Page 69 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 69
S^v Saa*â
.u&i
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ! m n W z& tzssî& ig ,. , im
io
Partidul Comunist Român - iniţiator,
conducător şi dinamizator al luptei poporului
ULISMlILll nostru pentru apărarea independenţei
şi suveranităţii naţionale, pentru |
ITtTUlUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C. democratizarea vieţii sociale
sm sm m m w m a p u l a b j u o e t e a n
Prin făurirea Partidului pendenţă şi suveranitate şi independenţa patriei,
Comunist Român, la 8 mai naţională care s-au înscris pentru viitorul democraţia
1921, clasa muncitoare a printre primele mari ac al ţării. Eforturile Parti
Anul XXXVIII, nr. 8 842 DUMINICĂ, 20 APRILIE 1986 4 pagini - 50 bani fost prezentă şi şi-a spus ţiuni ale proletariatului in dului Comunist Român de
cuvîntul în toate evenimen ternaţional după înscăuna a transforma procesul de
tele importante ale ţării. în rea la putere a nazismu la Braşov într-un mijloc
1921 s-a făurit un partid' lui în Germania. activ de luptă, de demas
în
= PRIMaVXRĂ puternic la nivelul Româ cînd deceniul al şi patrulea, care a primejdiei fasciste
revizio
fascismul
fundamental
şi de afirmare a necesită
niei
întregite,
deosebit de celelalte partide nismul devenise un peri ţii coalizării tuturor forţe
politice din România ace col real pentru România, lor patriotice, antifasciste,
Eforturi susţinute la semănatul lei etape istorice. Partidul Comunist Român pentru salvgardarea liber
Partidul Comunist Român
J intra în arena vieţii poli tăţii şi independenţei popo -
rului român, au fost admi
porumbului şi la erhicidatul păioaselor tice a ţării luplînd pentru rabil slujite intransigentă şi
de
atitudinea
curajoasă,
rezolvarea problemelor ma
jore ale poporului român, principială pe care au a-
în unităţile agricole din -desfăşoară şi în grădina de la C.A.P. Romos, unde po vitale pentru soarta dezvol vut-o comuniştii. încă din
C.Iif.A.S.C. Gcoagiu porum legume, unde mecanizatorii rumbul sc însămînţa, de tării viitoare a ţării. Idea timpul procesului, în îm
bul se seamănă, în majori Ioan Ciolan, Ioan Popa, asemenea, pe ultimele su lurile sociale şi naţionale prejurările deosebit de gre
tatea unităţilor, pe ultime loan Gulca pregăteau pa prafeţe. Inginerul şef al ale clasei noastre munci le ale înfruntării cu orga
le suprafeţe. tul germinativ pentru plan cooperativei Mircea Pătrîn- toare, expresie organică a nele represive ale statului
La C.A.P. Aurel Vlaicu tatul verzei de vară şi gu- jan sublinia că aici se în- intereselor întregului popor s-au vădit înaltele trăsă
turi politico şi morale —-
şi a imperativelor dezvoltă
mecanizatorul Nicolae Săn- lioarelor, iar cooperatorii sămînţează ultima parcelă rii societăţii româneşti, au principialitatea comunistă,
descu, împreună cu Anto din echipa condusă de Si- de 12 ha. Meritul este şi al
nie Pera, inginerul şef al mecanizatorilor Ioan Jurj, fost consecvent promovate patriotismul în înflăcărat, de
votamentul
in
slujirea
unităţii, se aflau la însă- Herman Zcll şi Petru Cos- prin bătălii eroice, al căror tereselor vitale ale clasei
mînţarea porumbului. „în- C.U.A.S.C. Geoagiu moi, care au muncit zi-lu- fundal l-a formal spiritul muncitoare, ale poporului
sămînţăm, de fapt, porum mină la discuit, pregătind de solidaritate şi unitate a şi ţării, dîrzenia şi abne
