se Intîlnesc în locul numit principală cantitatea tre
Gura Apelor. Din unirea buitoare pentru a pune în
şuvoaielor lor se naşte mişcare uriaşele palete ale
Rîul Mare, care-şi poartă turbinelor de la centrala
vijelios la vale, printre subterană conectată la
stînci, undele înspumate, sistemul energetic al Româ
pînă departe, la Strei... niei socialiste.
Rîul Mare I I-a fost Ieri, 1G aprilie, 1986.
hărăzit acestui năvalnic fir Moment unic, de mare im
de apă să devină izvor de portanţă. La un semnal,
lumină pentru ţară. Pentru masivele clapele au închis
a-i împlini acest destin, galeria de deviere. Apele
oamenii, constructorii hi- Rîului Mare au fost oprite.
droenergcticieni din bri A început acumularea a-
gada condusă de ingine pclor în marele baraj din
rul Aurel Dan, i-au mutat R e t e z a t ! Constructorii
pentru o vreme albia. Ca hidrocncrgcticicni au în
să-i poată înălţa fn cale scris o nouă pagină de
barajul. Cel mai maro eroism în munca lor, pe
baraj din anrocamente şi care o închină cu aleasă
argilă din Europa I I s-a dragoste gloriosului jubileu
oroit prin cremenea mun al Partidului Comunist
telui o albie nouă, galeria Român şi zilei de 1 Mai.
do deviere, cum îi spun Inginerul Dan Cristodo-
constructorii. Din martie rescu, coordonatorul lucră-
1978, deci de mai bine de
8 ani, Rîul Mare curge, pe GH. I. NEGREA
o burtă porţiune, prin ga
leria tăiată de om prin Din acest moment apele Rîului Marc strînsc în lacul de acumulare îşi aşteaptă ziua descătuşării uriaşelor lor energii. (Continuare in pag. a 3-a)