Page 71 - Drumul_socialismului_1986_04

DUMINICA, 20 APRILIE 1986 Pag. 3

INE
qkksî
PRILIE
)r. Te-
ghioz- iscipoiii şi exploatatorii lor (l) ® Uzina electrică Pa-
mif™*;-
Episo- roşeni a împlinit 30 de
ani de existenţă, 30 de
cîntc- Urcînd pe valea apei romani (101—102 e.n.) şi palisadă. Turnurile-locuin- Lupta singulară de combatere a acţiunilor crimi­ ani de la punerea în func­
Î C (co- Grădiştei, prima fortifica­ refăcut în vremea dintre ţă aveau partea inferioară nale desfăşurate de sectele distructive, al căror rol
popu- ţie care ne întîmpină este cele două războaie (103— a zidurilor, pînă la apro­ este în mod eronat minimalizată sub titulatura „secte ţiune a primului grup e-
ica! cca de pe dealul Cetăţuia, 104 e.n.). ximativ 1,5 m deasupra so­ recente care se bucură de audienţă în rîndurile tine­ nergetic de 50 MW. Fe­
licitări
de
energeticienilor
în hotarul satului Costeşti. Valului de pămînt îi ur­ lului, construită, în tehnica retului", l-a marcat în mod evident pe Gerd Meyer,
timpul Situată la cota 561 m, ce­ mează cel de-al doilea sis­ specifică dacică, din blocuri pe Jiu şi urarea de a da
iuiri fost comisar de poliţie. După cum relatează cotidianul ţării, în continuare, tot
tatea, cu un plan neregu­ tem de fortificaţie, şi anu­ de calcar. Partea superioa­ austriac „Die Prcsse" într-un amplu reportaj consa­ mai multă forţă şi lumi­
lat, domină întreaga vale me zidul de incintă. Acesta ră e din cărămidă slab ar­
(color) şi se bucură de o excelentă din urmă nu înconjoară să. Atît temelia de piatră crat combaterii fenomenului nociv al sectelor, Gerd nă ! ® Secţia de panifi­
âniei Meyer se deplasează în întreaga Europă occidentală caţie din Livezeni a rea­
vizibilitate pînă la Mureş cit şi partea clădită din pentru a „predica" în calitate de consilier al comisii­ lizat în premieră absolu­
„Tra- — constituind o adevărată cărămidă au grosimea de lor guvernamentale, anchetatorilor şi pc cont propriu,
izii“ acropolă — reşedinţă a re­ Monumente ale 3 m. Turnurile-locuinţă a- împotriva falşilor „sfinţi" care, odinioară, i-au ade­ tă un nou produs : cozo­
500
ardelenesc,
nacul
de
gilor daci transilvăneni. culturii dacice veau cite un etaj la care menit fiul. Pe acesta a reuşit să-l smulgă din mişca- g. Se zice că este foarte
Cetatea de la Costeşti “şi romane se putea ajunge pe o scară rea „Krishna". bun... © în cariera de mi­
LIE interioară şi alta exterioa­
era apărată în primul rînd pe teritoriul nereu complex de la Co-
de un val de pămînt larg ră, lucrate din lemn, aşe­ A fost greu chiar şi pen­ ligioase". In cadrul unei e- randa-Hondol a fost ra­
nspira- la bază de 6—8 m şi înalt, judeţului Hunedoara zate pe baze de lespezi de
• al ci- calcar. Etajul servea ca lo­ tru el, expertul autodidact m isiuni de televiziune, m i­ cordat la circuitul produc­
iialisle în prezent, de 2—2,5 m, in problem a sectelor şi spe­ nistrul de interne a caracte­ tiv un nou excavator de
care înconjoară nu numai cuinţă propriu-zisă iar cialistul profesionist in pro­ rizat unele organizaţii Guru mare capacitate. Numai
ic (co- platoul superior al dealu­ complet dealul; el a fost parterul drept cămară dc blem ele delicvenţei. Gerd ca fiind ,,asociaţii pur crim i­ funicularele să meargă,
îou pc construit numai în părţile provizii. Remarcabilă era
ţă lui, ci şi terasele de sub în care panta era mai lină o scară monumentală ce M eyer a lucrat în R.F.G. tim p nale". Intr-un studiu elaborat că minereu va fi destul...
nun ist el. în val erau înfipţi stîl- de zece ani ca m em bru al de specialişti ai Universită­ ® La parterul blocului nr.