bul pe ultimele hectare" — patul germinativ şi asigu- forţelor muncitoreşti. s-a adresat forţelor demo
mion Bărdan pregăteau ră Stegar al intereselor na gaţia revoluţionară — ale
precizează inginerul şef. rînd. frontul de lucru la ţionale fundamentale ale cratice progresiste arătînd t o v a r ă ş u l u i Nicdlae
Concomitent, se executa sadurile ce urmau să fie semănat. Bine a acţionat poporului român, Partidul gravele primejdii care pla Ceauşescu, care astăzi con
şi erbicidarea păioaselor, plantate. Sub conducerea şi mecanizatorul Aurel Comunist Român s-a ridi nau asupra ţării, atît din duce cu strălucire partidul
lucrare la care erau antre inginerului Virgil Iosif, şe cat ferm în apărarea su interior, din partea agen şi statul nostru pe calea
ful secţiei de mecanizare, Bucur la erbicidarea păioa
naţi mecanizatorii Iosif Po- selor. Din cele 280 ha ocu veranităţii şi integrită turii hitleriste — Garda de progresului şi civilizaţiei
noran şi Alexandru Macri- se pregătea punerea în pate cu grîu şi orz, acesta ţii ţării, a militat pen fier —, cît şi din afară, un socialiste.
şan. Cei doi, care realizau funcţiune a instalaţiilor de a erbicidat 220 ha, apro tru o politică externă de Reichul nazist zăngănea In filele de aur ale is
viteze de 40—45 ha pe zi, irigat. întreaga activitate piind, practic, de final şi de pace şi colaborare cu armele pentru revizuirea toriei patriei noastre rămîn
au reuşit să erbicideze, pî- din legumicultura era co această activitate. Merită celelalte popoare, împotri graniţelor, pentru încălca încrustate imaginile de un
nă ieri, 140 ha din cele ordonată de inginera Mi- va dominaţiei străine, pen rea tratatelor de pace şi răscolitor patriotism ale
285 ha ocupate cu cereale haela Stroie, şefa fermei. consemnat faptul că la tru prietenie şi alianţă cu securitate dintre statele lu acelui remarcabil 1 Mai
păi oase. O activitate intensă, bine C.A.P. Romos s-a încheiat vecinii, cu toate statele lu mii. 1939, cînd a avut loc im
O activitate intensă se organizată se desfăşoară şi şi semănatul coreandrului mii. Luptele sociale din pe în istoria partidului, a punătoarea manifestaţie an
po cele 105 ha prevăzute, rioada crizei economice s-au mişcării muncitoreşti şi tifascistă şi antirăzboinică
lucrare care a fost efectua împletit cu cele împotriva antifasciste din România, din Bucureşti, printre con
tă, în condiţii de calitate monopolurilor străine, ca procesul politic de la Bra ducătorii căreia s-a numă-
do mecanizatorul Vasilo re impuseseră României şov din 1936'se detaşează raţ şi tînărul Nicolae
Maeoviciuc. grele prevederi economice» ca un moment plin de sem Ceauşescu. însărcinat cu
în tarlaua „Drumul sa- ştirbind grav independen nificaţii, el contribuind la răspunderea de a mobili
ţa şi suveranitatea ţării. amplificarea stării de spi za masele muncitoreşti la
MINCEA LEPĂDATU Au fost lupte, pentru drep rit antifasciste, la mobiliza Dr. MIRCEA VALEA
turi economice şi politice, rea maselor largi populare
(Continuare în pag. a 2-a) pentru democraţie, inde în lupta pentru libertatea (Continuare în pag. a 2-a)
EPOCA NICOLAE CEAUSESCU - EPOCA MARILOR ÎMPLINIRI SOCIALISTE
SIM ERiA: Oamenii şi primăvara lucrează umăr
La C.A.P. Romos se Insă minţează porumbul pe ulti
mele hectare.
la umăr pentru înflorire !
