Page 66 - Drumul_socialismului_1986_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NIL 8 841

OMAGIU GLORIOSULUI JUBILEU AL PARTIDULUI

Timpul mirat în lacurile grele 13.00 Tele#
Şantier romantic va scutura cenuşi din curcubeu 13,05 La sfii
tăniînă
Constructorilor de la Rîu Mare-Retezat şi-n zumzetul electrizat de stele ră tiraj
— njeloi
Culegătorii de lumină-n munţi ecoul lor va dăinui mereu... G„.'. \ <1
mat;
T
Zăpezi prietenoase îi sărută Cu apele ce-au limpezit milenii ra mai
Se spală-n zori cu nourii desculţi Vor curge-n secoli energii solare meni,
şi vulturii cu ochii îi ajută... Faptele lor, de anonime genii, — rep<
Cînd vor pleca, din clarele oglinzi fia un<
hai Eh
se vor răsfrînge zveltele conturb Prin care Omul scrie cu izvoare.., lodia
şr-or mîngîia sclipirile azure primă
mert p
Caruselul surprizelor form anţă, accesibilă orică­ cerbi rămuroşi, cu ochii aburinzi... EUGEN EVU saje rt
rom an.
sa
Adevărata
per­
pitală
rui cititor avizat, stă insă „Strai
in transpunerea Întregii tra­ re“. C
Intr-un savuros eseu din m e m isterioase (nu una, ci lare
m e epice intr-un registru creatoi
1934, Cam il Petrescu, su­ citeva), piste false, substi­ parodic. Parodia şi um orul Festiva
punea rom anul poliţist unei tuiri de persoane, travesti­ insinuat in replici, in lim ­ „Acord scrisului „Cin tai
analize de-a dreptul nim i­ uri, fem ei fatale, fem ei in­ baj, in însăşi vocea nara­ niei“; 1
meloili
citoare, făcindu-i publice genue, fem ei ţaţe, idile torului particularizează car­ preţi
„reţetarul" şi poncifele şi pure şi patim i sordide, o- tea, scoţind-o de pe teri­ o reală atitudine sufletească" 14,45 Săptăn
clasindu-l definitiv in „ge­ travă, criptă, vrăjitoare, toriul am orf al rom anului 19.00 Telejui
19.20 Tcleon
nul dubios". Severitatea sa stafii etc. etc. şi, bineînţe­ poliţist de serie. Gligor — Apariţia dumneavoastră, curi, trecutul istoric, patosul sat", scria Lucian Blaga), griul (color)
era insă excesivă şi ne­ les, detectivii inteligenţi, Haşa a avut salutara in­ stimate Miron Tic, în cadrul muncii şi oamenii anilor Epo­ şi izvoarele, marii martiri ai 19.50 Floare,
o
dreaptă intrucit lua in dis­ descurcăreţi, fără team ă şi tuiţie că a te m ai apuca unor manifestări literare este cii Nicolae Ceauşescu. om al scri­ neamului. Consider aceste datorie (color)
sfinte
—
sâ
Mă
scrii
consider
despre
cu
fiecare
concur
cuţie punctele cele m ai prihană. Neîndoielnic, Gli­ azi să scrii cu sobră gra­ primită de Manifestaţi o dată reală sului, în măsura în care citi­ şi adevărate locuri acoperite neri s
căldură.
joase ale genului, igno- gor Haşa e un scriitor cu vitate rom ane poliţiste în­ sensibilitate şi sinceritate a torii pot să recunoască, să de un cer înalt şi albastru. zică p
meu
scrisul
în
rind cu bună ştiinţă adevă­ im aginaţie foarte bogată : seam nă să fii lipsit de sim ­ scrisului şi trăirilor pe care vadă obiceiurile poporului, tradiţiile — Şi deopotrivă despre puri­ 20.50 Film a
istoria
şi
publicul
rul că, la urm a urm elor, şi o dovedeşte acest rom an, ţul um orului. Păstrind in­ la rîndu-i. le simte şi le trăieşte timpului, marea lumină din tatea unor — sentimente adine „Raliul
a Cas
omeneşti
de
recunoştinţă,
genurile... onorabile işi au adevărat carusel al surpri- tact pină în final doar se­ — Mă munăr printre cei preţuire, dragoste pentru fiin­ Trei. ]
subsolurile lor rău fam ate, cretul dezlegării, el dinam i­ care acordă un mare respect, ţele apropiate. 22.20 Teleju
atitudine
sufletească
fără ca prin aceasta să tează pe parcurs, din inte­ o reală poeziei şi mai pre­ — Nu de puţine ori am de­
scrisului,
fiinţe
unei
scrisul
poată fi discreditate. Ori­ rior, toate locurile com une sus Limbii Române. Ce scriu, DE VORBĂ dicat care este meu MAMA. Mama,
dragi
cum insă, sint m ulte opinii ale genului prin hiper- nu scriu numai pentru mine, această icoană vie, floare pur­ R A D I
I I ci şi pentru acei care doresc
judicioase in acest eseu şi bolizarea lor parodică. să mă citească şi să mă as­ CU SCRIITORI tătoare de viaţă, rămîne seme-
el e de natură să dea de SEPTEM BRIE CU M ĂŞTI de­ culte, să-mi afle crezul şi ţia dorului meu clin totdeauna
Oricine!
