Page 59 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 59
► JOI, 17 APRILIE 1!)86 Pag. 3
A început
ROMÂNI A ® CE A0ŞE5CU ® P A CE
acumularea
U^E rubrica tineretului
CALD ÎNDEMN LA RAŢIUNE, LA APĂRAREA VIEŢII apelor la baraj Cel mai bun
in (•<*«-
Astâzi, cînd pe plan in poarele lum ii a progresului acest coşm ar teribil care
(Urmare din pag. 1)
Nidtvolac ternaţional încordarea se şi a cooperării, subliniază, pluteşte deasupra om enirii. producător pe
tir p al accentuează, cînd cursa incă o dată, dorinţa de pace M ă alătur din tot sufletul
nfăptuiri rilor de la baraj, tehni
e. Docu- înarm ărilor continuă să se a poporului rom ân. program ului com plex de dez cianul Ciprian Sîrbu, se lotul în folosinţă
or) desfăşoare in m od alarm ant, In num ele tuturor construc arm are pe care Rom ânia, cretarul comitetului de
a.liz4U cu noua iniţiativă de pace o torilor de m aşini şi utilaje prin glasul autorizat al pre partid, muncitorii comu
corului m iniere de la U.U.M .R.
îi sinifo- ţării noastre reprezintă un şedintelui Nicolae Ceauşescu, nişti loan Bîrsan, dulgher, Cîteva date biografice i
diotelcvi- act de înaltă responsabilita Crişcior im i exprim deplina il propune popoarelor lum ii, loan Mânu, maistru miner, este născut la 20 aprilie
te politică laţă de viitorul adeziune la aceste idei înăl tuturor oam enilor care vor
Vladislav-Vasile Trif şi 1957 în comuna Bîrsa,
ricne poporului rom ân, al între ţătoare care lac cinste să trăiască in pace şi in Dumitru Dragnea, sudori, judeţul Arad. A crescut
gii om eniri. îndem nurile se Rom âniei, im i exprim vrerea Onisifor Iosa, electrician, şi a copilărit însă la Brad,
înaintată cretarului general al parti lierbinte şi năzuinţa sinceră linişte pe această planetă.
, cficicn- Csaba Kiss, zidar, Adalbert undp a prins şi marea
Juna rc- dului, tovarăşul Nicolae de a m unci şi trăi in pace Ing. FABIAN OPRINESC, Kollo, maistru mecanic, sa dragoste pentru munca
.aiiul re- Ceauşescu, adresate condu şi colaborare cu toate na şef de secţie cxcavatoriştii Nicolae Hor- în agricultură. Absolvent
cătorilor de state, tuturor ţiunile. Noi construim uti
la U.U.M.R. Crişcior tolomei şi Vasile Grigoriţă al Liceului agroindustrial
naţiunilor lum ii de o trece laje pentru dezvoltarea eco
sînt doar cîteva dintre Nu cu multă vreme în Miniş, Teodor Groza s-a
neintirziat la oprirea cursei nom iei naţionale, oferim u-
cele mai... grele semnături urmă, la Caracal s-a des întors la vatra copilăriei,
înarm ărilor, îndeosebi a ce nor parteneri din m ai m ulte de muncă destoinică puse făşurat faza pe ţară a iar din 1980 munceşte la
lei nucleare, de a prom ova ţări ale lum ii utilaje care LAPTE LIVRAT la temelia lucrărilor de la concursului „Cel mai bun C.A.P. Brad, astăzi fiind
intre ţări relaţii care să a- să asigure dezvoltarea, pro PESTE PLAN marele baraj, stavilă în producător pe lotul în unul dintre cei mai “buni
sigure pacea , existenţa li gresul acelor popoare. M i calea Rîului Mare, de unde folosinţă", întrecere orga şefi de brigadă ai uni
beră şi dem nă, colaborarea lităm pe toate căile pentru Colectivul de lucră va porni curînd puternicul nizată de Comitetul Cen tăţii. De pe 0,3 ha el a
fructuoasă intre naţiuni, re creşterea productivităţii m un tori din ferma zooteh şuvoi de lumină şi putere tral al U.T.C. Cel mai obţinut 1 180 kg sfeclă de
nică a G.A.P. Ruşi con
flectă înaltul um anism , fer cii, a nivelului de trai al pentru ţară. bun între tinerii din în zahăr, tot de pe 0,3 ha
tinuă strădaniile pentru
m itatea cu care preşedintele popoarelor. înarm area lum ii ...Se apropie cu fiecare treaga ţară s-a dovedit 849 kg cartofi, iar de pe
a obţine producţii cît
Rom âniei slujeşte nobilele este contrară acestor idei. ceas momentul înălţător a fi reprezentantul jude 0,2 ha 460 kg legume.