Toţi indicatorii producţiei - lnlr-o ogradă din Sim e- care străbat in prezent o- m arm ură şi aproape 7 000 le-o poartă secretarul ge
ria am văzul un cuptor raşul, lucrările de canali m p dale m ozaicate. In lu neral al partidului, tovară
m ic de lut. Cîte culori au zare etc. Dar, industriile na aprilie 1986 - rezulta şul Nicolae Ceauşescu, In
aliniaţi după seninul „p!us“ explodat atunci, cile im a de tradiţie ale localităţii, tele de pină acum o atestă 1985, de pildă, staţia noas
gini s-au legat in m intea viaţa concretă a oam eni — ne vom m obiliza şi m al tră a ocupat locul trei 'pe
Inginerul Carol Ecsy, şef să reflectăm şi să găsim noastră ! L-am privit cum lor, s-au dezvoltat şi au m ult, pentru a întim pina ţară, in întrecerea socialis
secţie coordonator la Uzi soluţii optime pentru con strălucea proaspăt văruit şi înflorit şi m ai spectaculos in gloriosul jubileu al parti tă. In cinstea apropiatului
na de preparare Teliue, din tinua îmbunătăţire a între cum , in am iază, sem ăna ;,Epoca Nicolae Ceauşescu", dului cu succese de pro jubileu al partidului ne-am
cadrul întreprinderii mi gii activităţi de producţie, el însuşi cu o pline gata Sim eria anului 1986 este, ducţie tot m ai însem nate". angajat să creştem reali
niere Hunedoara, se afla pentru respectarea • strictă de copt. Prim arul Pavel asem enea tuturor localită In vestitul .-„Parc dendra- zările suplim entare şl să ne
în biroul său, avînd des a tuturor prevederilor cu Irim ie, care ne însoţea pe ţilor ţării, Sim eria visată logic" al Sim eriei, ing. Au înscriem din nou intre frun
chis pe masa de lucru zia prinse în lege. străzile oraşului, ne-a ghi şi clădită cu iscusinţă de rel Hulea, şeful Staţiunii taşi, dacă se poate pe un
rul „Scînteia" din 4 aprilie Se poate spune că, în- cit gîndul : „Plinea şi m un oam eni sub conducerea de cercetări silvice, ne-a loc m ai bun !".
a.c. Multe, foarte multe tr-o bună măsură, la Uzi ca — noţiuni care nu pot cîrm aciului înţelept, tova arătat o plantă : W isteria Ce s-ar m ai putea arăta
sublinieri în paginile cu na de preparare Teliue, co li separate şi trebuie ros răşul Nicolae Ceauşescu, senensis. Florile erau pre despre oraşul Sim eria î
Legea privind retribuirea lectivul de muncă s-a ra tite m ereu îm preună - con ctitorul strălucit al Rom â gătite să izbucnească in Poate, viitorul şi dim ensiu
în acord global şi în acord cordat chiar ceva mai de- stituie nu num ai sim bolu niei socialiste !“■. struguri de culori şi lum ină. nile noi spre care se în
rile, ci şi adevărurile fun La I.M .M .R.; am notat ;;Această plantă - m enţio dreaptă în acest cincinal.