pentru
şi
totdeauna.
cugetul propriu. întilnirile cu
gindit scriitorului rom ân zelor. O im aginaţie atit de vine astfel, im plicit, şi un o văd, îi simt privirea dulce BUCURE!
publicul cititor, cu cei care şi biîndă, parcă ar vrea să-mi
care.-şi asumă riscul de a bogată, incit, la un m o­ rom an polem ic la insăşi a- adoră cuvin tul scris, m-aii spună „te aştept fiule, mai dioprogram
dresa genului poliţist, că­ convins că sînt necesare şi tricolor, lumina acestei cpc>ci ★ Buletin
scrie un rom an poliţist. Vor­ m ent dat tinde să devină utile. Deşi poartă forma ac­ pe care o trăim cu împlinirile vină acasă". Nu pot să scriu Sfatul mc
ruia-/' revelează, ca intr-o şi speranţele zilei de azi şi altfel decît prin topirea sen­ La ordinea
bim despre risc pentru că, stinjenitoare, să cotropească tului critic nescris, aceste timentelor, a purităţii, a cli­
sarcastică radiografie, toa­ Intîlniri îţi pot sugera calita­ ale celei de mîine. Scriu ce-mi cultură : li
intr-adevăr, nici unul dintre totul : nu num ai că intim - văd ochii şi din ce simte pei pe care o pasăre o taie măvară e:
te servitutile tradiţionale. tea şi şansa scrisului. întot­ cu aripa zborului, a destinu­ tîrziat
genurile rom âneşti nu e in plările se derulează intr-o deauna simt o mare emoţie, inima. Nu m-am orientat nici­ lui. Mă ţin mereu aproape
Ca procedeu, nu e o nou­ o stare de bucurie cînd le­ odată după ce face vecinul. agrotct
asem enea m ăsură expus m anieră debordantă, ci a- de aceste locuri, de izvoare, jurnal ; 7,3
tate, dar e încă o rarita­ gătura, dialogul dintre mine şi dc codri, de ţarină, de pămin­
glorio
schem atism ului ca genul jung să frizeze neverosim i­ sală devine comun. Atunci, tui acesta drag. Aşa, precum rea P.C.R.
al
poliţist. E de presupus că lul. Şi totuşi tensiunea e te. Fireşte, există riscul ca îmi dau scama că acest dia­ Emiiiescu seria „Iar locului ne citoresc re
cititorul să nu sesizeze log întreţine un cîntec de ţinem". Cred că poezia tre­
opiniile lui Cam il Petrescu reală, şi totuşi te sim ţi Iubire pentru acest timp şi buie să fie ca o casă cu pereţi Revista pr
translaţia in-spre parodic. spaţiu care asigură o bună rierul melc
i-au transm is un fior de ireversibil antrenat in lectu­ de sticlă în care cititorul să letin de ş
Ar rezulta o lectură intr-o perspectivă de a crea. poată vedea şi din afară înăun­
nelinişte şi lui Gligor Haşa, ră, fiindcă vrei şi trebuie cheie inadecvată, ad lite- —• Aţi publicat mult în presa tru şi din năuntru în afară. dienţa radi
de ştiri ;
cind s-a decis să scrie să afli cine e canalia. Iar de specialitate din întreaga — Scriitorul trebuie să sim­ literară ra
ram , luind adică totul in
deţinătorul
unor
acest SEPTEM BRIE CU autorul, respectind inliia serios, ceea ce ar reduce ţară, sînteţi concursuri de poe­ tă şi sâ fie în permanenţă chestra dc
premii
la
M ĂŞTI, recent intrat in li­ poruncă a genului, are in­ zie. pulsul viguros al împlinirii Iară „Doin
Focşani ; ]
umane.