j în di re pii de lemn legaţi între ei şi accesul mai uşor. Speci­ ducea spre turnul-locuinţă unei com isii de crim inalisti­ ţii Viena se vorbeşte clar 2, de pe bulevardul Pă­
tcţiime fic pentru asemenea forti­ ridicat în partea nordică a
printr-o împletitură de nu­ că $/ apoi alţi zece ani în despre „exploatarea senti­ cii, din Lupeni, s-a des­
20îor) : iele lipită cu pămînt, for- ficaţii dacice, zidul era lu­ platoului. calitate de com isar in depar­ m entelor de vinovăţie", „în­ chis o nouă unitate de
icerito- mînd palisada în spatele crat şi aici în tehnica mu- Cetatea de la Costeşti nu cosmetică şi parfumerie.
râ pe rus dacicus. Din loc în loc, prezintă numai elementele tam entul falsificării de docu­ doctrinare", „paranoia în
rîţie in- căreia se adăposteau apă­ zidul cetăţii de la Costeşti m ente, specialitatea — deiic- grup", „crim inalizare" : sec­ ® Biologul loan Ghira din
Epişo- rătorii. Valul nu se închi­ defensive amintite, ci si
dea complet ; acolo unde avea puternice bastioane alte fortificaţii Două bas­ venţa organizată. Cel m ai tele care urm ăresc scopuri E C R A N
construite in aceeaşi mani­ tioane flancau partea nor­ m are vis al său : să lie citat crim inale m erg pină acolo
trebuia să se afle poarta, eră. Parterul bastioanelor
capetele safe se petreceau dică a dealului şi un altul in faţa- justiţiei de către una incit ii influenţează pe cei
servea drept depozit de străjuia drumul ce urca în dintre . secte. „Dar se pare vizaţi să com ită infracţiuni
unul peste altul, formînd provizii şi arme, iar etajul vechime la cetate. Semni­ cadrul muzeului judeţean
o intrare în „cleşte". Valul Deva manifestă o adevă­
ea locuinţă şi poziţie de ficative găsim turnurile de
de pămînt este cunoscut şi luptă pentru apărători. . S E I A L rată pasiune ştiinţifică
,00 Ac- pe mamelonul Ciocuţa şi pentru... vipere ! Le prin­
m imite sub numele de „valul ro­ Pe platoul superior al
f’-vista şu" datorită culorii pămân­ Cetăţuia înaltă din imedia­ de fără teamă — după
ra- dealului erau amplasate ta apropiere a fortificaţiei. cd nu au curajul să iacă un crim inale, inclusiv prin „te­ cum ne-a mărturisit —, de
-iga- tului din care este construit, două turnuri-locuinţă, dar asem enea lucru. Nu vă pu­ roare psihică". la vîrsta de 10 ani. în
)0 De pămînt rezultat în urma înainte de a ajunge la ele Pc terasele înălţimii, cer­ teţi im agina ce s-ar intim - Gerd M eyer arată că „tri­
13.00 cetările arheologice între­ prezent are în pregătire
Vitrina incendiului cetăţii în pri­ întîlnim cel do-al treilea prinse au dat la iveală, pc pia dacă m -.aş apuca să bunalul federal suprem din o „cantină" pentru aceste
cică u- mul război dintre daci şi sistem de apărare — dubla spun tot ce ştiu. Presa, ra­ R.F.G. ...a confirm at dreptul reptile, urinînd a organi­
nagazi- lingă deosebitele elemente dioul, televiziunea — toţi ar de a califica secta M oon ca
i unda ale culturii materiale, şi za o crescătorie pentru
isinent veni. Iar cultele se tem de fiind o societate crim inală...; recoltarea veninului atît
jul ar­ pe acelea al; culturii spi­ acest lucru", in urm ă cu trei avînd in vedere că propo- de necesar în industria
ul de rituale. Este- vorba de c- ani s-a retras din serviciul văduieşte un sistem fascist şi farmaceutică © O ex­
:rt de Trei ciobănei, fără turme de miei... îm pinge tineretul spre sin­
'ublici- xistenţa celor patru sanc­ activ pentru a se putea an­ cursie la Costineşti (18-26
ea Lo- tuare ce constau din ali­ gaja nestingherit în crucia­ ucidere". intre tim p, in R.F.G . mai), cu vizitarea litoralu­
ţi l.\.« da îm potriva sectelor dis­ s-a interzis activitatea „Scien-
îcurfcrj Din cind in cind, dar nu Dragotă de la C.A.P. G he­ niamente dc tamburi de lui românesc şi bulgăresc
pentru prea rar, este bine şi ne­ ţari. De atita ,,grijă" cită piatră de calcar, baze pe tructive. lology" ; „Krishna" a fost a- — iată o propunere in­
diojur- Cazul lui M eyer este sem ­ cuzată în Franţa de evaziu­ teresantă din partea A-
îcuI pe cesar să se m ai facă cite le-a purtat, 57 de m ioare eare se ridicau în antichi­ ne fiscală. genţiei B.T.T. Hunedoara.
