Page 70 - Drumul_socialismului_1986_04

. Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NIÎ.

ROMANI A • Ci AUŞISCy • PĂCI = r\
i'El
ÎN APĂRAREA VIEŢII Şl LINIŞTII PE PLANETA PĂMfNT DUMINIC

Biografia m ea e sim plă, îngrijoreze profund. In a- m are sau m ic, trebuie să fie 11.30 Tele
11,35 Lum
Iniţiator, conducător si dinamizator insă bogată aidom a realizări şi ceste m om ente, poziţia socia­ liber să-şi hotărască pro­ 11 ■ f i Li
in
con­
Rom âniei
satisfacţii,
a
structivă
m ultora
9 * * priul destin. In acest sens, , '*an:
ale m inerilor ţării. In copi­ liste este, din nou, puternic m esajul adresat de tovarăşul lor“
■Iul
prin
cunoscut
am
ororile
reafirm ată
a! luptei poporului nostru războiului, foam etea şi lipsu­ înaltă autoritate al pre­ telui Statelor Unite ale Am e­ 12.40 Din
lărie
glasul
de
Ceauşescu
Nicolae
preşedin­
cu Iu
rile ce le-a lăsat ca ,,zestre". şedintelui său, t o v a r ă ş u l rica, Ronald Reagan, relevă lor).
Iară
(Urmare din pag. 1) societăţi socialiste în Ro­ popor nutresc convingerea Dar poporul rom ân, sub Nicolae Ceauşescu, a cărui m area nelinişte şi profunda 13.00 Albi)
mânia, poporul înscriind în că marile realizări ale a- conducerea eroicului nostru cuvîntare rostită la plena­ îngrijorare a opiniei publi­ (P.c.
biografia contemporană a ccstor ani, înfăptuirea pro­ partid, a reuşit, intr-o peri­ ra Consiliului Naţional al ce din ţara noastră faţă de 14.45 Tine
marea demonstraţie, tînă- mari
rnl revoluţionar a dovedit ţării remarcabile realizări, gramelor consacrate dezvol­ oadă relativ scurtă de tim p, F.D.U.S. reprezintă un aci de recentele bom bardam ente ale (coli
crcînd premise pentru un tării în perspectivă a ţării să pună tem elii solide şi să înaltă responsabilitate politi­ aviaţiei am ericane asupra 19.00 Tele
o energie inepuizabilă, ca­ viitor de cutezătoare îm­ sînt indisolubil legate de ctitorească o ţară m indră şi că faţă de viitorul poporului Libiei, act agresiv ce creea­ 19.20 Tara
pacitate organizatorică, dis- pliniri. Temelia viitorului prodigioasa activitate teo­ bogată, liberă şi dem nă. rofnân, ca şi al întregii o- ză o situaţie deosebit de 19.40 Cint
ccrnămînt politic, calităţi a fost pusă de Congresul retică şi practică a tovară­ Toate aceste m ăreţe în­ m eniri. De asem enea, Decla- gravă in zona M editeranei (col<
care îşi vor afla o firească al IX-lca ol partidului, con­ şului Nicolae Ceauşescu, de făptuiri au lost posibile da­ raţia-Apel a F.D.U.S. şi De­ şi în lum e. 20.20 Film
ficai
dezvoltare şi împlinire în gres, care a deschis perioa­ claraţia M arii Adunări Na­ (col<
luptele viitoare. da cea mai rodnică din is­ interpretare creatoare a torită politicii partidului nos­ In num ele ortacilor m ei, 21.50 Tele
Ca exponent al interese­ toria multimilenară a ţă­ realităţilor şi proceselor vie­ tru care a creat condiţii in­ ţionale se constituie în- al fam iliilor şi copiilor noştri LUNI
lor naţionale ale întregului rii, pe care cu aleasă mîn- ţii, de identificarea unor dispensabile — făuririi unei tr-un am plu program de cerem să se întreprindă m ă­
popor, Partidul Comunist drie o numim „Epoca soluţii novatoare în pro­ noi vieţi pe păm intul Rom â­ acţiuni concrete propuse suri urgente, care să ducă 20.00 Tele
Român a fost iniţiatorul, Nicolae Ceauşescu". niei. de Rom ânia pentru ca la instaurarea in lum e a 20,15 Part
tor
organizatorul şi conducăto­ blemele dezvoltării ţării Vrem ca prin m unca noas­ Anul Internaţional al Pă­ unui clim at de linişte şi si­ vili/.
