Page 67 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 67
îlMBATA, 19 APRILIE 1986 Pag. 3
ROMÂNIA • CEAUŞESCU • PACE simpozion ştiinţific: „Fluxul informaţional
în lumea contemporană"
ROADELE MUNCII NOASTRE - ARME ALE CREAŢIEI PAŞNICE
La Deva s-a deschis ieri dezvoltare economico-so- tehnico-ştiinţifică în actua-i
e săp- Rom ânia socialistă, pre siliului Naţional al F.D.U.S. ranităţii şi independenţei
): w Ţa- fiecărui stat, indiferent de simpozionul pe tema „Flu cială a judeţului Hunedoa la confruntare do idei" 5
)mânia“ şedintele ei, t o v a r ă ş u l şi de M area Adunare Na xul informaţional în lu ra în perioada de la Con prof. univ. dr. Ioan Dră-
pulare ; Nicolae Ceauşescu, şi-au ţională, in care sint înscrise m ărim ea sa sau potenţialul mea contemporană", orga gresul al IX-lea al parti gan, secretar al Comisiei
ui :^i- dobindit un binem eritat pres propuneri concrete pentru ca m ilitar de care dispune.
are ţa- Păcii — In acest sens, sprijinim pe nizat de Filiala Transilva dului, care a deschis în is naţionale a R.S.R. pentru
os. Oa- tigiu pe arena internaţiona Anul Internaţional al nia a Asociaţiei oamenilor toria patriei noastre perioa U.N.E.S.C.O. — „Sociologia
, fapte lă, datorat concepţiei clare 1986 - să m archeze nu doar deplin şi acordăm o înaltă de ştiinţă din R.S.R., în da cea mai înfloritoare pe şi cercetarea problemelor
Biogra- şi convingătoare, num eroa declaraţii, ci realizări efec apreciere noului dem ers al
ui: Mi- preşedintelui ţării noastre to colaborare cu Comitetul care întreaga noastră na comunicării ca proces so
; Me- selor acţiuni şi iniţiative m e tive pe calea reducerii ar sindicatului învăţămînt De ţiune, cu neasemuită căl cial";, prof. univ. dr. Ioan
îiiii în nite să prom oveze cauza pă senalelor m ilitare şi trece varăşul Nicolae Ceauşescu — va şi Casa judeţeană a dură şi mîndrie, o numeşte Dinu, prorector al Institu
; Mo- cii, dezarm ării şi securită rea la dezarm are. m esajul adresat preşedinte
Moi pa- lui S.U.A. în legătură cu si personalului didactic. Prin „Epoca Nicolae Ceauşescu". tului agronomic Bucureşti
în Ca ţii. lată că şi acum , în m o Noi, toţi fiii Rom âniei so întreaga sa desfăşurare, Totodată, vorbitorul a. sub — „Rolul informaţiei în
po r ta j ; m entul cînd situaţia inter cialiste, avem ferm a convin tuaţia deosebit de gravă prestigioasa manifestare se liniat principalele obiective modernizarea agriculturii";
rbătoa- naţională deosebit de iecor- gere că program ele de dez care s-a creat in M editerana, înscrie în cadrul acţiuni şi sarcini ce revin colecti dr. Mihai Dumitru, Acade
popu-
te de dată generează justificate voltare econom ică şi socială ca urm are a acţiunilor m ili lor dedicate aniversării a velor hunedorene în cinci mia de ştiinţe agricole
eaţl ai m otive de îngrijorare, patria a patriei se pot înfăptui tare îm potriva Jam ahiriei Li 65 dc ani de la făurirea nalul actual din documen Bucureşti — „Informaţia în
laţional noastră, întregul popor ro num ai în condiţii de pace biene. Alături de toate po Partidului Comunist Român tele Congresului al XIII- domeniul protecţiei mediu
Roinâ-
•t; Trei m ân adresează, prin glasul şi linişte. Pentru ca roadele poarele iubitoare de pace, şi Anului Internaţional al lea al partidului, precum lui" (prezentată dc dr. ing.