rom anul la o sim plă nara­
—
Scrisul
pasiunea
brării. Cartea e, aparent, teligenţa şi abilitatea de a ţiune fantezistă. Acesta sufletească, iar este publicarea mea — Scriitorul nu este un fe­ ştiri ; 11,05
de v*sc îr
în
un rom an poliţist care res­ nu te lăsa să afli dezle­ presă bucuria pe care o tră­ * ^||gj nomen ci un statornic iubitor Pubf*. citate
e insă, de acum , riscul ci­ al pămîntului patriei sale.
eveni­
pectă toate regulile jocului, garea decit ■ in ultim a pa­ titorului. iesc la Fac scara marilor sens şi tallP „Mirabila sămînţă" îl face să dc f^tiri ;
mente.
în
tural ; 12,î
acest
mereu
fie
folosind pină la capăt re­ gină. E intiiul m erit, să-i o mărturisire : fiecare poezie realităţii, să prezent în miezul folclorului
cinstească,
prin
sursele „retetarului" : cri­ zicem elem entar, al acestui RADU CIOBANU tipărită, o citesc şi o reci­ scrisul său, munca şi aspi­ la 3; + Ra
tesc, îi simt din nou fiorul raţiile, visele deschise spre Buletin c
fiecărui vers trccînd prin ini­ ziua de pace şi dc bine. Meridian
mă. în mai bine de 20 de Scriitorul este purtătorul şta­ Radiojum;
ani, am reuşit să scriu des­ fetei conştiinţei civice şi ar­ tăţile ţării
tul de mult, poeziile ar putea tistice, al idealului suprem ^i partidului
CRONICA PLASTICĂ tr-un atelier, iar selecţia fi cuprinse în cîteva volume. nu al „şuetei", a lucrului mă­ minut cu
lucrărilor intenţionează a- Dacă n-am reuşit să mă bucur runt, închistat. Cititorul dc rele serii;
apro­
setos
mai
firmarea unui stil. Perso­ şi de acest lucru, am avut în Se ştie că pentru a scrie îţi azi, e dc tot acel vers de şl simţire ştiri ; li
schimb
activita­
satisfacţia
ca
politică ii
piat
O pictură solară nala Tiron Budiu, afirmînd tea mea mai multe fie premii la mereu în să „miezul unui ev fii suflet căldură nu care din porneşte parte. naţională; 2
literară
chemare,
ai
să
răsplă­
trebuie
să
din
şi
a-
tită
cu
jurnal;
a
lasă
un
stil,
transpare
şi
altă
concursurile Ia care am parti­ prins". Să porţi pe umeri veş- Pe acest plai mioritic vin ză­ dv. ; 22,0
posibilele sale evoluţii vii­ cipat, cel mai important şi la mîntul cald al patriei, al glo­ rile dimineţii cu aripile tinere, 22,10 Spoi
că de dai
spre
cu
rouă
Actuala expoziţie perso­ Un repertoriu de forme toare. In plină expansiune care ţin cel mai mult fiind riosului nostru partid de la nemurire. timpului deschis merge Buh
acela de laureat cu locul I la
Scriitorul
făurire
cărui
nală a pictorului Tiron Bu- şi motive simple îl ajută a căutării de noi formule cea de-a V-a ediţie a Festi­ a 8 Mai, G5 de aniversăm, Ia spre izvoare ; acolo _ este che­
sublimul
ani,
„Cîntarea
diu ne dezvăluie un artist să caute şi să găsească în şi mijloace de expresie, valului naţional manifestare primăverii cu florile sale, cu marea Iui ; în apele izvoarelor,
amplă
României",
preocupat să reconstituie tablourile sale calmul şi gestul său reconsiderator a spiritualităţii acestor ani, iarba verde, cu apele lim­ privirile sale capătă limpezire tz m
permanentă.
acea
şi
iubire
A
lecţia -espectului faţă de seninătatea unui micro- merită cuvenita apreciere. iniţiată de secretarul general pezi. Să arzi şi să porţi bu­ sluji prin scrisul tău timpul
natură din opera clasicilor univers din care spaimele, al partidului, tovarăşul Nicolae curia vremii de azi. Am cău­ patriei talc, a fi mereu pre­
în
patriei,
DEVA :
sufletul
Ştefan Luchian şi Ion An- co.şmarele, urîtul s-au re­ GHEORGHE POGAN, Ccauşescu. tat să cînt locurile natale, zent de poporul tău, iată apro­ toarce (P
piat
gîn-
scrisul
—
In
dumneavoastră
dreescu. Lucrările sale, tras făcînd loc gingăşiei. artist plastic se simte specificul acestor lo­ satul („veşnicia s-a născut la dui cu care mă implic zi de 10 (Arta);
inspirate din lumea flori­ Gestul său creator poate fi zi. Cintecele
lor şi de pitorescul peisa­ astfel canalizat spre cu­ — Ce proiecte literare de sala A);
jelor, sînt realizate prin loare şi spre exaltarea viitor aveţi. Pe cind volumul multe feţ
(Modern,
de poezie ?