mai mari de lapte, pen
idealuri ale um anităţii. Putem să ne îm plinim visul cînd cetatea de lumină din ţului nostru. Realizatorul Deci, la Brad se face şi
tru îndeplinirea şi de
Declaraţia— Apel a F.D.U.S. num ai in condiţii de pace Retezat va produce ener acestei performanţe este agricultură de înaltă pro
şi Declaraţia M arii Adunări şi bună vecinătate ! păşirea celorlalţi indica gie electrică pentru ţară, tînărul Teodor Groza, de ductivitate, chiar de lo
Naţionale, acţiunile toncre- Noile explozii nucleare e- tori de plan. Ca urma pentru lumina şi forţa ei. la C.A.P. Brad. cul I no tar"'
te întreprinse pentru ca lectuate de Statele Unite re a unei bune furajări Ctitoria de pe Rîu Mare,
Anul Internaţional al Păcii ne provoacă o adincă îngri a efectivului, planul la măreaţă operă înscrisă Sărbătoarea tinereţii
să deschidă calea unor so jorare. Sînlem unanim i de producţia de lapte mar organic în rîndurile şira
luţii constructive şi durabile părere că este m om entul fă aferent trimestrului gului de ctitorii durate în probe de perspi
I al anului, a fost depă Inseriindu-se in seria nerală,
de preîntâm pinare a unei ca să se treacă de la vorbe la anii dc lumină ai „Epocii de manifestări polilico- cacitate, precum şi de
şit cu 3 600 litri. De a-
tastrofe nucleare, de afir lapte. Putem şi trebuie să Nicolae Ceauşescu", este eduentive şi culturale, interpretare a unor cîn-
m are largă intre toate po înlăturăm pentru totdeauna semenea. ferma are de încă o dovadă a geniului concursul „Muncă, tine tece şi recitări.
păşite atît efectivul
constructiv al minunatului reţe, frumuseţe" organizat La sfîr.şitul acestora şi
matcă şi total de bovi popor român, care-şi du de Comitetul orăşenesc a celor de baraj — ju
ne la perioadă, cît şi rează cu mintea şi forţa Uricani al U.T.C., în co riul a desemnat cî.ştigă-
prezentul
şi
sale
Tradiţia unor familii de ceferişti- indicatonil de natalita braţelor comunist al pa laborare cu Clubul sin toarele celor trei locuri I
viitorul
dreptul
de
a
I
şi
9 V te la bovine şi ovine. ' dicatelor din localitate, a locul Vi
triei iubite — România făcut ca acest lăcaş de participa la faza supe
adine implantată în specificul socialistă ! cultură să atragă cîteva rioară, Irina Kendi, ur
sute de tineri, dornici de mată de Daniela Pasearu
educativ al liceului a petrece cîteva ore în — locul II şi Nicoliţa
tinerească, Costache — locul III.
ambianţă
tr-o
de a vedea un concurs A fost un concurs în
în premieră în oraşul ceput cu o oarecare tir
La Simeria, ne-am convins ve — maşini şi utilaje va Uricani. nuditate, fiind vorba de )
o dată mai mult, că locui goane (treapta a ll-a). In timp ce interpreţii o premieră, dar care s-a I
torii unei aşezări urbane mici Urmărind realizarea unei de muzică folk Emil Hor- bucurat de aprecierile
ajung să se cunoască sufi corelaţii strînse cu produc vath şi Mircea Fedeleş unanime ale celor pre
cient de bine, să se res ţia, practica se realizează erau într-un dialog cu zenţi, la reuşita căruia
pecte, să creeze şi să res în patru ateliere—şcoală de sala, în culise concuren şi-au adus contribuţia şi
pecte o tradiţie. Trăiesc ca lăcătuşerie, un atelier de tele aşteptau eu mari membrii cenaclului „Me
într-o mare familie, îmbră prelucrări mecanice şi un emoţii începerea concur sagerii adîncului".
