Page 62 - Drumul_socialismului_1986_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NK.
—

rv

20,00 'I
20,20 A.
n
44
„Harnică precum albina ..* 20,;h) r
. vj E
SCOALĂ A GUSTULUI PENTRU FRUMOS, PENTRU NOU Romanţa — 20,40 C
a
i 7 <
Nana Leontina e cunos­ cuţe", curii le spune de 20,55 C
(
- Ştiţi ce înseam nă în­ - Aceasta cu atit m ai fanteziei colectivului de cuta în comuna Gcoagiu ca obicei — sînt cele mai un cîntec 21,10 S
treprinderea de tricotaje m ult cu cît peste 60 la fem ei de la Întreprinderea o femeie tare vrednică. frumoase. mai sănătoase h
pentru Vaiea Jiului, pentru sută din produse sînt li­ de tricotaje Petroşani sînt „Iute ca argintul viu şi şi strălucesc de curăţenie. t
Petroşani, ce influenţă a vrate partenerilor externi. cerute şi apreciate în Ca­ harnică precum albina — Aşa arată şi cele 20 de de suflet l 21,30 ÎN
i
avut şi are ea in viaţa fe­ - Intr-adevăr. Chiar in nada, S.U.A., Norvegia, vaci cu lapte pe care le i
m eilor de aici ? - ne în­ această lună s-a vizionat U.R.S.S., Franţa, Danem ar­ aşa o caracteriza, . Ioan Printre-........... soliştii îndrăgiţi \ a
-
r
treabă ing. Cornelia lloiu, colecţia pentru anul 1987, ca, Anglia, Austria. Necşa, primarul localităţii, arc în grijă acum. ,,Eu l a» serilor de romanţe — l 21,50 r i
directorul întreprinderii, fă- care se va m aterializa in Urm ărim lotul de articole Este, fără îndoială, cea mai merg în fiecare dimineaţă 1 manifestare care, la ciu- /
cînd o paranteză în dialo­ com enzi ferm e. Noul este pregătite pentru a trece... bună îngrijitoare dc ani­ cu cel puţin o jumătate l bul C.F.K. din SLmcria a V /
frumoasă,
devenit
u
o
con-
gul înfiripat pe tem a nou­ prezent continuu, în funcţie oceanul. Tricotaje policro­ de ceas mai repede la pro­ 1 stantă şi apreciată sârbă- V K.
lui statut al fem eii. Iar răs­ de paleta coloristică, de m e în care se arm onizează male din cele trei coopera­ gram. Să am timp să le l loArc a cîntec ului — Livia #
»
de
punsul la care singură s-a linia croielii. Şi rolul cel rozul, galbenul, culorile a- tive agricole dc pe raza V Olariu' se bucură Intr-una o i ţ
primire.
