Page 58 - Drumul_socialismului_1986_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NK.

20,00 Te
20.20 Ac
no
20.,15 E
n ’<Cc
ui <
Epoca Nicolae Ceauşescu - epoca marilor împliniri socialiste re’
m<
JOr» Sp
ORAŞELE JUDEŢULUI - EXPOZIŢII DE ARHITECTURĂ MODERNĂ *r
ni.
zii
21.20 Sc
(c-
21,30 R>
ţa
„In activitatea de construcţii se va pune dament, tipizarea construcţiilor în toate sec­ tecturii acestora, urmărindu-se valorificarea co
co
accentul pe industrializarea lucrărilor, folosi­ toarele. In domeniul construcţiilor de locuinţe, creaţiei şi tradiţiilor româneşti, îmbinarea 21,50 T(
rea prefabricatelor finisate industrial, promo­ o dată cu îmbunătăţirea structurii spaţiului de utilului cu frumosul, a eficientei cu modernul '.
1
varea tehnologiilor de execuţie de mare ran­ locuit, se va acorda o atenţie deosebită arhi­ NICOLAE CEAUŞESCU

Pentru punerea în valoare a caracterului dioprof
BUCI
★ Buh
Sfatul
modern, pitoresc al aşezărilor hunedorene La orc
culturi
măvari
tîrziat,
— In perioada care a nale, materializate prin agrotel
trecut de la Corsgresul al creaţii de o deosebită va­ jurnal
IX-lea al partidului, perioa­ Convorbire eu arh. loare funcţională, iar pale­ rea k
dă pe care cu legitimă Ion Constantinescu, tele de culori se armoni­ al P.C
toresc
mindrie patriotică o nu­ zează cu peisajul. sci ; 8.
mim „ E p o c a Nicolae adjunct şef secţie — Referiţi-vă, vă rugăm, diilor :
Ceauşescu, judeţul Hune­ arhitectură, la perspectivele dezvoltării ştiri; S
cultilto
doara a cunoscut unul din­ sistem atizare, localităţilor urbane, pe baza de ştii
tre cele mai impresionante investiţii la Consiliul Programului judeţean de formaţ
reale
ritmuri de urbanizare. Vă sistematizare. ţional
rugăm să concretizaţi. popular judeţean - In jurul ansambluri­ nici“;
raJc ;
— in ansamblul multiple­ lor de blocuri înălţate va ştiri ;
lor transformări înnoitoa­ trebui să amplificăm spa­ zători
re ale „Epocii Nicolae s-au transformat, în decur­ ţiile plantate, să conser­ 1?
Ceauşescu" s-a înscris şi sul a două decenii, in lo­ văm mai bine construcţiile 1 Ch. ...
amplul proces al urbani­ ce vor fi păstrate şi să le tehnic»
calităţi cu o viaţă econo-
zării. Pe harta judeţului au mico-socială înfloritoare, creăm acele elemente spe­ Salba oraşelor minereşti din Valea Jiului s-a înnoit şi se înnoieşte con­ la 1 \a
apărut numeroase obiecti­ etalind adevărate expoziţii cifice, de coexistenţă ar­ tinuu. Pentru mineri şi familiile lor se construiesc locuinţe confortabile, uni­ 15.00 1
15,05
ve industriale, agricole şi de arhitectură modernă. monioasă. in cursul actua­ tăţi comerciale şi prestatoare de servicii, alte utilităţi cdilitar-gospodărcşti. 16.00 I
social-culturale, au fost Ele şi-au păstrat însă o lului cincinal, judeţul nos­ Imaginea de faţă, luată în noul centru civic al municipiului Petroşani, Patriei
construite zeci de mii de personalitate distinctă, în tru, asemenea celorlalte este simbolică pentru noul şi frumosul aşezărilor de astăzi, în care trăiesc oa­ Cintcc
ta eco
apartamente. Importante relaţie armonioasă cu me­ judeţe ale ţărîi, va cu­ menii cărbunelui. Este un frumos care se extinde pe zi ce trece. medici
mutaţii calitative s-au pro­ diul înconjurător. Cum s-a noaşte un accentuat pro­ de şti
dus in această perioadă reuşit aceasta ? ces de dezvoltare calita­ noastr
