Page 61 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 61
M X
încă de la înfiinţarea sa rezistenţă constituindu-i pronunţat şi a acţionat
dRGAN AL COMM-TETULUI idU DET E AN în 1893, partidul clasei noas lupta pentru emancipare ferm în sprijinul acestor
tre muncitoare s-a angajat, socială, libertate şi unitate aspiraţii seculare ale po
SI AL C atît programatic, cît şi prin naţională. Bătăliile ne porului nostru.
'ffettvR (P5 r’jKSXjţ «Sg;- activitatea politică practi încetate, pline de jertfe şi Actul de justeţe istorică
că, să militeze în fruntea sacrificii duse de poporul al făuririi statului naţional
r ţ i i rt iT ? FT<*^
Anul XXXVIII, nr. 8 840 VINERI, 18 APRILIE 1986 m 4 pagini — 50 bani proletariatului, a poporu-' român împotriva cotropi unitar român a fost rodul
lui, pentru pregătirea te torilor şi asupritorilor stră luptei revoluţionare a ma
renului în vederea trecerii ini, s-au constituit într-o selor populare de la oraşe
la o nouă orînduire so şi sate, luptă în care mun
cială — cea socialistă, să citorimea română şi-a adus o
contribuie la soluţionarea contribuţie valoroasă. Parti
marilor probleme ale so cipantă activă, ca forţă
pro
cietăţii româneşti, între înaintemergătoare, în unităţii
cesul
desăvîrşirii
Zile de maxim efort pentru care, la loc de frunte, se statale a poporului român,
atunci
sta
făurirea
situa
tului naţional unitar. clasa muncitoare şi-a făcut
terminarea erbicidâriî păroaselor de Spunîndu-şi şi cuvîntul faţă public crezul său politic :
„România
nouă
astăzi
de
marile
arzătoarele
probleme izvorîte din ne trebuie să devină România
şi însămînţarea porumbului! cesităţile dezvoltării Româ socialistă de mîine".
niei pe calea progresului Pe drumul înfăptuirii a-
material şi social, partidul cestui ideal măreţ un mo
După valul de ploi şi frig — Conform planificării mei vegetale. O întrebăm: clasei muncitoare a pre ment de cea mai mare în
din ultima vreme, soarele întocmite cu inginerul şef — în cînt timp credeţi conizat soluţii concrete, semnătate l-a reprezentat
şi-a arătat din nou faţa, al cooperativei încă asea că se vor încheia erbicida potrivit cu interesele şi as făurirea, la 8 Mai 1921. a
iar temperatura a început ră, Constantin Hîncu, me rea păioaselor şi însămîn piraţiile revoluţionare şi Partidului Comunist Ro
să crească, semn că pri canizatorii Pavel Jar, Iosif ţarea porumbului ? patriotice ale maselor largi experienţă care a demon mân, stegarul luptei pentru
măvara îşi reintră în drep I-mre, Mihai Cheresteş şi — La porumb mai avem populare. Prin politica strat hotărîrea clasei noas emanciparea socială, pentru
turile ei fireşti. Marian Paraschiv vor lu de lucru două zile în plin, generală a partidului s-au tre muncitoare de a apăra apărarea libertăţii şi unită
— Desigur, vă bucură cra la erbicidarea păioase căci atingem o viteză zil stabilit căile şi mijloacele cu orice preţ dreptul sa ţii naţionale a poporului
îmbunătăţirea vremii, to lor, iar Ioan Tilibanu va nică de 15 ha. La erbici de urmat în vederea fău cru al ţării la viaţă liberă român. Referindu-se la
varăşe preşedinte ai C.A.P. aplica erbicid în livadă. darea păioaselor lucrăm cu ririi României noi, socia şi independentă. semnificaţia istoricului
Sîntandrei, Aronim Ocoş ? Gheorghe Fulea, Solfalvi trei agregate, astfel că rea liste, captînd interesul ma Analiza evoluţiei şi con Congres din mai 1921, to
— Fără îndoială, căci Vilhelm şi Alexandru De- lizăm o viteză de 60 ha pe selor largi şi mobilizîndu-le strucţiei statale la români varăşul Nicolac Ccauşescu
ploile şi frigul au întrerupt teşan vor munci la pregă zi. Dacă vremea ne va per în jurul acestui crez însu- a permis militanţilor cla subliniază că „Partidul Co