caldă
angajat ii înfrum useţează şi m ai im portant revine aici pelor, sau negrul şi albul comunei noastre. Pe bună ţesăl, să le spăl si sa le / din aceste seri, Livia Ola- ) BUC
m ai m ult chipul : ,,o şcoa­ colectivului nostru de crea­ - care continuă să fie m o­ dreptate a fost distinsă cu hrănesc ca lumea. Mulsul \ riu a fost sărbătorită la l dlopri
trei
lă care le-a dezvoltat gustul ţie, care trebuie să lie derne. Urm ărim linia m o­ Ordinul „Meritul Agricol", îl încep o dată cu ceilalţi / ţ împlinirea a artistică decenii ) l ★ Bu
activitate
de
ne-
Sfatul
pentru frum os, pentru nou, m ereu la curent cu aceste dei cerută peste hotare - îngrijitori. Acesta-i lot i întreruptă. 1 La or
pentru m odern". Şi aceasta cerinţe. linia- anilor '50, uşor m ascu­ cu cîţiva ani în urmă. O secretul. Animalul, dacă-i 1 - A Am îndrăgit cintccul l cultui
pe Ungă faptul că a în­ - Şi sintem . lată, num ai linizată, cu um eri m ari, re­ altă dovadă a prestigiului ţ popular de Iar i ic copilă, dc cînd / măvai
Bal-
eram in satul
natal
satul
tirziat
semnat introducerea unei in prim ul trim estru al a- vere lungi, fuste lungi şi cu dc care se bucură în rîn- dai mîncaro, dacă-1 îngri­ l noc, din Banat, unde cin- i ţ agrot<
noi m eserii. O m eserie care cestui an, am introdus in foarte m ulte pliseuri, m îneci dul oamenilor, prestigiu ce jeşti, îţi dă şi el". * tecul e la el acasă — nc-a j jurnal
nu exista in această zonă fabricaţie 50 de m odele noi „liliac", gulere „barcă". In Fiind aşa vrednică la V mărturisit Livia Olariu. De ţ rea ;
Simion
meu,
unchiul
la
geografică, o m eserie care de tricotaje pentru fem ei, general - două siluete : şi l-a cîştigat prin tot ceea „ceapeu" se înţeleg*' că / i Jurcă *— care a cules şi ( / al p.c
toresc
a rupt o tradiţie : aceea că 23 pentru bărbaţi şi 17 una dreaptă, una am plă. ce face este şi faptul că şi-n propria gospodărie este 1 a interpretat multe ciute- sei ; î
soţiile m inerilor trebuie să pentru copii. Am ajuns, in Şi toate sint produsul a fost aleasă în Comitetul 1 ce populare — am învăţat t diilor
fie doar casnice, că nu pot opt ani, la m ii de m odele. la fel. Familia Urşica arc } numeroase melodii pc care, j ştiri;
unui colectiv în care m ajo­ comunal de partid". i apoi, le-am dăruit oamc- \ cui tău
îm brăţişa - pe lingă arta Acest articol - ne invită ritatea a form ează fem eile vite, oi, porci, un cal şi i nilor. Debutul l-am făcut / de şti
culinară, pe lingă îndato­ Doina M arinaş, şefa atelie­ — de la m uncitor, la direc­ Leontina Ur.şica este numeroase păsări. Contrac­ l la Timişoara, elevă fiind 1 viaţa
pedagogic.
liceul
la
ririle de m am ă şi soţie - rului de creaţie, să privim tor. Un colectiv form at aici, membră cooperatoare la tează în fiecare an şi predă I i ca învăţătoare in comu- V Apoi, .* ric ; l
11,05
şi statutul de om al m un­ 0 etichetă in m agazia de in unitatea care a dat so­ C.AlP. Gcoagiu încă de la Public