rul glorioasei revoluţii de Cei peste 20 de ani caro noastre, ale lumii contem­ tră neobosită să ne înălţăm cii să deschidă calea apli­ guranţă. Porum belul cu ra­ romi
eliberare socială şi naţio­ au trecut de la Congresul porane în general, de în­ patria pe culm i m ereu m ai cării unor soluţii constructi­ m ură de m ăslin — iată em ­ 20.30 Tezs
lor),
nală, antifascistă şi anti- al IX-lea al partidului au temeiere, într-un spirit lum inoase. O dem onstrează ve pentru preîntîm pinarea u- blem a pe care m inunatul plai
imperialistă, care a inaugu­ ilustrat prin impresionante program ele de dezvoltare e- nei catastrofe nucleare, su­ 20.45 Part
rat o nouă eră, de ample mărturii că t o v a r ă ş u l profund realist, a orientă­ conom ico-socială a patriei nostru Păm înt o m erită în Ilom
prefaceri structurale în Nicolae Ceauşescu a redat rilor ce călăuzesc procesul în cincinalul actual şi în per­ bliniind cu putere vocaţia constelaţiile Universului. nov,'
revo
viaţa politică şi socială a naţiunii române vigoarea de edificare a noii noastre spectivă pină în anul 2 000. de pace a poporului nostru. 21.00 Film
ţării. „Răsturnarea dicta­ şi intensa trăire creatoare, societăţi. Dar actuala situaţie inter­ Pe planeta Păm înt este MIHAI COZMA, „Wil
turii militaro-fascistă şi a patosul revoluţionar, pa­ naţională are darul să ne loc pentru toţi, fiecare popor, maistru miner la I.M. Dîlja rul“.
ţară
dominaţiei Germaniei hitle- triotic, cutezanţa şi încre­ tern
riste — sublinia secretarul derea în viitorul socialist ţ (Iul
general al Partidului Co­ şi comunist al patriei. 6 21.50 Tele
munist Român, tovarăşul Aniversarea, în mai anul Toţi indicatorii producţiei aliniaţi Aşi semnul „pios*
Nicolae Ccauşescu — a acesta, a 65 de ani de la
marcat o cotitură istorică făurirea Partidului Comu­
în viaţa poporului nostru, nist Român reprezintă un (Urmare din pag, 1) tarea lor granulometrică obţinut rezultate meritorii. ca electricieni .şi lăcătuşi,
a deschis calea pentru e- minunat prilej pentru în­ obţinem însemnate cantităţi Angelica Micloşoni, Con­ funicularişti şi lăcătuşi re­ BUCUP
iiberarea deplină a ţării, treaga noastră naţiune de ţia fizică, creşterea produc­ de fier în minereu. Apli­ stanţa Şişu, alţi lăcătuşi, e- vizie, lăcătuşi şi sudori. tualitatoa
pentru trecerea la înfăptui­ a aduce un profund omagiu tivităţii muncii şi perfec­ carea acestei iniţiative a lectricieni sau bobinatori Avînd ca bază de discu­ * Rar’‘-t
prese
rea transformărilor demo­ conducătorului partidului, ţionarea pregătirii profe­ dus şi la creşterea substan­ au deprins prin cursurile ţie prevederile noii legi a mul s.