ţişează, din tată în fiu, ace altul de electrotehnică. A- sului. Probele au cuprins FIORIN BEJAN,
leaşi meserii, fenomenul în vantajul pe care îl oferă întrebări de cultură ge corespondent
sine influenţind, extinzindu- aceste ateliere este acela
se. A>m rămas impresionaţi că sint situate, împreună
de acest lucru vizitînd liceul cu liceul, pe platforma in
industrial din localitate, unde dustrială a secţiei II vagoa CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMĂVARA
directorul instituţiei, ing. ne a I.M.M.R. Şi nu numai
Josim Blaj, a insistat asupra atît, dar elevii, în atelierele—
i se in- (Urmare din pag. 1) Insa ia Pricaz, trebuie
Am fost acestei tradiţii care şi-a şcoală, produc efectiv, va
DOAUA : loarea producţiei lor rîdicîn- •să se acorde, în continuau
(Mr- ’crn, lăsat o puternică amprentă tra cu semănătoarea în te re, o mai mare atenţie er*
■r* ire asupra specificului educaţio- du-se anual la sute de mii ren — spune Inginerul Cri- bicidării păioaselor, întru-»
■rit. *-11 şan —, dar într-o oră, ma cît pînă acum lucrarea s-a
l); Vinâ-
•e (Flacă- ximum două, putem începe efectuat doar pe 60 de ha
in Marea învăţâm muncind, muncim învăţînd semănatul". din cele 200 ha cultivate
; PETUO- In acelaşi loc, pe o tar cu grîu şi orz.
*a (Pa
li se in nai. ,,E un aspect care ne de^ lei. Confecţionează ca la alăturată, mecanizatorii Şi la C.A.P. Căstău, me
ie (7 No- Dumitru Mermezan şi Ion canizatorul Ion Lăscoi, ca
(Unirca) : avantajează, sporeşte, com pace pentru cutiile de osii, Mure.şan pregăteau cu dis re însămânţase cu porumb"
Bădăranii pletează fluxul educaţional cutii de etichetă, şuruburi curile patul germinativ, a-
CAN: Cei pe care şi l-a propus liceul. balama, dispozitive de etan- 20 de ha, îşi pregătea uti
(l.ucoa- sigurînd front de luciu lajele pentru semănat. Aşu
: Cante- De aceea, noi vom colabora şare crapodină, zăvoare pen pentru semănătoare. tepta doar verdictul ingiu
tarul ro- în continuare mai strins cu tru uşi—ferestre ş.a. Elevii în grădina de legume,
; PETRT- familia, cu conducerile uni din treapta a ll-a sint re nerului şef al unităţii, Do-
1 (Mun- după ce a încheiat deţ rin Bibolaru, care se afla
^NI: Săp- tăţilor economice din oraş, partizaţi pentru a practica plantat ceapa şi usturoiul în cîmp să verifice starea
r (Retc- laolaltă acţionînd pentru efectiv meseria in forma pe 28 de ha, mecanizatorul
Ultimul formarea tinerilor in func ţiile de lucru ale I.M.M.R. şi terenului. Pentru a sc crea'
ia roşie) ; ţie de specificul localităţii, Depoului C.F.R., alături de Vasile Ursu — care a fost front de lucru semănătorii
VIicul de- ajutat la lucrările amin a fost organizată o forma
M in eru-1); al unor meserii, urmărind lucrători pricepuţi, chiar de tite de brigadiera Viorica ţie de trei tractoare, la;
•să infer- stabilizarea lor aici". unii membri din familie.
Masca de Se produce astfel o apro Străuţ şi cooperatoarele discuit. Mecanizatorii Ale
I ; GEOA- Şi pentru că e vorba de Cornelia Ivăşcoi şi Lenuţa xandru Rusu, Gheorghe
de cruce roadele unei colaborări cu piere firească, liber accep Buriţescu — a trecut la pre Bura şi Dumitru Moldova*
fă); IIA- avantaje reciproce, vom a- tată a tinerilor de meserie.