in ter de înaltă autoritate a pre m uncii noastre să servească poporul nostru se pronunţă Păcii. şi hotărîrea cu care acţio Constantin Rădescu, consi
şedintelui Nicolae Ceauşescu, creşterii bunăstării şi feri nează comuniştii, toţi oa lier la Consiliul Naţio
ii tică un vibrant apel tuturor na îm potriva acestui act prin Dcschizînd simpozionul,
cirii poporului, ca o singură conf. univ. dr. ing. Nicolae menii muncii pentru reali nal pentru Protecţia Me
tia ţiunilor lum ii de a-şi uni fiinţă ne exprim ăm voinţa care se încalcă legalitatea zarea lor exemplară. diului înconjurător) ; div
eforturile pentru schim barea Internaţională şi care poate Andronache, inspector ge Au prezentat comuni ing. Florea Ncagu, Cen-t
;rădinâ radicală a cursului eveni arzătoare ca, in actualele neral al Inspectoratului
siune- îm prejurări internaţionale, să degenera într-un focar de cări: prof. univ. dr. doc. trul de perfecţionare
ru ti- m entelor, pentru oprirea a- război. Totodată, ne pronun şcolar judeţean, a reliefat ing. Aron Popa, preşedin a personalului din ca
e mu- berantei curse a înarm ări se facă tot ce este posibil importanţa manifestării
ţăm cu hotărire pentru re tele Centrului judeţean Hu drul Ministerului Minelor
lor, pentru trium ful păcii în pentru elim inarea forţei şi nedoara al Asociaţiei oa — „Aspectul formativ al
îolor): zolvarea tuturor problem elor găzduite de judeţul nostru,
►ducţie lum e. am eninţării cu forţa în re litigioase între state num ai rolul important pe care oa menilor de ştiinţă — „Vo informaţiilor în procesul
filme Cu o m are forţă de con laţiile dintre stole, pentru caţia oanîenilor de ştiinţă i n s t r u i r i i permanente";
i tv. prin tratative. menii de ştiinţă îl au în
vingere este exprim ată voca soluţionarea tuturor proble difuzarea informaţiilor. români pentru pace"; prof. prof. Cornel Platou, direc-.
ţia de pace a poporului nos m elor litigioase num ai pe Sing. MARINELA URIŢESCU, în cadrul simpozionului univ. dr. Eugeniu Nicules- torul Liceului de matema-
tru in conţinutul docum ente cale paşnică, prin tratative, Uzina de preparare a luat cuvîntul tovarăşul cu Mizil, directorul Centru tică-fizică, prof. Teodora
lui de calcul al M.I.Ch. —
Petraş, Liceul de matema-
lor adoptate de plenara Con în spiritul respectării suve Teliuc Radu Bălan, prim-secretar „Distribuţia informaţiei tică-fizică Petroşani — „In
al Comitetului judeţean de ştiinţifice pe glob"; prof. formaţie prin informatică".
partid, preşedintele Comi univ. dr. Ioan Mihăilescu, Lucrările simpozionului
OO Ra- La Brad s-a desfăşurat tetului executiv al Consi catedra do economie poli continuă azi în cadrul sec
ineţii ;
6,15 liului popular judeţean, tică a Universităţii Bucu ţiunii: „Tineretul şi lumea
6,30 care a evidenţiat ampla reşti — „Noua. revoluţie con temporană".
agri-
e pri- CisieursisI vitrinelor „Primăvara isrădeaoă" o - o - — © — «
r oî o-
•1
La Brad a fost organizat uşureze cumpărătorului a- tici, cadre dc specialitate Importante sporuri de producţie
îpma-
ubileu concursul dc vitrine „Pri legcrea articolelor de care din comerţ a avut o mi
mun- măvara brădeană". Cu acest are trebuinţă. Acesta este siune dificilă în stabili (Urmare din pag. 1} celule. Acum putem inter nic colectiv, numeroşi oa
; 8,oo prilej, peste 100 de vitrine şi scopul concursului de veni operativ în reglarea meni ai muncii au un a-
3 Cu- rea celor mai frumoase port superior la sporurile
K) Bu- au fost amenajate la uni vitrine „Primăvara brădea vitrine, dintre cele mai... dozajului de reactivi, în
» Au- tăţile comerciale reprezen nă", cai’o înseamnă o con frumoase. în sectorul tex- nereu, a respecta fine funcţie de rezultatele co dc producţie raportate 3
uletin tative, de cele mai diverse tinuare a concursului „Măr tilc-încălţămintc cei mai ţea de măcinare şi densi municate do laborator, pen ing. Mariana Fodor, mais
ev ist a ţişorului" organizat la De tate a tulburelii. tru a creşte randamentele trul Constantin Acatrinei,
) Or- profile. Toate sint rodul buni s-au dovedit, în or
popu- ingeniozităţii, priceperii si va. Şi acţiunea va conti dine, vitrinorii-decoratori — Depăşirile mari pe care de extracţie a metalelor din preparatorii Gherasim Tri-