cratice, revoluţionare, pen­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sionale a întregului perso­ ţială a indicilor de exploa­ de policalificare meseria de retribuirii, ing. Carol Ecsy ztn (lumi
tru întărirea independenţei celui care, regîndind într-o nal muncitor. tare a cuptoarelor de pră­ preparatori, iar acum o sublinia necesitatea ca mi­ toate pei
si suveranităţii ţării". viziune unitară şi ştiinţifi­ „Ne facem cu toţii un jire şi a altor utilaje ţinu­ practică. Tatiana Păcurar, nerii şi preparatorii, în e- Ratliojurt
cu
nouţă
în anii care au urmat că întreg procesul edifică­ titlu de mîndrie din depă­ te pînă nu demult în re­ Silvia Pop, Ileana Bulgaru, gală măsură, să acorde mai şoară; 13
actului istoric de la 23 rii noii societăţi, a deschis şirea cu 2 630 tone a pre­ zervă". pînă mai ieri încadrate la multă atenţie indicatorului nul feme
veselă;
1*
August 1944, partidul s-a noi orizonturi creatoare mă­ vederilor de plan pentru Creşteri faţă de planul personal auxiliar, nu trecut de calitate, respectiv ex­ folcloric;
relevat ca un încercat şi reţei opere constructive ce primul trimestru al anului la trimestru se înregistrea­ ia personal direct produc­ tracţiei de metal, unde cele tclor ; 1
ştiri ; 16
ză şi la indicatorul pro­
clarvăzător conducător al se desfăşoară în România, în curs la fier în minereu ductivitatea muncii, reali­ tiv. Sau oamenii din sub- 0,16 procente sub planul promenat
operei de făurire a noii întregul nostru partid şi marfă (acesta reprezentînd zat în procent de 106,8 la primului trimestru trebuie ta te ; 17„
producţia fizică a uzinei) ordinea maistrului Ioan să constituie — în condi­ to 2 / 17,:
Op,-Mă;
— arăta maistrul Ioan Ma­ sută. Edificatoare în expli­ Furdui, între care Eftimie ţiile aplicării noii legi — cîntecului
ica, secretarul comitetului carea acestei creşteri este Andrei, Gheorghe Gavri- un îndemn la acţiuni con­ tineret ;
Mîine se deschide în judeţ de partid. Merite deosebi­ atenţia ce se acordă mai lă, Silvestru Şoimăreanu, jugate pentru a obţine re­ nai ; 20,2(
te în obţinerea acestui suc­ bunei organizări a activi­ treptele :
ce ; Elen
„LUNA CULTURII CINEMATOGRAFICE ces revin celor ce muncesc tăţii şi realizării sarcinilor Gheorghe Toma sînt mese' zultate tot mai bune şi în şi Nicolai
această privinţă.
riaşi pricepuţi deopotrivă
cu un număr mai mic de
HUNEDORENE" în instalaţiile de prăjire personal. Justeţea reevaluă­ 21,00 Turi
Co
21,30
magnetizantă şi separare rii, pe baza normelor de Racllojurr
Luni se deschide ediţia unui grup de creatori, în magnetică. Âr merita con­ muncă, a numărului de per­ ramic sp
a V-a a „Lunii culturii frunte cu regizorul Gheor- semnate numele tuturor sonal muncitor încadrat PRESTAŢII DE CALITATE zică de (
Buletin 0
cinematografice hunedo- ghe Vitanidis. cuptorarilor conduşi de Ion este demonstrată de faptul
rene". Manifestarea, orga­ Tot luni, cinematogra­ Rotaru, Nicolae Găgăuţă şi că planul de producţie la PENTRU POPULAŢIE
nizată de întreprinderea ful „Flacăra" din Hune­ Ilie Sicoe, ei fiind cei care zi a fost realizat şi chiar
cinematografică judeţea­ doara găzduieşte concur­ au dat viaţă unei valoroa­ depăşit în condiţiile în ca­ — Atelierul de exploa­ conectată la reţeaua in­