cii, într-o întreprindere un­ m ostre - poartă num ărul ţiilor, fiicelor, surorilor m i­ înfiinţarea Unităţii. A mun­ statului carne, lapte şi alte de şti
de, prin natura sa trebuie de m odel 1 016. Aşadar, nerilor o m eserie, un sta­ produse agricole. Fără în­ social
Din c
să fie perm anent in concor­ 1 016 m odele num ai la tri­ tut : om al m uncii. O con­ cit o vreme în cîmp, la doială că această soţie, 13,00
danţă cu noul şi, deci, cu cotajele pentru fem ei. Alte diţie nouă, intr-un tim p cultura mare, dar apoi, cum mamă şi, de cîţiva ani, bu­ Radio
frum osul. Dacă le-aţi vedea 600 la tricotajele pentru nou, în care cutezanţa şi îndrăgea tare mult vitele, de şt
r
azi, cînd ies pe poarta în­ bărbaţi şi peste 600 la cele visul s-au întrupat in fap­ a trecut ca îngrijitor de nică, o femeie cu un suflet \
treprinderii, nu vă puteţi da pentru copii. Iar acum op! tă. Şi pentru, această animale în ferma zooteh­ ca pîinea caldă — chiar 16,.0
lor : j
seam a care e m uncitoare, ani am pornit de la zero I FAPTA, pentru acest STA­ dacă uneori este mai aspră nomi<
Aici, zilnic se nasc m odele nică. De atunci, adică de la vorbă, îndeosebi cînd ştiri ;
care e ingineră, otit de TUT, fem eile din întreprin­
noi ! Să vă loc 'o m ăr­ 22 dc ani, aici a rămas. De trie :
cochete sînt, şi cu aşa derea petroşăneană aduc vede lene şi delăsare '— txări
turisire : in prim ul an de acum , in prag de glorioasă atunci s-a dovedit, an de
gust sint îm brăcate I Ve­ este liantul viu, elementul Iară;
m uncă, m ă intilneam pe aniversare, gînd de recu­ Bulei
deţi, m oda se schim ă de an, cea mai destoinică şi catalizator, generator de
stradă cu... m odele pornite noştinţă partidului condu­ Re vi 5
ta sezon ta sezon, iar uni­ din acest atelier. Le num ă­ cător, sub al cărui drapel harnică lucrătoare, obţi- progres atit în familia sa, dio :
tatea noastră, prin Însăşi ram , ,şi ce m indră eram ! şi-au cucerit, dem ne şi si­ nînd de la lotul de vaci cît şi în marea familie a maţii,
19,30
profilul ei, trebuie să fie Iar azi, m ii şi m ii de gure, noua condiţie. pe carc-1 îngrijea ..cele mai ţie p
in pas cu cerinţele m odei produse ce poartă sem nătu­ mari producţii de lapte. cooperatorilor din Geoa- /urna
«creţ
naţionale şi internaţionale. ra vredniciei, calităţii şi LUCIA LICIU giu. (lunii
De asemenea, mereu vitele
suges
sale — „dragile mele vă­ MIRCEA LEPÂDATU într-c
\ nele Tolovădin şi Livezile, nai ;
( am scos multe cintccc din ger ii
) lada cu zestre a folc.lo- nă n
1 rului nostru românesc, care ţ Bulei
1 au înflorit în serbările 1
© l noastre şcolare. i
l — Ştim că ati interpretat l
I M a m a 0 \ şi muzică cultă. <
o l — Intr-adevăr. Dar, cum... ) m T :
1 i prima dragoste nu se uită,
rămas fidelă cin tec
l am ră £ t
Din cîtc flori sînt pe păniînt, e
* lui poi . popular. Venind la De- l DE
pc văi şi dealuri aştcrnînd năframă, i ^ va, am continuat act ivita- ) toarc
tea artistică la fostul club i 1G (A
din toate (nu pentru că-s mic 0 i al sindicatelor, apropiin- t Cintc
»
hune-
de
folclorul
du-mă