puneri în cadru clare, bine funcţiei sale impresiv- CRONICA FILMULUI fcetele de succes, suprali­ — Proiecte sincere şi ade­ torul de c
echilibrate în simplitatea expresive. citate, se aglomerează, de­ vărate. Un volum dc poezii ra); Avei
lor expresivă, au o' croma­ Preocupat să-şi lărgească rizoriul figuraţiei devine intitulat „Dimineţile pămîntu- Nordului
ŞANI : I
cum
după
aflat
în
tică armonioasă în care registrul tehnic, el parcur­ Colierul de turcoaze“ prea vizibil, iar finalul este lui", obişnuieşte lucru, sc spună, ring); T
să
se
griuri catifelate vibrează ge, în lucrările de dată 11 comun, palid şi declama­ la Editura Ion Creangă, caro tîmplă ni
delicat printre armoniile recentă, un drum mai ti­ ţi v. sper să apară în anul 1987. icmliric);
L U P E N
intitulat
solare şi sonore ale culo­ mid parcă, în orice caz Imaginea lui Ion Anton Un nou volum asemenea, „Rouă (Cultural)
pre­
dc
O
cuvintelor",
rilor pure. mai puţin spectaculos, pare vînd atractivă poveste, a- ei de la 1848 şi totul pare are farmec, valorifică su­ dat la editură. Alt volum îşi şapte fai
justiţiare
a fi o frescă a epocii, rea­
personaje
rîndul.
do­
Solar, chiar şi-n discrete­ a dori şi tatona noi des­ adorate şi personaje nega­ lizată dintr-o perspectivă gestiile de epocă ale de­ aşteaptă să-mi văd Şi, sigur, carte fătul); —
mir
resc
o
tipărită
le peisaje de iarnă sau în chideri şi este de aşteptat tive hulite de spectatori, uşor ironică, din unghiul corului şi pitorescul peisa­ proprie dc reportaje. Am spus mân (I
mai abstractizantele „Mo­ ca, odată acestea găsite şi conversaţii molatece şi unor personaje mici, con­ jului, iar muzica (George proprie, fiindcă o carte co­ NOASA :
tastici
reportaje
tive populare" şi „Pădurea integrate în propria-i vi­ „bătălii" spectaculoase, sus­ tradictorii în apucături, Grigoriu), de acompania­ lectivă spre de izvoare" unde „Călăto­ URICAN)
rie
sem­
din vis", el manevrează ziune, fluenţa discursului pans şi lovituri de teatru care ajung să soluţioneze, ment, chiar dacă ritmurile nez şi cu, a apărut la Edi­ lectric ()
dezinvolt o tehnică matis- plastic să fio regăsită, lim­ ajunge, prin „Colierul de prin faptele lor, eveni­ trag către rock, sugerează tura * Eminescu. Drumeţind Cantemh
roman
siană, filtrată prin expe­ pezimea expresiei să re­ turcoaze", la al cincilea ’ mente mari. Filmul este dulcele balcanism al mij­ mai departe, voi scrie şi aş ORAŞTII
rienţa Ciucurencu, şi-i im- devină suverană. episod cinematografic. Şi şi o parodie pentru că locului de' secol. vrea ca scrisul meu să fie nală (P£
oune suflul său tempera­ gesturile şi situaţiile a- un cîntec de iubire pentru argint (
mental, bucuria sa de a O expoziţie personală de această dată intriga este minteşc, de locurile comune Gheorghc Vitanidis îşi patrie, pentru toţi cititorii GIU-BAl
mei.
dragoste
actorii
picta uşor ca o respiraţie. este un fel de sondaj în- plasată. în ajunul revoluţi- genului, însă tipic deforma­ conduce cxploatînd, cu sigu­ ră) ; IIA'
bune
cu
ranţă
te de ironia autohtonă, Convorbire realizata de sar aci
BRAZI :
preluate ca mecanism de rezultate, priza lor la pu­ MINEL BODEA seriile
blic.