itra paloş In formaţiile de lucru, elevii gătirea terenului pentru erau cci care pregăteau, în,
: Doi sub minti de familiile lui Avram Fabrica de Încălţăminte „Corvinul" clin Hunedoara. De rădăcinoase. Preşedintele tarlaua „Părţi", patul geFu
CALAN : Albu — tatăl timplar la sint rotiţi trimestrial, în ca spre subalternele sale Cccilia Anghcluş şi Maria Toma, cooperativei, loan Barbu, minativ. La rîndul săH
(Casa de I. M. M. R., copiii — Marcel zul celor de la liceu, şi maistrul Elena Negrea ne-a spus doar atit: Sint femei cu
îl A : Dis- semestrial, a celor de la care colectivul nostim se mîndreşte. Afirmaţia îşi află de se declara mulţumit de Constantin Florin, care eFu
asă (Mu- şi Octavian, devenind, la rîn- plină acoperire în locurile fruntaşe dobSndite în întrecerea hărnicia şi calitatea luciu bicida suprafeţele ocupate
:icle\i ca-n dul lor, lăcătuşi la aceeaşi şcoala profesională, pentru socialistă. lui efectuat de mecaniza cu păioase, a încheiat lu
întreprindere ; Gheorghe Blă- a cunoaşte întregul flux pro tor. crarea pe 50 de ha.
găilă — tatăl şeful reviziei de ductiv. Astfel că, la absol
la staţia Simeria—călători, vire aceştia se integrează
rapid şi cu bune rezultate
băieţii - Florin Blăgăilă, in
giner la I.M.M.R., iar Dan ia producţie. Automatizarea proceselor siderurgice
Elevii învaţă, produc, se
Blăgăilă, elev în clasa a
/remea se Xll-a la liceul cu acelaşi pregătesc pentru viaţă. Par
. Cerul va profil ; Mircea Petrescu - ticipă la sesiuni de comu (Urmare din pag. 1) funcţie de stocurile de fier piate se întrevăd în dome date de mare viteză (circa
os în pri- tatăl maistru la I.M.M.R., nicări, la olimpiade şi con vechi existente. Sint în niul automatizării procese 1 Mbit/sec) cu ajutorul unui
intervalu- cursuri pe meserii. Abor lor tehnologice ? releu cu microunde. Extin
vor cădea copiii — Mircea Petrescu, curs dc finalizare modu
ivea şi ca la Depoul C.F.R., iar Daniela dează probleme ale cercetă la rîndul său, o dublă dez lele care permit dirijarea — în cinstea gloriosului derea pe mai departe a sis
lă. Vîntul Petrescu, încă elevă de li rii ştiinţifice, chiar şi în do voltare : conducerea proce temului informatic — în.
.t din sud- ceu. Exemplele ar putea meniul energiilor neconven selor tehnologice asistate procesului pe faze de ela jubileu al partidului şi a
îperaturilc zilei de 1 Mai, raportăm 1986, de exemplu, numă-
cuprinse continua. ţionale, al electronicii. Ne de calculator şi conduce borare. în ceea ce pri rul de terminale existent®
rade,, iar gîndim aici la elevii Ovidiu rea automată a acestor veşte conducerea automată că am trecut la realizarea
ntre 14 şi Liceul industrial Simeria Cîmpeanu, llie Hangan sau procese. Voi exemplifica în C. S. Hunedoara va fi
pregăteşte peste 1 000 de a proceselor tehnologice, unqi reţele centralizate care dublat — se justifică prift
elevi, prin cursuri de zi şi la absolventul Marcel Du tot cu producţia de oţel. aceasta a fost experimen să cuprindă toate calcula
v'remea se serale, viitoare cadre pentru ma. Toţi aceştia, o dată Prin conducerea asistată importante economii d®
• şi va fi încadraţi în producţie, vor tată cu bune rezultate pe toarele din combinatul materii prime, materiale şi
Cerul mai întreprinderea mecanică de da rezultate pe măsura de calculator se utilizează nostru. Pînă la finele a-
Vor cădea material rulant, pentru uni cu maximă eficienţă fero un cuptor de 100 tone din energie, reducerea timpi
ivea şi ca încrederii acordate, a efor cadrul* secţiei O.E. II. Va eestui prim an al celui lor de fabricaţie şi asigu
tăţile C.F.R. aparţinătoare tului de informaţie investit aliajele din de.şeurilc dc
să. In zo- fi extinsă la toate cuptoa de-al 8-lea cincinal vom rarea unei calităţi ridicate;
ipoviţă şi nodului feroviar, în profilele în ei, a tradiţiei munci metal datorită stabilirii
mecanic şi electric (treapta toreşti specifice oraşului. unei structuri optime a în rele de aici. finaliza,, în colaborare, un a tuturor proceselor tefim
I), electromecanic locomoti- MINEL BODEA cărcăturii metalice în — Ce obiective mai apro sistem de transmitere de nologice. „si