te eîm
sub aspectul densităţii tivă şi modernizare. Bene­ /^rele
populaţiei în vechile aşe­ - Prin conseivarea şi ficiem de un volum de in­ V* firi ;
zări urbane. Au apărut dezvoltarea trăsăturilor spe­ vestiţii de peste 38 miliar­ Pe treptele urbanizării fiaţion
fiteatr
două sisteme de localităţi : cifice care le individuali­ de lei. Vor fi puse la dis­ Badioj
sistemul urban Deva - zează, oraşele hunedorene poziţia populaţiei magazine dem f
Hunedoara — Simeria — Co­ şi-au păstrat personalitatea. generale la Lupeni şi Is- • In oraşele judeţului meroase dispensare medi­ laţia judeţului s-a mutat La su
lan şi sistemul localităţilor Reconstrucţia amplă a zo­ croni, o serie de unităţi au cunoscut o impetuoa­ cale de întreprindere, în case noi. zi înti
nai :
din Valea Jiului. O caracte­ nelor centrale, integrarea comerciale la parterul an­ să dezvoltare construcţiile precum şi in mediul ru­ ® Densitatea oraşelor zicală
ristică esenţială care evi­ noilor construcţii in con­ samblurilor de locuinţe ce de locuinţe. Dintre cele ral. este în judeţul nostru de de şti
denţiază înalta urbanizare textul existent au pus in se vor construi în localită­ 106 760 apartamente con­ • Reţeaua comercială 2,11 la 1 000 hm pătraţi,
valoare caracterul pito­
este interferenţa dintre ţile judeţului. Un număr struite în anii socialismu­ din oraşele, comunele şi faţă de 1,51 Ia 1 000 km
resc al aşezărilor. Dat fiind
zonele de influenţă ale de 15 000 noi apartamen­ lui din fondurile statului satele judeţului a sporit pătraţi, care este media
majorităţii oraşelor. In toa­ numărul mare de oraşe, te se vor pune la dispozi­ şi cu sprijin de lactat, a- cu il'J.l la sulă. în anii pe ţară.
te localităţile urbane s-au precum şi existenţa prin­ ţia oamenilor muncii. Zes­ proape 80 000 s-au \rt în de lumină îngemănaţi © Bulevarde, străzi,
construit mari ansambluri cipalelor activităţi indus­ trea edilitară a oraşelor folosinţă în ultimele două „Epocii Nicolae Ceauşescu" trotuare au fost construite DE\
de locuinţe, cu toate do­ triale - extracţia cărbu­ Vulcan şi Haţeg se va îm­ decenii, perioadă pe care s-au pus la dispoziţia şi amenajate în toate lo­ loarei
tările social-culturale ne­ nelui şi siderurgia - arhi­ bogăţi cu o casă de cul­ pe drept cuvînt şi cu le­ populaţiei complexe co­ calităţile din judeţ. Din­ 16 (Ai
■'tec
cesare. O pondere deo­ tecţii hunedoreni au avut tură şi, respectiv, un club gitimă mindrie patriotică merciale moderne la tre acestea, modernul bu­
sebită o reprezintă proce­ de abordat o diversitate muncitoresc, cu cite 500 o numim „Epoca Nicolae Deva, Petroşani, Orăştie, levard „Decebal" din mu­ .... Ite
sul de cristalizare a cen­ de probleme. Marile teme, locuri, iar a Lupeniului cu Ceauşescu", cea mai în­ un mare număr de canli- (Mod<
fundamentale, de sistema­ nicipiul capitală de ju­ torul
trelor civice, care constituie un cinematograf cu tot a ti - floritoare epocă din isto­ ne-restaurant, u n i t ă ţ i ra);
tizare şi urbanism, au fost deţ — Deva — îşi etalea­
aşa-numita „inimă a ora­ tea locuri. In municipiul ria ţării. comerciale la parterul blo­ Nord»
soluţionate corect, cu des­ ză cu eleganţă modernele ŞANŢ
şului". Sint elocvente con­ Petroşani se vor construi © Judeţul Hunedoara curilor din toate oraşele, construcţii, cu numeroase ring)