şi nu ştiu fiecare cum se cheamă), 1 x dorean şi dc creaţiile corn- \ ^ Ma
lt«
o
una mi-c dragă cef mai mult, i pozitorului Ion Munteanu. ţ od
torul
ea se numeşte simplu : MAMĂ... » Pentru că am lucrat o bună i ra);
l perioadă dc timp la căile 1
Norci
} ferate, Clubul C.F.K. din ij ŞAN
ţ Simeria mi-a devenit un f ring)
Din cîte stele ard în nopţi e
^ prieten drag, iar Iniţierea j timp
pc bolta cerului — maramă, I l şi organizarea serilor dc l icnii)
romanţe
mi-a
I (cînd o să cresc o să învăţ • \ i participarea. Vedeţi, cind ^ însufleţit , L U 1
(Cui
care din clc-i mai de seamă), i J tinereţea devine o... amin- i şapt<
făru
l una mi-e dragă cel mai mult; © ( tiro, încep dorurile, nos- i mir
i / talgia, romanţele. Şi aşa, V mân
ca se numeşte simplu : MAMĂ x intr-o toamnă tîrzic, ,,ră- . NO. A
l tasti
1 tăclnd pc alei" am început ' URI'
Secţia de mobilă Haţeg, din cadrul I.P.L. Deva. In atelierul de finisaj, muncitoarele IOAN EVU l j să cint romanţe care au l lectr
din formaţia condusă de Parasehiva Marcu prelucrează un nou lot de mobilier destinat I x o largă audienţă la , pu- Câni
hotelului ,',Diana-‘, din staţiunea Geoagiu-Băi. Foto NICOLAE GHEORGHIU / blie. ^ rom
j — Ce momente din înde- i ORA
i lungata dumneavoastră ac- ' nală
'
tivitate
artistică
Omagiu i mas mai aproape de suflet? v-au ră- l a rgi
GIU
draf
Aceste zile premergătoare 1 — Ele au fost multe, \ ră) ;
gloriosului jubileu al partidu­ Ei le-au unit pentru totdeauna aspiraţiile \ şi-mi sînt dragi să le rea- 1 sar
lui sînt marcate şi în comi­ < du duc in memorie. Desigur, } 13 RA
siile şi comitetele de femei j premiile la numeroase fes- ) seri
din judeţul nostru prin ma­ Liliana îm plinise in ziua lucreze cu m am a ei, in a- m eseriei de conlecţioner şi şi-a găsit tim p şi pentru l tivaluri locale, înregistra- i Toa-
nifestări care relevă noul sta­
tut al femeii, cîştigat prin aceea 18 ani. Toate cele ceeaşi lorm aţie, la acelaşi a încurajat-o la im pas. fam ilie. El preţuieşte m un­ ? riie la radio, sau locurile i cult
politica Înţeleaptă a partidu­ trei cam ere spaţioase ale loc de m uncă. A învăţat - M arius, cel m ai m ic, ca şi a sădit in sufletele în întrecerile din „Cinta- ţ pire
lui, prin grija statornică pe apartam entului . din blocul repede să execute cordoa­ s-a născut abia la nouă copiilor respectul pentru rea României** sint bucurii l şui)
care secretarul său general, Poştei — şi momente, stimulatoare, » viat
tovarăşul Nicolae Ceauşcscu, o 10, Aleea Brad, ne şi să surlileze bezeţi, să ani după Liliana - conti­ ea. Putem spune că sintem dar un alt moment aş vrea \
poartă creşterii rolului şi lo­ răsunau de voioşia cole­ aplice m anşete, buzunare, nuă M aria Leonte. A fost m indri de copiii noştri. Sînt să relev : fiind internată .
cului,. femeii în societatea gilor ei de clasă de la Li­ gulere, la noul produs ce o m are bucurie in fam ilie. harnici şi ascultători, avem la Spitalul C.F.K. din Si- 1
noastră. ceul industrial din Crişcior.