Florin
este
Piersic
ii
criticul
şi
CRONICA DISCULUI care publicistul Lunacearski afir­ de captare a atenţiei, dar un Mărgelatu convingător, Toa.-x seriil
—
artă
sovietic
neaoşe în conţinut.
ma fără să recurgă la un aspru, tranşant, iar casca­ cultură)
simplu joc dc cuvinte că Filmul este unul de ac­ pirea f I
şui);
„Beethoven este un clasic al ţiune şi secvenţele curg dorul Sobi Cseh, pe o parti­ APRECIERE
S o n a t e romantismului şi un roman­ destul de imprevizibil, dar tură mai întinsă decît în viaţă
tic al clasicismului". Pianist ritmul, cîteodată fantezist, episoadele anterioare, se LARI :
t„re«uru
.semnalăm apariţia la raioa- dat la iveală în 1854 celebra virtuoz şi un improvizator în Editura „Volk und
iclc de specialitate ale ma­ „Sonată în Si minor", conce­ neîntrecut,* colc 32 de sonate cu pauze explicative oare identifică superior cu per­ Welt" din Berlin (Repu­
gazinelor din judeţ a unui pută în anii 1852—1853 şi de­ pentru pian constituie o parte taie cursivitatea, nu ex­ sonajul său. Actori îndră­ blica Democrată Germană)
disc „Electrecord" cu parti­ dicată lui Schipnann, care îi importantă a muncii sale. ploatează pretextul terme­
ciparea pianistului chinez Li închinase la rîndul său „Fan­ Compusă în decembrie 1821, în giţi ca Marg.a Barbu, Ion a apărut antologia „33
Ming Ziang, ale cărui înregis­ tezia' în Do major". Liszt perioada în care a fost scrisă nului limită furnizat de Besoiu, Traian Stănescu, rumănische Erzăhler („33 de
trări au fast realizate în anul orînduieşte sonata sa între şi „Missa Solemnis", sonata nu scenariu (Eugen Barbu şi Alexandru Repan, Jean prozatori români), realiza­ Penlr
1958 Ia Bucureşti, cind a ob­ creaţiile de forme cu totul poartă nici o dedicaţie. Beet­ Nieolae-Păul Mihail). fi schii
ţinut premiul I la Festivalul noi, care constituie o etapă hoven şi-a însemnat pentru Constantin şi alţii, în ro­ tă de Eva Behring. In ca­ mal rm
internaţional „George Enescu". revoluţionară în dezvoltarea această piesă „imner simpler" „Colierul de turcoaze" luri mai mici, adaugă pie­ drul prestigioasei antologii dea pr
Pianistul interpretează în pri­ genului. Părăsind forma tra­ şi în adevăr, inocenţa copilă­ debutează în cel mai bun a fost inclusă „După- mă de
ma parte a actualului disc diţională tripartită „Sonata în rească a temei principale ne spirit al genului prin ca­ tricele, colorate pitoresc, cu car
ales
„Sonata în Si minor" de Franz Si minor" este concepută în- încălzeşte ne sufletul, la mai greutăţile mozaicului uman care amiaza băţrînului domn" însoţite
gîndim
dacă
Liszt. Artist multilateral de tr-o singură parte în care dre rezumat, 'metaforă, de de Radu Ciobanu. O nouă electric
origine maghiară, Fr. Liszt, un găsim aplicat principiul poe­ pe care compozitorul le-a avut mare plasticitate, apoi îşi populează o ficţiune situată prezenţă onorantă, do a- slab pî
strălucit interpret al muzicii mului simfonic. de învins înainte de a ajunge in ten sil
stare
cu program, preocupat con­ Partea a doua a discului la această lucrare de spirit. în­ pierde suflul. Deşi promi­ la graniţa dintre seriozitate preciere peste hotare a timpul
este
învăluită
treaga
cuprinde „Sonata nr. 31 în La siunile mai pîlpîie, firav, şi parodie scrisului cunoscutului scrii­
tinuu dc lărgirea şi îmbogă­ 53 km/
bemol major op. 110" a ma­ în feminitate şi frumuseţe.
ţirea limbajului muzicii şi de relui compozitor gcnnan Lud- în scena în care Aga Vil- tor, contemporanul şi con­ vest.
întărirea bazelor ei realiste a wig van Beethovcn despre Prof. ELENA TÂMÂŞAN lara îşi ceartă supuşii, e- VERONICA PALADE cetăţeanul nostru.