nă, prilejuieşte, în debu­ sul „File din istoria P.C.R. se iniţiative — valorifica­ re numărul personalului tare P.T.T.R. Brad, din terurbană automată, cit
DEVA 4
tul său, prezentarea fes­ şi U.T.C.", acţiune dedi­ rea superioară a materiilor cadrul D.J.P.Tc. Deva, a şi preocupării sistematice toar (I
tivă, la cinematografele cată gloriosului jubileu al prime secundare. Astfel, muncitor a scăzut cu 55 cunoscut în anii cincina­ a celor 154 de lucrători ai 10 >
„Patria" Deva şi „Steaua partidului. Va fi proiectat şlamurile de furnal de la faţă de cel din anul trecut. lului recent încheiat, gra­ atelierului pentru valori­ Cîm-ale
rOşie" Brad, a noului film filmul „Cunună de lauri" combinatele siderurgice din în ceea ce priveşte per­ ţie eforturilor materiale ficarea deplină, la întrea­ sala A);
românesc „Colierul de realizat de regizorul An­ Hunedoara şi Călan sînt fecţionarea pregătirii profe­ şi financiare ale partidu­ ga capacitate şi în condi­ multe fel
(Modern,
turcoazc", cu participarea gliei Moraru. astăzi recuperate şi halda- sionale a întregului perso­ lui şi statului nostru, o ţii sporite de eficienţă, torul de (
te, iar prin uscarea şi sor­ nal încadrat în muncă s-au dezvoltare puternică, rca- a dotării tehnico de care ra); Ave
lizîndu-şi în mod con­ dispunem. Nordului
stant sarcinile, la toţi in­ — Ce rezultate a obţi­ ŞANI: 1
'J
dicatorii de plan — spu­ nut colectivul atelierului ring); ni
tîmplă
nea Ştefan Botici, şeful în perioada trecută din lembrie);
Iniţiativele muncitoreşti - expresie concludentă atelierului. în prezent, u- acest an ? L U P E K
(Cultural
nitatea noastră efectuează — Superioare celor pla­ şapte fai
a răspunderii sociale în acţiune pentru beneficiarii ' din nificate. Ne-am depăşit fărul); —
zonă un volum sporit de sarcinile valorice de plan
mir
prestaţii de bună calitate. „la zi" cu 72 000 lei, spor mân (Mi
La Deva, a avut Ioc, zilele le ale municipiului Deva — cest cadru, o atenţie deosebi­ ve ale judeţului s-au aplicat, LA: Mire
trecute, o reuşită consfătuire Exploatarea minieră, I.M.C. tă a fost acordată stabilirii cu în ultima vreme, numeroase — Ne puteţi da cîtcva de producţie pe care îl zii (Mun
cu reale valenţe de schimb de Bircea şi Termocentrala Min­ exactitate a obiectivelor, cri­ iniţiative muncitoreşti, acestea exemple ? vom majora în cinstea a- NOASA :
experienţă, avind ca temă tia — avind un pronunţai ca­ teriilor, punctajelor şi forme­ reprezentînd, de fapt, o sin­ — Faţă de primul an niversării jubileului parti­ tastici
„Iniţiativele muncitoreşti şi racter practic, prilejuind în- lor dc stimulare a iniţiative­ teză a unui număr mare de URICANi
metodele înaintate de muncă tîLniri cu cadre de conducere lor, astfel incit acestea să se idei, care aduc o importantă al cincinalului trecut, în dului şi a Zilei de 1 Mai. lectric (1
— mijloace eficiente pentru şi cu secretari ai organizaţii­ afirme ca pîrghii importante contribuţie Ia realizarea sar­ 1986 volumul prestaţiilor — între cei mai har­ Cantemir
mobilizarea oamenilor muncii lor de partid, puneri în temă dc orientare a eforturilor co­ cinilor cconomico-sociale şi e- şi veniturilor realizate din nici... român