două lucrări agricole de tirea terenului, iar Ioan Fa- mite, peste 2—3 zile vom fleţitor. sei muncitoare să pună în munist, continuatorul miş
cea mai mare însemnătate zekaş va însămînţa porumb. raporta încheierea însămîn- tr-o nouă şi puternică lu cării revoluţionare, socia
pentru obţinerea de recolte ţării porumbului, iar pînă Partidul > muncitorilor a mină bătăliile eroice ale
Toţi lucrătorii secţiei noas organizat şi îndrumat în liste, al partidului clasei
superioare în acest an — tre muncesc cu hărnicie şi duminică vom încheia şi poporului nostru de-a lun muncitoare făurit în 1893,
erbicidarea păioaselor şi responsabilitate. erbicidarea păioaselor. acea perioadă luptele so gul veacurilor pentru a- a dus mai departe şi a
însămînţarea porumbului. Toate tractoarele au ple Tot dis-de-dimineaţă au ciale ale proletariatului părarea independenţei şi ridicat pe un plan superior,
, —■ Deda ce stadiu se re plecat la lucru în livadă pentru drepturi şi libertăţi fiinţei naţionale, eforturile
cat în cîmp dis-de-dimi- economice, determinînd în noile condiţii ale dez
iau cele două lucrări ? neaţă. Erbicidarea păioase TRAIAN BONDOR sale pentru refacerea ve voltării României, lupta de
importante
în
di
— Din cele 370 ha se lor era coordonată de An mutaţii progresului societăţii chii Dacii, ca şi locul mă eliberare socială şi naţio
recţia
mănate cu păioase am er- gelica Codreanu, şefa fer (Continuare în pag. a 4-a) reţ al Unirii lui Mihai Vi nală".
bicidat 60 ha, iar din 85 româneşti. în acest fel pro teazul din 1600 în gîndul
ha destinate culturii de letariatul îşi demonstra im şi fapta 'românilor. ' într-o Conducând marile bătălii
porumb am semănat 55 ha. La C.A.P. Ruşi se insâmin (ează ultimele suprafeţe eu plantarea adîncă în solul de clasă din perioada ur
porumb. .. românesc, pilonii săi de perioadă în care mari părţi mătoare, Partidul Comunist
Cum se vede, mai avem
destul do lucru. ale teritoriului românesc Român s-a afirmat ca pur
Dimineaţa, la orele şapte, se aflau sub dominaţie tător de cuvînt şi militant
largi
masele
lucrătorii secţiei de meca străină, cînd erau puternic neobosit pentru înfăptuirea
populare
nizare au fost prezenţi cu intereselor vitale de liber-
animate de idealul realiză
toţii la sediu. Gheorghe
Vintilă, şeful secţiei, ne rii unirii şi obţinerii inde Prof. IOACHIM LAZÂR
spune: pendenţei, mişcarea munci
— In zilele în care nu torească din România s-a (Continuare în pag o 3-a)
s-a putut lucra în cîmp,
oamenii noştri n-au Stat
totuşi degeaba. Am pus la PE ŞANTIERUL DE LOCUINŢE DIN BRAD
punct tractoarele, celelalte
maşini agricole cu care lu
crăm în aceste zile.
— Astăzi (16 aprilie —
n.n.), cum se vede, pot fi
reluate însămînţarea po
rumbului şi erbicidarea
păioaselor. în cursul acestui an, co execută. Apoi, ne-ar tre
— Da. Şi ne bucurăm. lectivului brigăzii de con- bui, ca aerul, o macara.
Reluăm campania agricolă strucţii-montaj din cadrul Noi avem una, dar este
Exploatării de gospodărie defectă. Din această cau
de primăvară cu aceeaşi
comunală şi locativă Brad ză pierdem timp preţios,
hotărîre cu care am înce
îi revin sarcini impor chiar dacă nu avem obiec
put-o, pentru a ne înca
dra în epoca optimă şi a tante de finalizat. Ingi tive cu termene de pre
efectua lucrări de cea mai nerul Gheorghe Dărău, şe dare în primul semestru al
bună calitate. ful brigăzii, ne-a spus : i» anului, unele formaţii nu
*— Ce vor munci astăzi — Trebuie să construim folosesc în mod corespun
mecanizatorii ? pînă la sfîrşitul anului 50 zător timpul de lucru pe
de apartamente în oraşul şantier.