“ din măiestriei mai multor co nua în alte localităţi din de la I.C.S.M.I. Deva, le-am înregistrat în acest steril. pon, Veturia Ticiu, Laura
;in do început de an se dato Miclea, electricianul Viorel
•uvînt lective de vitrinori şi de judeţ. I.C.S. Mixtă Brad, I.C.S.M.I. Preparatorii din Gura-
11,35 coratori din Deva, Hune — După multe zile de Hunedoara, I.C.S. Mixtă rează, în ansamblu, îmbu barza sînt mobilizaţi în Enache, lăcătuşul Mircea
ulet&* r doara, Petroşani, Lupeni, muncă migăloasă, de cău Călan, I.C.S.M.I. Petroşani, nătăţirilor aduse pe flu aceste zile cu toate forţele Ghircău — de la noua uzir
: cui- . xurile tehnologice la unele nă de cupru, operatori —•
no ara Vulcan, Călan, din judeţele tări şi frămîntări, aceşti I.C.S. M i x t ă Vulcan, la efortul general al co
La 1 Alba, Cluj-Napoca şi, bine lucrători harnici, îndemâ I.C.S.M.I. Lupeni. în secto instalaţii şi utilaje, cit şi lectivului I. M. Barza pen sfărîmarc Traian Lcaha,
15.00 înţeles, din oraşul Brad, natici, talentaţi şi inventivi rul alimentar, primele lo aportului formaţiei condu tru a întîmpina apropiata Roman Indrei, Nicolae Di-
15,05 care timp de cîteva zile să de inginerul chimist aniversare a 65 de ani de neş şi maistrul Gheorghe
16.00 care sint vitrinorii şi deco curi au fost ocupate cu
o caii- şi-au etalat aici, măies ratorii au reuşit să schim justeţe de vitrinorii de la Otto Kheill din cadrul la crearea Partidului Co Călămar, care după 32 de
65 al tria şi talentul. be radical aspectul vitrine I.C.S.M.A.—A.P. Petro laboratorului de analize' munist Român şi Ziua de ani lucraţi în preparare
^otbal rapide — a completat mun 1 Mai cu rezultate bune în este in pragul pensionării
00 o- Organizat de Direcţia co lor do la toate magazinele şani, I.C.S.M.A. Deva şi citoarea Maria Tripa, de la de la antezdrobitor,
n de mercială a judeţului nostru noastre — continua ideea I.C.S.M.A. Hunedoara, iar producţie. Din acest har-
anina şi conducerea I.C.S. Mixtă tovarăşul Ioan Lean, di muncitorii Teodor Fărău,
inter- în sectorul mctalo-chimic Petru Bota, Ioan Botici,
adio- Brad, concursul vitrinelor rectorul I.C.S. Mixtă Brad. au fost cei mai bine apre Nicolae Codrin, Victor Mo
jestia „Primăvara brădeană" se în felul acesta contribuim Activităţi politico-educative
mal ; înscrie în preocupările şi noi, cei care ne desfă ciaţi vitrinorii de la can, maiştrii Ovidiu Molj
Huzi- I.C.S.M.I. Deva, I.C.S. Mix şi Avram Matei — de la
-24,00 devenite o permanenţă în şurăm activitatea în co tă Brad, I.C.S.M.I. Petro şteampuri şi flotaţia veche.
ultimii ani de a face o merţ, la continua înfrumu desfăşurate de sindicate Trebuie subliniată contri
mai b u n ă şi atrăgătoa seţare a oraşului în care şani, I.C.S.M.I. Hunedoara.
SBb re prezentare a mărfurilor trăim şi muncim. Pentru Juriul a acordat premii ® în cinstea aniversării © La Orăştie, consiliul buţia importantă adusă la
ce se desfac prin fiecare că efectiv la această oră speciale colectivelor de vi a 65 de ani de la crearea orăşenesc al sindicatelor a îndeplinirea de planului de
colectivul
la
întreţine
unitate comercială. îţi este mai mare dragul trinori—decoratori din ju partidului nostru, din ini iniţiat consfătuirea „Sarci rea mecanică, coordonat de
în- — Este un bun prilej —■ să priveşti vitrinele maga deţele Alba şi Cluj-Napoca, ţiativa comitetului sindi nile comitetului sindicatu subinginerul Ioan Circu,
fost sublinia tovarăşul Dumitru zinelor noastre, care sînt iar premiul pentru cea mai catului, colectivul de mun care a reuşit să execute
RA : de-a-ntregul înnoite. Iar frumoasă etalare a mărfu că de la întreprinderea lui reieşite din cuvînta- revizii şi reparaţii de cali
Jern, Bogdan, directorul Di noi ne angajăm nu numai minieră Hunedoara a de rea tovarăşului Nicolae
are recţiei comerciale a jude rilor de sezon a fost a- tate la utilaje, să le men
I-II să le menţinem, ci să le tribuit vitrinorilor de la clarat perioada 15—30 a- Ceauşescu, secretar general ţină într-o stare corespun
Jînă- ţului — pentru a face o şi înfrumuseţăm în conti prilic „Săptămîni ale efi al partidului, la recenta zătoare de funcţionare.