Ia realizarea şi depăşirea sar­ asupra preocupărilor actuale, lectivelor de oameni ai mun­ ducative ale sindicatelor. Prin- GURABA
cinilor de plan şi a angaja­ însoţite de întrebări şi răspun­ cii spre laturile esenţiale ale tr-o astfel de cristalizare, or­ activitatea dc poştă, tele­ — ...Iosif ITolnic, Maria sările căi
mentelor asumate în întrece­ suri. activităţii productive, econo­ ganizaţiile sindicale din eco­ fon, telegraf, radioficare, Matieş, Viorel Giurgiu, ORÂŞTIE
rea socialistă". Au participat Ce a relevat acest ansamblu mice, pentru creşterea pro­ nomia judeţului au situat pc filatelie şi difuzarea pre­ Petru Rusu, Dorica Ola- nală (Pa
preşedinţii sindicatelor şi pre­ de activităţi ? plan prioritar iniţiative cum argint (1
şedinţii comisiilor pentru ge­ Una dintre ideile centrale ducţiei fizice sortimentale, a sînt : „Contul de economii al sei — principalul nostru ru, Maria Dobîrcău, Eli- GIU-BĂI
neralizarea experienţei poziti­ ce s-a degajat este faptul că productivităţii muncii, reduce­ grupei sindicale", „Brigada indicator — a crescut de sabeta Ene, Maria Trifa, dragoste
ve şi organizarea întrecerii înaltei productivităţi şi cali­ 2,2 ori. Acest volum spo­ Elisabeta Enciu sînt nu­ ră); HAT
socialiste, precum şi secretari tăţii producţiei", „Eu produc, sar acu
adjuncţi cu probleme de pro­ O REUŞITĂ CONSFĂTUIRE ORGANIZATĂ eu controlez, eu răspund", rit dc prestaţii se dato­ mai cîţiva dintre cei mai BRAZI :
pagandă ai unui important „Brigada fără absenţe nemo­ rează atît extinderii cu buni muncitori ai atelie­ seriile
număr de organizaţii de partid DE CONSILIUL JUDEŢEAN AL SINDICATELOR tivate", „Fiecare cadru tehni- 2 500 linii telefonice a rului, conştiincioşi şi pre­ Toată lu
din întreprinderi şi instituţii co-iiîgincresc şi de specialita­ — seriile
ale judeţului, activişti de iniţiativele şi metodele înain­ te să rezolve anual cel puţin poştei din Brad, punerii ocupaţi continuu de înde­ cultura) î
rea
materiale,
partid şi de sindicat. tate sînt o expresie grăitoare ridicarea consumurilor tehnic şi o problemă tehnică sau dc în funcţiune a centralei plinirea şi depăşirea sar­ pirea fei
nivelului
Acţiunea a fost concepută a atitudinii noi a oamenilor calitativ al produselor, întă­ organizarea producţiei şi a automate din localitatea cinilor încredinţate. şui); IL
printr-o activitate complexă, ni uncii faţă dc muncă, a v<t- rirea răspunderii, ordinii şi muncii în afara sarcinilor dc Bucureşci, cu 100 linii, L. BRAICA viaţă (I
debutind prin prezentarea u- lorii potenţialului lor de gîn- disciplinei la toate locurile de serviciu", „Judecata muncito­ LARI :
nei informări din partea bi­ dire şi acţiune, de angajare muncă, pentru realizarea sar­ rească" şi altele care, după terestru
roului executiv al Consiliului revoluţionară pentru îndepli­ cinilor de export. aprecierile de rigoare au cu­
judeţean al sindicatelor privi­ nirea obiectivelor şi sarcinilor Realizării acestor obiective prins, în 1985, aproape 100 000
toare la activitatea sindicate­ de plan, în fiecare unitate so­ de maximă însemnătate cco- oameni ai muncii.