O MONTAJ LITERA It-MTJ- se confecţionează aici — El a pus încă a tem elie nădejde în ei. meria pentru o afecţiune ^
ZICAL. La cinematograful Veniseră cu toţi să-i aducă halatul de casă „Cosm in". căsniciei noastre. Prin el ...Cind au venit la Brad care, necesita un tratament i
„Modern" din Hunedoara a Hori,, s-o lelicite la aniver­ am devenit m ai tineri, dar de pe m eleagurile Boto­ îndelungat, seara mulţi >
avut loc un emoţionant mon­ sarea m ajoratului. şanilor, din Suharău, erau P
taj literar-muzical prin care şi m ai responsabili pentru bolnavi veneau în preajma ^
fi
peste 60 de purtători ai cra­ M am a, retrasă intr-un QzcuniLa viitorul liecărula dintre doi tineri abia porniţi in mea şi mă rugau să cint. 1 rul
vatelor roşii cu tricolor au colţ, ne povestea: copiii noştri. Fetele şi-au viaţă. Aveau sufletele cu­ Erau seri dc neuitat, pen- 1 vor
aelits — prin cint şi vers — - Anul trecut am sărbă- tru că vedeam cum ciute- V
un cald omagiu partidului la prim it frăţiorul cu dragoste rate, încărcate de dorinţa ave
glorioasa sa aniversare, l’rin torit-o pe M arinela. Şi cu Pentru că in secţia I con- şi aş putea spune că ele îm plinirilor. Acum , după 20 cele îi stimulau, cum le l să ;
secvenţe din filmul „Dulce ocazia m ajoratului şi a fecţii-texti/e a Fabricii de l-au crescut, alintîndu-l de ani de căsnicie, şi-au redau încrederea în viaţă, de
marnă" şi prin cintccc s-a absolvirii liceului. Ce fru­ producţie industrială şi speranţa în însănătoşire. ) Vîn
■nălţat gînd de recunoştinţă uneori, dar fiind şi aspre îm bogăţit viaţa cu cele m ai cu
pentru condiţia nouă dc care m os a lost şi atunci ! Ca prestări servicii, unde lu­ clnd a lost nevoie. alese flori - copiii ce — Ce îşi doreşte Livia l 40-
se bucură femeia muncitoare şi acum , am fost alături de crează o m are fam ilie, ...Zim beşte am intirilor. le-au unit pentru totdeauna Olariu în cel dc-al 31-lea ! rul
în Romănia socialistă. ea toţi ai casei; a sosit şi form ată din zeci şi zeci de Acum un an băiatul ei a năzuinţele, aspiraţiile. Şi, an de activitate artistică? j mir
4 MEDALION CINEMATO­ în ti
GRAFICI. Cooperativa meşte­ soţul m eu de la Orăştie fem ei ce m înuiesc cu pri­ devenit pionier. Ce m îndru asem enea sutelor de fam i­ — O participare la festi­ ccl<
şugărească e ţ e z a t u 1“, (unde lucrează ca artifi­ cepere şi fineţe m aşinile de era in ziua aceea şi cîte lii brădene ce au pus la valul de romanţe „Crizan­ 21
f.P.I.L.F. şi Şcoaia gcncr-Oă cier)! au venit şi colegii cusut, g gâşit înţelegere şi prom işiuni le-a făcut suro­ tem elia vieţii înţelegerea şi tema de aur“ de la Tîrgo- dic
I,
jlT, 1 Haţgg ţuţ găzduit meda­ vişte. Vorba eîntccului : fi :
lioane Cinematografice cu ne prom oţie,., m ulta răbdare 6Ti dă Cii6 rilor Iul »că va fi cel m ai au preţuit m unca cinstită, „Nu-i niciodată prea tîrziu/ ma
tema „Mama -« modelator dc M am a povestea despre ori a avut nevoie de în­ cum inte copil I lam ilia Leonte şi-a cîştigat der
viaţă". Filmul „Profesiunea fiecare copil in parte şi drum are şi sfaturi. Dar co­ — Gheorghe, tatăl copiilor un m eritat renum e prin iubirii să-i întinzi o mină**.
de părinte" şi dezbaterile pc sut
voi
marginea noilor condiţii ma­ ochii-i albaştri se înrou­ lega ei cea m ai apropiată şi soţul m eu, lucra la m ină. copiii săi buni şi frum oşi, ZOE VAS1LIU, avi
teriale de care beneficiază rau de lacrim ile bucuriei. a fost însăşi m am a, M aria 22 de ani a m uncit la prin dăruire şi responsabi­ dir
mamele cu mulţi copii au re­ După ce a absolvit li­ Leonte, care cu vorbă do- Barza, întii ca m iner şi litate in m uncă. corespondenta tez
confirmat grija şi atenţia de m oală ' i-a explicat tainele apoi ca şef de echipă. Dar ESTERA ŞINA de
care se bucură femeia şi fa­ ceul, M arinela a venit să
milia în societatea noastră.