lacă- mai bună prezentare a pro I.C.S.M.I. Deva. Tuturor cienţei şi calităţii”. în a- plenară a C. C. al P.C.R.,
area nuare. celor mai buni li s-au Alături de mineri, pre
■’RO- duselor, articolelor, mărfu Concursul vitrinelor „Pri ceastă perioadă, oamenii cu privire la sporirea ni paratorii de la I. M. Barza
(Pa- rilor existente în reţeaua acordat diplome şi premii. muncii din unitate îşi vor velului tehnic şi calitativ
în- măvara brădeană" s-a con intensifica eforturile şi vor s-au angajat să obţină lună
No- comercială a oraşului Brad. stituit şi într-un util De subliniat că ocupanţii al produselor". dc lună noi succese în
:ea); O vitrină bine concepută primelor locuri în concur urmări cu precădere creş muncă, să încheie primul
rănii şi realizată îşi îndeplineşte schimb de experienţă între terea producţiei de mine Rubrică realizată
Cei vitrinorii şi decoratorii din sul de vitrine „Primăvara reu brut extras, sporirea cu sprijinul an al celui de-al optulea
icea- pe deplin rolul publicitar. brădeană" vor participa la productivităţii muncii, ob Consiliului j'udeţean cincinal cu planul depăşit
tnte- Noi tindem de fapt ca ma judeţul nostru şi cei din concursul pe ţară, care se al sindicatelor la tonte sortimentele.
ro- r alte judeţe. ţinerea unei producţii dc
\NI- gazinele în totalitatea lor va desfăşura în luna mai calitate superioară, cu con
f an să devină o vitrină atră în încheierea acţiunii, a.c., pe litoral. sumuri reduse de mate
se) ; juriul format din proiec Informaţii de la C.E.C.
e- gătoare, îmbietoare, care să riale şi energie.
AD: placă ochiului, dar să-i şi tanţi, arhitecţi, artişti plas GH. I. NEGREA © „Decadă record în pro CONTUL CURENT PERSONAL
.arul ducţie". Sub acest generic,
şic); O modalitate practică scris la unitatea socia
îfer- comitetul sindicatului de
1 de la întreprinderea chimică dc păstrare a economiilor listă unde lucrează titu
;OA- Orăştie a iniţiat în această băneşti la C.E.C. o consti larul, cu reţinerea din
2 de perioadă ample acţiuni dc tuie contul curent perso retribuţia lunară. De a-
iltu-
3mi- muncă pentru realizarea nal. semerca în contul curent
a) ; suplimentară a unor pro Contul curent personal oficiile de pensii pot vira
duse din mase plastice. se poate deschide, la ce pensiile titularilor de
AN :
nr^ Activităţile sînt dedicate rerea persoanelor majo cont.
i de gloriosului jubileu al parti re, la orice sucursală sau Restituirile se pot face
Ră- la sucursală, la filiala
;urc- dului, zilei de 1 Mai şi filială C.E.C., completîn-
ca-n apropiatului Congres al du-se un formular tip. care a deschis contul
!HE- U.G.S.R. Se are în vedere -Ca şi la celelalte instru curent şl la încă o uni-
ctra- intensificarea întrecerii so mente de economisire tate din ţară stabilită de
cialiste, mai buna orga contul curent personal se titular la deschiderea con
nizare a muncii, folosirea poate introduce clauză de tului.
cît mai judicioasă a maşi împuternicire în favoarea Avantajele ce le oferă
nilor şi utilajelor. a cel mult două persoane, contul curent personal
® Comitetul sindicatului cît şi dispoziţie testa constau în dobînda de 2 la
i va de la întreprinderea mi mentară. Depunerile şi sută pe an, cît şi posibili
:erul nieră Lupeni a organizat tatea efectuării prin vira
că- restituirile în contul cu ment a unor. plăţi pentru
for- o dezbatere cu tema „Con rent se pot face în nu
ales tul de economii al grupei serviciile făcute titula
irsa, sindicale — formă eficien merar sau prin virament. rului de către asociaţiile
•cari Depunerile în numerar de locatari, a chiriei,
ufla tă de antranare a oame se pot face la orice uni
, cu nilor la reducerea consu p c 111 r u abonamentul
e în murilor materiale şi de tate C.E.C. din ţară, iar radio-tv., consumul de
S la Una dintre vitrinele care a... obligat juriul concursului să-i acorde un premiu este energie, la recuperarea şi cele prin Virament se fac gaz metan, energie elec
;ud- şi cea de Ia magazinul de articole electrice, din imagine. pe bază de consimţămînt trică şi plata telefonului.
Foto IONEL BUJOR recondiţionarea pieselor de
schimb si subansamblelor".