lor orientată spre stimularea cialistă. Ele reprezintă argu­ nomico-socială le-au fost sub­ Participanţii la dezbatere au CAMPANIA AGRSCOi IMS PRIMĂVARĂ Vre
activă a iniţiativelor muncito­ mentul cel mai convingător al ordonate instruirea organelor relevat rezultatele bune dobîn­
reşti, a experienţei pozitive inventivităţii şi competenţei sindicale şi comisiilor ingine­ dite în întrecerea socialistă
în organizarea şi desfăşura­ tehnice şi organizatorice a oa­ rilor şi tehnicienilor, un im­ ca urmare a aplicării iniţia­ (Urmare din pag, 1} 136 ha planificate. Şi aici Pentru
rea întrecerii socialiste, pro­ menilor muncii. portant număr dc schimburi tivelor muncitoreşti în Com­ fl schlmt
movarea mişcării de invenţii Informarea prezentată, ca şi de experienţă, simpozioane, binatul siderurgic şi I.M. Hu­ se muncea pe mai multe răci trep
şi inovaţii, a creaţiei tehnice dezbaterile ce au urmat aii consfătuiri, alte acţiuni meni­ nedoara, I.M. Barza, I.M.M.R. natoriului", a p a r ţ i n î n d fronturi. La erbicidat pă- noros. Vc
de masă. In intervenţiile lor, relevat preocuparea statornică te să asigure cunoaşterea dc Simcria, întreprinderea chimi­ C.A.p. Geoagiu, mecaniza­ ioase, mecanizatorul Vasile cale, car
Cristincl Petrcanu (C.S.H.), a Consiliului judeţean al sin­ către fiecare om al muncii a că Orăştic, I.P.E.G. şi E.M. torul Nicolae Mărgineanu caracter c
Florin Niculescu (E.M. Deva), dicatelor, a consiliilor teri­ principalelor obiective ale în­ Deva, I.M.C. Bircea, între­ Cosmaru finalizase lucrarea lat însoţi
Ştefan Oană (I.C.I.T.P.L.C.I.ÎVI. toriale şi sindicatelor din în­ trecerii socialiste, precum şi prinderea dc confecţii Vulcan era cel care semăna porum­ pe 250 ha din cele 483 ha electrice,
Deva), Eugen Pop (I.C. Orăş- treprinderi pentru asigurarea a mijloacelor şi modalităţilor şi altele. Dc asemenea, s-au bul. Remarcăm că o dată prevăzute. A început praşi- semnala
tic), Ilie Costina (I.M.H.), Li- condiţiilor politico-organizato­ concrete — pentru fiecare sec­ făcut numeroase propuneri cu semănatul se efectua şi va sufla
viu lenăşoni (I.A.C.R.S. Hu­ rice şi tchnico-matcriale ne­ tor, secţie şi formaţie — de care să determine îmbunătă­ la mecanică la sfecla de tensificăr;
nedoara) au relevat experin- cesare promovării şi extinde­ îndeplinire a acestora. ţirea activităţii sindicatelor fertilizarea. Ioan Lascu, in­ zahăr' şi rebilonatul carto­ 45—G0 kn
ţele dobîndite în domeniile rii metodelor şi tehnologiilor Consfătuirea a evidenţiat că, în organizarea întrecerii so­ ginerul şef al cooperativei, nord-vest
aflate în dezbatere. de muncă avansate, perfecţio­ prin acţiunea comună a sin­ cialiste, în stimularea iniţia­ aflat în cîmp alături de filor, lucrări pe care le e- minime
Cea de a doua parte a con­ nării continue a organizării dicatelor, consiliilor oamenilor tivelor muncitoreşti. In acest mecanizatori, preciza că se xecută mecanizatorii Cră­ între 5 ş:
producţiei şi a muncii, afir­ muncii şi organizaţiilor U.T.C., fel, acţiunea s-a constituit în­ cele max
sfătuirii s-a desfăşurat prin mării tot mai viguroase a ini­ sub conducerea organelor de tr-o reuşită. însămînţează de fapt ulti­ ciun Damian, respectiv A- 15 grade.
vizite Ia trei unităţi industria­ ţiativelor muncitoreşti. îri a- partid, în unităţile producti­ CORNEL ARMEANU mele suprafeţe, din cele ron Inel.