artisti- un inventar al turm elor de s-au înduioşat şi şi-au dat tate coloanele de lemn. nificativ pentru lupta dusă
Trancă duhul inainte de a gusta in scopul apărării unei so­ M ulţi au rem arcat această Tinerii care doresc să-şi
lancu ; ovine, pentru a vedea cum Trei dintre aceste sanctua­ cietăţi şi a valorilor acesteia m aladie a societăţii, dar ni­ asigure un loc în „trenul
diilor ; m ai evoluează efectivele, din verdele crud al aces­ re se aflau în afara valu­ tineretului" — în acest
22.00 pentru a constata ce m ai tei prim ăveri. Altor 65, că­ îm potriva sectelor, cultelor, m eni nu ştie ce terapie tre­
Pano- rora pielea de-abia le m ai lui de pămînt, pc terasele organizaţiilor pseudoreligi- buie folosită. Tineretul se voiaj al odihnei, veseliei
15 Mu- fac şefii de problem ă, adi­ înălţimii Cetăţuia, dar în oase. Cu m esaje form ulate aruncă in braţele însetate şi recreării - se mai pot
5—24,00 că ciobanii. Un asem enea ajungea să-şi învelească adesea intr-un jargon spe­ de profit ale celor care ac­ înscrie (pînă la 10 mal)
inventar a căzut şi pe capul oasele, blana le-a fost pu­ preajma cetăţii, iar celălalt cific publicităţii pentru pro­ ţionează prin m etode publi­ la agenţia amintită ® La
lui Nicolae Lai, care are să în cui. Adio m iei, brîn­ — în interiorul valului. citare m oderne şi agresive, Hunedoara, în organiza­
in prim ire şi răspunde (da­ ză şi lină de la ele ! Sa­ Numărul sanctuarelor din dusele alim entare, acestea folosindu-se de pseudofilo- rea Consiliului municipal
că şi cum răspunde răm i- rabanda pierderilor nu s-a cetatea de la Costeşti cît prom it virtualilor m em bri zolii. Potrivit datelor furniza­ al Organizaţiei pionieri­
ne de văzut !), de soarta oprit însă aici, deoarece 16 şi din celelalte cetăţi daci­ dezorientaţi un ,,program te de M eyer, num ărul m em ­ lor s-a desfăşurat „Deca­
se în- m ioarelor de la C.A.P. O- m ioare s-au invirtit în horă ce descoperite şi cercetate distractiv" neangajant, struc­ brilor înscrişi era in Franţa da record în activitatea
m st colişu M ic. pe m elodia cintată din ca­ turi de „fam ilie" concepute de muncă patriotică a
V' • pînă în prezent, precum şi ierarhic, răspunsuri ia toate de aproxim ativ 500 000 ; în­
Num ărătoarea a fost bi­ val de D.D., pină ce au pionierilor". Rezultatul ?