• CmCINALUL Vin ■ DEZVOLTARE INTENSIVA’-/ dam entale ale oraşului nos declaraţia inginerului şei na cercetătorul - provine Dintre obiectivele despre
tru. Piinea exprim ă îm pli Liviu Bădilă : -„Suplim entar de pe păm înturi străine. care ne-a vorbit cu înflă
jMpwomi nirile din toate dom eniile prevederilor de plan, afe Dar, după cum se vede, cărare Vladim ir Ştefan, vi
pe care le-au cunoscut oa rente prim ului trim estru la noi creşte bine şi are cepreşedinte al biroului e-
m enii şi localitatea, iar 1986, am reparat 245 va o tulpină tipic ascendentă,
al
popu
La Uzina de preparare Teliue m unca este calea unică a goane şi am recondiţionat în trepte. Ca vechi sim e- xecutiv am intim consiliului trei: o
doar
lar,
acestor îm pliniri. Pol fi a- peste 320 de osii. Colecti rian, pot spune că planta
nouă staţie de pregătire a
duse nenum ărate argum en vul nostru de m uncă s-a a copiat Udei viaţa ora
direct a personalului mun vreme la cerinţele. Legi angajat ca, in cinstea ce şului nostru, a oam enilor, trenurilor de călători, linii
citor. privind retribuirea în a te vii la această idee. In lei de a 65-a aniversări a care urcă m ereu spre cote suplim entare de garare
in
—- Prevederile noii legi cord global şi în acord di ultim ele două decenii, istorie făuririi Partidului Com unist înalte de progres şi ferici pentru vagoanele intrate
in
definitiv
crustate
— ne spunea interlocuto rect a personalului munci cu num ele strălucitor al se Rom ân, să obţină noi plu re", in reparaţie la I.M .M .R., 2
rul nostru — au stîrnit un tor, care se va aplica în cretarului general al parti suri, să sporească m ai m ult loan M orariu, şei tură la ha de sere. Toate, pentru
viu interes în rîndul oame cepînd cu data de 1 mai dului, tovarăşul Nicolae eficienţa econom ică a u- staţia C.F.R.; ne-a decla finalizare in 1986. Ar m ai
nilor din uzină. O dovadă 1986. La această concluzie Ceauşescu, Sim eria şi oa nităţii prin reducerea cos rat : ;,ln anii Epocii li de spus m ulte despre ce
grăitoare este şi numărul conduc realizările obţinute m enii săi au urcat, alături turilor de producţie şi prin Nicolae Ceauşescu", num ă
mare de intervenţii făcute în producţie în perioada rul trenurilor care trec prin le m ai diverse activităţi in
în timpul dezbaterii aces care a trecut de la începu de întregul popor, im por recircuitarea unor cantităţi stafia noastră a crescut de care Prim ăvara '86 i-a gă
piese
de
tui important document, la tul anului, ca urmare a a- tante trepte spre fericire şi m ai m ari de de m aterii prim e peste patru ori, tonele trac sit acţionind pe sim erienl.
schim b,
care au participat, pe in plicării în practică a celor bunăstare. Pentru a ne da tate s-au dublat, iar pro Sau invers. In orice caz,
stalaţii şi formaţii de lu mai valoroase propuneri seam a de aceasta ar li su şi m ateriale", gresul tehnic şi autom ati cel m ai bine se poate a-
cru, toţi oamenii muncii făcute de oamenii muncii, ficient să am intim doar ce -,,ln bilanţul prim ului tri Urm a că in aceste zile, la
le peste 400 de aparta m estru - ne-a declarat Pe zarea - inexistente înainte
din uzina de preparare. prin care se vizează înde de 1965 - au cuprins a- Sim eria, oam enii şi prim ă
Studiul aprofundat al noii plinirea şi depăşirea sar m ente construite şi date in tru Poţ>, secretarul com ite cum toate activităţile lega vara lucrează cot la cot
legi no-a permis fiecăruia cinilor de plan la produc- folosinţă în ultim ele două tului de partid al întreprin te de traficul rutier. Cefe pentru înflorire !
dintre noi să privim cu cincinale, noile spaţii co derii -„M arm ura" — am în riştii răspund cu m ultă
mai mult spirit analitic tot MIRCEA DIACONU m erciale de la parterul scris realizarea paste plan dragoste grijii părinteşti ce MARIN NEGOITA
blocurilor, străzile m oderne
ceea ce am realizat pînă a peste 11 000 m p placaj
acum şi, în acelaşi tinap, (Continuare in pag. a 2-a)