tururile centrelor civice ale chidere spre viitor, cu şanse un pavilion de ocrotire a este unul dintre cele mai din numeroase centre de timpi
pentru cei ce vin după noi spaţii comerciale şi uni­
celor trei municipii, ale o- sănătăţii, o cantină şi un urbanizate judeţe ale pa­ comună, lin ritm impe­ iembi
raşelor Brad, Orăştie, Ha­ şi considerăm că aceasta cămin studenţesc cu 500 triei. Opt familii d'n zece tuos de dezvoltare au cu­ tăţi prestatoare de ser- L U P
par-
(Cult
ţeg, Lupeni, Vulcan. este esenţial. Arhitectura locuri. Elevii judeţului nos­ locuiesc în apartamente noscut si unităţile presta­ vicii, amplasate la di • lo- şapte
terul
blocurilor
— Este o realitate. Din realizată este bine înscrisă tru vor beneficia de incă sau case noi. toare de servicii pentru cuinţe. far ui;
modeste oraşe de provin­ în relieful zonelor noastre. 94 săli de clasă şi şapte • Reţeaua sanitară a populaţie, în toate muni­ m i l*
cie, oraşele hunedorene Ea a creat forme origi­ săli de gimnastică. judeţului, pusă în slujba cipiile. oraşele, în multe © în municipiile De­ mân
LA :
centre de comună exis- va, Hunedoara, Petroşani,
ocrotirii sănătăţii oame­ citor»
nilor, a crescut cu peste tînd complexe de servire, în oraşe şi în multe cen­ tămît
unităţi de prestări de cele tre de comună au fost zat);
52 la sută. Au fost date Flckh
în folosinţă spitale şi po­ mai diferite profile, mult construite, amenajate, mo­ CUR
liclinici moderne la Hu­ solicitate de populaţie. dernizate case de cultu­ jun
ORA
nedoara, Petroşani, Deva, © în anii socialismului, ră, şcoli, cămine cultura­ nai a
Haţeg, Brad, Călan, nu­ peste 86 la sută din popu­ le, grădiniţe, cre.şe. a rgir
GIU-
(Cas
TEC
(Dac
Un crîmpei din cel O T
mai tînăr ansamblu de Ti lă­
cuiţi
Iocu'nţe al municipiului pari
Hunedoara — cartierul roşu
viat.
Micro 5. Sute şi sute
de familii de siderurgişti
şi constructori, mineri
şi lucrători din indus­
tria uşoară s-au mutat
aici în ultimii ani. Şi,
cartierul creşte în con­ P«
tinuare, se îmbogăţeş­ va
fi \
te cu noi blocuri, cu ma
apartamente elegante, lui,
confortabile. Am auzit ploi
raci
Este impresionant ritmul în care s-a dezvoltat municipiul Deva intr-o pe­ în multe rînduri, în va s
primăvara acestui an,
rioadă istorică scurtă. Pentru cel care revine în oraş doar după cîţiva ani, ima­ est
mir
ginile sint de nerecunoscut. Ansambluri de locuinţe noi, cu spaţii comer­ un angajament solemn, înti
rostit de locuitorii car­
ciale şi de prestări servicii la parter. bulevarde largi, nenumărate obiective celr
social-culturale au îmbogăţit peisajul urbanistic al municipiului reşedinţă de tierului : „Va fi cel mai 10
judeţ. Noile cartiere înălţate în luminoasa „Epoca Nicolae Ceauşescu" au frumos din Hunedoara!" L
extins aria de cuprindere a aşezării. va
Chipul înfloritor al municipiului, asemenea tuturor aşezărilor din ţară, sch
este elocventă mărturie a dragostei şi responsabilităţii cu care locuitorii lui Pagină* realizată de mu
I>lo
— constructori, energetici eni, mineri, intelectuali — participă la crearea şi ESTERA SfNA şi rac
păstrarea noilor dimensiuni civice. G. IGNAT nel
Intre marile artere de circulaţie, bulevardul „Decebal" îşi ctaloaza cu Fotografii nln
eleganţă adevăratele mîndrii arhitecturale. N. GHEORGHIU