Iui. .1, nevenită şi era şi m ai bine ajuns la punctul slab, a- forma lor constituie o do­ întrebările, chiar şi la ul­ tre tim p, este posibil să fi
i are vadă în plus în' ceea ce tim a", şi un „lider". ajuns la 800 000. Num ărul Colectarea a 4 145 kg hîr-
le I-II dacă se făcea m ai de tim ­ propriindu-se de îm pără­ adepţilor sporeşte in progre­ tie, 14 481 sticle, 25 463
Vină- puriu, poate chiar înainte ţia... lupilor sau altor „ră­ priveşte politcismul geto- M eyer începe să poves­
(Flacă- pitori". Una peste alta, dacilor, dovezi ce se alătu­ sie geom etrică. La cum păna borcane, 38 790 kg fier
Marca de începerea iătăriior. Din tească. Despr.e activitatea sa anilor 1983/1984, în R.F.G. vechi şi 195 kg textile -
•ETRO- punctul de vedere al lui C.A.P.-ul a „scăpat" de 138 ră menţiunilor izvoarelor şi m ăsurile adoptate de alţii existau aproxim ativ un m i­ cu o valoare totală de
(Pa- N.L, inventarul s-a dovedit m ioare. Pentru un asem e- antice. im 'potriva cultelor: In Aus­ 68 817 lei. O notă bună
se în- lion de cetăţeni sub influen­
(7 No- ADRIANA RUSU, tria şi-a început activitatea ţa directă a unei secte sau pentru unităţile de pio­
nirea); F O I E T O N arheolog, grupul interm inisterial de lu­ a alteia. nieri ale şcolilor genera­
dăranii le nr. 11, ’l, 6, 3 şi 4 •
N: Cei Muzeul judeţean Deva cru „Organizaţiile pseudore- (Va urm a)
[Lucea- nea ritm de exterm inare a Apa „Galbena" să fie
Canto- a Ii deosebit de păgubos. mereu curată ! în nume­
■ul ro- De ce ? Pentru că el nu patrupedelor, D.D. nu tre­ VERTICAL: 1) Purtată dc DEZLEGAREA CAREULUI le acestui scop munceşte,
dETRI- poate „justifica" ce s-a in­ buie să fie invidiat de nici DE-ALE CIRCULAŢIEI autovehicul — Drum APARUT IN ZIARUL NR. 883G:
fiecare
lor tir- tim plat, nu cu una sau două un oii confrate de breaslă ! ORIZONTAL: 1) Fac o cursa in pantă ! ; 2) Previn şocurile 1) STEPHANESCU; 2) ŢARA de ani de zile, loan Pa-
ANI- «le peste 40 Iun şi... 2) ...nu pe drumuri accidentate; 3) Re­ — LASTAR; 3) ENESCU — pescu. în cizme de cau­
,e fan- m ioare, care se intîm plă El păgubeşte, el plăteşte respectă traseui stabilit, veniţi pe partea carosabilă; 4) ERIS; 4) FATU — NANU — U; ciuc, mai scurte sau mai
iresc) ; să se m ai rătăcească, pre­ cu virf şi îndesat neglijen­ (fem.)„. — ...pe punte ! ; .7) Parcată pc dreapta ! — La mo­ 5) ASINI — TITA; 6) NE —
■ţul c- cum oaia neagră din po­ Antrenamente cu mai mulţi tor ! — Limitele unui tam­ ARION — DS ; 7) I — STEIN lungi, el supraveghează
BRAD: ta ■ cai putere — Plin şi de... ma­ pon ! ; 5) Bară chiar şi la... — TAT; 8) CST — A — ADA- apa rîului din comuna U-
lietarul veşti, sau să lie răpite în Un vis urit are şi cioba­ şini; 4) Imitaţie onomatopei­ MO; 9) AERE — ALBU — I; nirea pînă dincolo de
roşie); cine ştie ce bătălii cu duş­ nul llie Groza de ia C.A.P. că a unei cutii de viteză de­ direcţie — Trecătoare pe auto­ 10) MANIU — STOC; 11) NOT- Subcetate. Să-i respectăm
esc pu- m anii de neîm păcat ai tur­ Rapoltu M are, căruia-i sînt fectă — Ţine de legătură (pi.); stradă; G) Intră in compune­ TARA — UBA.