Realizarea producţiei fizice — o sarcină importantă, permanentă
„De la intrarea în func prime pe deplin realul producem şi piese ' de la secţia a Il-a furnale —
ţiune a noii noastre turnă potenţial uman şi material schimb pentru consumul aflăm de la sing. Izidor
torii —• au trecut cinci ani de care dispunem". solicitat de lucrările de Oprescu, şeful sectorului Brad, 12 în Baia de Criş Aşa stau lucrurile. La
de atunci — am acordat o Cele afirmate de ing. reparaţii capitale din formare—turnare lingotiere şi un cămin de nefamilişti. blocul 24 din Brad, cu 50
atenţie deosebită realiză Matei Corocscu, şeful sec combinatul nostru si pentru II. Despre această reali cu 680 de locuri, în Gura- de apartamente (şef al
rii ritmice, - integrale şi de ţiei turnătorie nr. 3, din terţi (C.S.II., I.A.C.R.S.II. zare tot maistrul Ioan barza. Toate aceste obiec punctului, sing. Dorin Bar-
calitate a sarcinilor la pro Combinatul siderurgic „Vic ş.a.). Prin urmare, am Nicolae trebuie să vă po tive sînt începute şi se na), echipa de zidari —
ducţia fizică. Deci, putem toria" Călan, reprezintă, diversificat gama de pro vestească". află în stadii diferite de condusă de Vasile Vultur
spune că în această pri sintetic, modul de a gîndi duse fabricate în secţie"... Dar cum formaţia pe execuţie. Sinceri să fim. şi cea de dulgheri — con
vinţă am acumulat o bună care o conduce acesta este nu însă în cele pe care dusă de Petre Herculea,
experienţă, care ne va fo CINCINALUL VIII DEZVOLTARE INTENSIVA- fruntaşă pe combinat în le-am dori noi. în momen în ziua documentării noas
losi în condiţiile aplicării întrecerea socialistă, iar tul de faţă ritmul de lucru tre, se învîrteau printre ma
Legii privind retribuirea teJituc •’PncducMitate wtaftă m fruntaşilor le este caracte este destul de lent, mai teriale în căutarea de...
în acord global şi în acord ristică modestia, el ne spu ales în Brad. unde o parte lucru. Dar să facem o
direct a personalului mun şi a acţiona al tuturor celor ... „Şi am reuşit să creş ne simplu : „Oricum, nu din efective nu sînt folo precizare. Blocul 24 a fost
citor. Din studierea pre peste 200 de oameni ai tem mult gradul de com mai aşteptăm astăzi după site aşa cum ar trebui. început în octombrie '85 şi
muncii din turnătorie. Şi plexitate al pieselor — — Din ce cauze, tovară are ultimul termen de pre
vederilor noii legi — de cupele fabricate din oţel
care am luat cunoştinţă nu a fost deloc greu să completa maistrul Ioan aliat la Aiud sau Tîrgo- şe inginer ? dare stabilit pentru oc
fiecare membru al colecti ne convingem de acest Nicolae, de la sectorul for vişte. Le producem noi, — Prin reorganizarea ac tombrie anul curent. în
vului nostru — am reţinut lucru. mare—turnare piese. Pro mai ieftine şi cel puţin la tivităţii noastre în a doua momentul de faţă aici se
şi caracterul decisiv pe „Am început, în 1981, ducem astăzi rotoare, care fel de bune"... jumătate a anului trecut, ex&cută structura de re
exclusiv cu turnarea de prezintă pretenţii deosebite cînd am trecut de la zistenţă (etajul II la două
care îl implică îndeplini lingotiere — ne spunea pentru tehnologia de for Asemenea argumente în T. A. G. C. M. Deva la scări), altele două sînt la
rea sarcinilor producţiei fi favoarea susţinerii afirma E.G.C.L. Brad, am rămas parter şi ultima — la fun
zice în evaluarea eficienţei maistrul Ioan Sora, şeful mare—turnare, ţinînd cont ţiei conform căreia la tur descoperiţi cu pregătirea daţie. Lucrarea este în-
muncii pe care o prestăm. formaţiei de întreţinere de greutatea redusă a pro nătoria nr. 3 din C.S.V. fabricaţiei pentru 1986. Nu tîrziată. Cauzele., cunos
Avem create bune condiţii mecanică. Cu ceva peste dusului finit — sub 30 lcsfe.." 9
4 000 de tone am realizat ... „Despre preocupările Călan îndeplinirea exem s-au încheiat la timp con cute. Curios, totuşi, de ce
şi sîntem hotărîţi ca şi în atunci. Anul trecut, ou noastre pentru diversifica plară a sarcinilor la pro- tracte pentru unele prefa trebuie să vină organele
viitor să facem din reali acelaşi număr de oameni, rea sortimentelor „vorbesc" bricate — plansee, elemen
zarea producţiei fizice un am reuşit de trei ori mai şi cupele turnate din fontă MIRCEA DIACONU te pentru balcoane, con L1VIU BRAICA
adevărat parcurs de regu mult. Dar, pe lingă lingo- cu grafit nodular, necesare fecţii metalice — care nici
laritate, capabil să ex tigre, de trei ani încoace turnării fontei pe bandă (Continuare in pag. a 3-a) acum nu se ştie cine le (Continuare in pag. o 4-a)