inerul); 5) Materialist convins — Ieşi­ rea unor organe ale maşinii munca, ferind rîurile de
infer- m elor (aici ne gîndim la lipsă la apel 18 m ioare te din turnantă !... — ...pe ni­ — Scoase din antigel ! ; 7) poluarea pe care noi o
sca de lupii adevăraţi, nu la cei dolofane, gestiunea Iiindu-i sip ! ; G) Două din pistoane !... Ieşite din maşină !... — ...In MAT ÎN 3 MUTĂRI putem preveni © De peste
GEOA- travestiţi — n.n.J, ci nu răs­ „uşurată" din cauze num ai — ...la motor ! — Săltat dc la circulaţie I — La temă ! — In CONTROLUL POZIŢIEI ;
aţio de apel e- de el ştiute. Negre sau al­ mijloc ! ; 7) Tras pe... dreap­ „Dacia“ ! ; 8) Te lasă pe gean­ Alb: Rb5, Dg2, Nel, Cf5. două decenii, Floare Ru-
cullu- pund „prezent" la ta ! — La o biljic !... — ...şi Negru: Rd3, pe2. sanda lucrează ca obser­
coml- xact 128 de patrupede. Za­ be, m ioarele respective n-au ia o roată ! ; 8) Acţionează la tă — Hrana cailor...; 9) Rezul­ vator hidrometru la staţia
c i a) ; darnic „stăpinul" şi ,,păzi­ avut „docum ente" de ple­ electromotor — Culoare; 9) tat din rectificarea unor pie­ SOLUŢIA PROBLEMEI
ui — care din turm ă, fapt pen­ Puterea vitezei... — ...la o ma­ se — Ieşită dlntr-un accident DIN ZIARUL NR. 883G : hidrologică Brad. în aceşti
S.LAN : torul" lor lluieră acum in şină din Piteşti ! . — Infinitiv de circulaţie...; 10) ...şi după 1. Cc3 — e4 Rc4 — b5 ani a efectuat mii de o-
a mea cele patru zări doina ştiu­ tru care sint acum a cău­ in... cercul automobiliştilor ; impact — Acţionează ' Ia de- 2. Ce4 — d6 Rci5 — cG peraţiuni specifice profe­
asa de tă de el şi de ele, pentru tate şi chem ate la ordine, 10) în turaţie ! — Cu priori­ maror !...; ii) ...cu „lămîla" 3. Cc2 — b4 mat siei : măsurători de cote
1 ■ *va- a le readuce la turm ă, că adică să dea socoteală tate pe zebră; 11) Avertizare pe parbriz (fcm.). 1. . ; . . . Rc4 — b5
(Murc- vizibilă a intenţiei de depla­ 2. Ce4 — dG R «_---------------, şi debite ale Crişului Alb,
ţi ca-n nu-l m ai aude şi nu-l m ai pentru rătăcire fără apro­ sare. VASILE MOLODEŢ 3. Dc3 — a3 sau Cc2 — b4 mat prelevări de probe pen­
GHE- pricepe nim eni. Cu alte cu­ barea prealabilă a şelplui tru debitul solid, densita­
extra-
vinte, nu se m ai poate con­ lor. Dacă nu s-or găsi, se tea stratului de zăpadă
ta pe foloasele celor 128 caută ac pentru cojocul şi grosimea gheţii. Acum,
ţurcane şi ţigăi, care zice- ciobanului. Cineva trebuie cind închide cartea de
se s-au dus să se adape să aibă in pază bună şi muncă şi iese la pensie,
din apa sim betei şi nu soarta bietelor necuvintă- colegii îi urează sănăta­
SSE53
s-au m ai întors la m atcă. toare, care catadicsesc să te şi „La mulţi ani !" ©
nea va Oricum , C.A.P.-ul nu poa­ dispară cind ţi-e lum ea m ai Cooperativa meşteşugă­
se va te râm ine păgubit de oti­ dragă, adică atunci cind rească „Prestarea" Sime-
va fi este vrem ea ieşirii la păşu­
doi lo­ ta lină, de atita brînză, ria a deschis la Deva, la
vea şi piei sau alte produse cău­ ne şi să-şi dovedească şi parterul blocului nr. 5 din
şi izo- tate şi apreciate nu num ai ele recunoştinţa, prin pro­ cartierul „Progresul", în
cărcări
se va de către ciobani. Vrea nu dusele ce le oferă, faţă de locul fostei secţii de ra-
Vin tul vrea, N.L. trebuie să-şi des­ grija ce li se poartă. Din me-geamuri, o unitate de
cu in- chidă punga, dacă n-a căs­ povestea păţaniilor celor confecţii serie haine din
re de cat ochii la tim p, să pună trei ciobănei, care au cam blană şi înlocuitori. Sec­
rest şi
aturile la loc ce-o fi m încat lupul răm as fără turm e de m iei, ţia rame-geamuri s-a mu­
iprinse sau alte lighioane. să tragă învăţăm inte şi cei­ tat ia parterul blocului
iar lalţi confraţi de breaslă ! ,,N' de pe bulevardul De-
10 şi Ca şi el, fluieră din greu
acum a pagubă şi Dorin T. DQBRICEANU cebal.