Page 73 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 73

CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ


                                                                                                 Legumicultorii — în bătălia pentru


                                                                                            obţinerea de recolte bogate în acest an


                                                                                             Asociaţia   economică   de   nă  în  prezent,  s-au  livrat   acum  cinci  ha  cu  varză  de
                                                                                           stat   şi   cooperatistă   din   63   tone   spanac,   depăşm-   vară,  o  mare  suprafaţă  cu
                                                                                           Sîntan'drei  dispune  de  o  su­  du-se,  deja,  sarcina  plani­  arpagic  şi  a  început  între­
                                                                                           prafaţă  de  439  ha  pentru   ficată  şi  mai  sînt  de  re­  ţinerea  culturilor  de  rădă-
                                                                                           producerea   de   legume   în   coltat   circa   20   tone.   Au   cinoase  —  în  suprafaţă  de
                       Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUMEDOflRA Al- P C                          cîmp,  159  ha  cu  pomi  fruc­  fost  cultivate  în  cîmp  50   27  de  ha.  La  unitatea  de  aici
                                                                                           tiferi,  12  ha  sere  şi  patru   de  ha  cu  ceapă,  cinci  ha   însă,.  deoarece  în  toamnă  a
                                                                                           hectare  solarii.  Unitatea  —   fcu  varză  de  vară  şi  un   semănat   tîrziu   spanacul,
                                                                                           organizată   în   şapte   ferme   hectar  cu  căpşuni.  Lucră­  recoltarea   acestei   culturi
                                                                                           —  are  sarcina  să  producă   rile   efectuate   pînă   acum   abia  a  început,  livrîndu-se
                                                                                           în  acest  an  10  000  tone  le­  sînt   de   calitate,   asigurîn-   reţelei   de   desfacere   doar
              Anul XXXVIII, nr. 8 843    MARTI, 22 APRILIE 1,986    4 pagini — 50 bani     gume  şi  600  tone  fructe,  a-   du-se  un  bun  pat  germina­  două  tone.  In  aceeaşi  si­
                                                                                           vînd  o  contribuţie"  esenţia­  tiv,  o  densitate  optimă  a   tuaţie,  în  ce  priveşte  recol­
                                                      m Lhchura                            lă   la   înfăptuirea   autocon-   plantelor   la   unitatea   de   tarea  spanacului,  se  găseş­
                                                                                           ducerii   şi   autoaprovizionă-   suprafaţă, ceea ce dove-  te  şi  ferma  din  Sîntandrel
                                                                                           rii teritoriale.                                      condusă  de  Ana  Maria  U-
                          <de ani de Ut crearea                                              —   Cum  a  debutat  anul       A. E. S. G.         drescu,  unde,  dintr-un  plan
                                                                                           1986   la   A.E.S.C.   Sîntan-   SÎNTANDRE!           de  60  de  tone,  s-a  recoltat
                                                                                           drei  ?  —  l-am  întrebat  pe                        şi  livrat  doar  o  tonă.  In
                          im M M ÎM sM S g M M g L                                         Ioan   Dărăbanţ,   directorul                         cele  două  ferme  recoltarea
                                                                                           asociaţiei.                deşte  hărnicia  şi  responsa­  legumclor-verdeţuri   trebuie
                               EPOCA NICOLAE CEAUSESCU -                                     —    In  bune  condiţiuni,   bilitatea  ce  le  depun  în  ac­  să   se   intensifice   în   zilele
                                                                                           după  părerea  mea,  deşi  este   tivitatea   lor   mecanizatorii   următoare.   Trebuie,   de   a-
                            EPOCA MARILOR ÎMPLINIRI SOCIALISTE                             primul  an  de  activitate  în   Ioan  Filimon  şi  Ioan  Mert,   semenea,   să   se   intensifice
                                                                                                                                                           răsadurilor
                                                                                                                                                                       în
                                                                                           această  formă  de  organiza­  ca  şi  lucrătorii  Elena  Iov,   plantarea   atenţia   conduce­
                                                                                                                                                 cîmp.
                                                                                                                                                       în
                        Minunată creaţie a oamenilor                                       re.   Ca   să-mi   să  argumentez   Lenuţa  June,  Marja  Natra-   rii  asociaţiei  stă  şi  sarcina
                                                                                                                      peiu,  Mariana  Mursa,  Ma-
                                                                                                              punctez
                                                                                           afirmaţia,
                                                                                                     am
                                                                                           cîteva   lucruri:   ne   asigu­  rioara Medrea ş.a.   de  a  utiliza  cît  mai  bine
                                                                                                                                                                 cu
                                                                                                                                                                     pomi
                                                                                                                                                         livezilor
                                                                                                                                                 terenul
                             cu inimi de flacără                                           răm  în  întregime  necesarul   ta  fermei  din  Simeria,  ne   fructiferi.   Spaţiile   dintre
                                                                                                                        Ana  Buciuman,  economis­
                                                                                           de  răs.aduri;  pînă  în  pre­
                                                                                           zent  s-au  livrat  293  tone   spunea:               pomj   vor   fi   cultivate   cu
                                      m uncitorilor,   o   şcoală   de   rele   com binat   siderurgic   de                                      porumb  pentru  boabe,  sfe­
                                      ucenici   şi   una   pentru   invă-   astăzi  a  atras  după  sine  şi   spanac  şi  ceapă  verde;  s-au   —   Pînă  acum  am  recol­  clă,  borceag  şi  ceapă.  Te­
                                      ţăm intul   prim ar,   citeva   m ici   devenirea   oraşului.   In   anul   ocupat  în  întregime  supra­  tat  şi  livrat  reţelei  de  des­  renul  a  fost  arat  şi  pre­
                                       unităţi   com erciale   şi   m eş­  in   care   in   fruntea   partidu­  feţele   destinate   producerii   facere  60  tone  spanac  şi   gătit  urmînd  să  fie  însă-
                                       teşugăreşti.  Şi  iată   ce  este   lui  şi  a  ţării,  intr-o  unani­  verzei   de   vară.   In   toate   două   tone   ceapă   verde.   mînţat  în  aceste  zile.  Un
                                                                                            fermele   se   acţionează   cu   Vom  începe  zilele  următoa­
                                       astăzi   Călanul,   la   25   de   m itate   de   voinţă,   partidul                                      aspect  ce  merită,  de  ase­
                                       ani   de   la   declararea   sa   şi  poporul  [-a  ales  pe  tova­  hărnicie  şi  răspundere  pen­  re  recoltarea  salatei  şi  aici   menea,   apreciat   este   pre­
                                                                                            tru  a  se  efectua  lucrări  de
                                      ca oraş".                 răşul   Nicolae   Ceauşescu   -                       avînd  condiţii  să  ne  rea­  ocuparea  ce  o  depune  con­
                                                                                            cea  mai  bună  calitate,  oa­  lizăm  sarcina  de  livrare  ce
                                        Situat   pe   am bele   m aluri   bărbatul   viteaz,   ctitorul   'în­  menii  fiind  animaţi  de  ho-   ducerea   asociaţiei   pentru
                                       ale   Streiului,   la   o   altitudi­  ţelept   al   Rom âniei   socia­  tărîrea   de   a   materializa   ne revine.  procurarea   de   sămînţă   şi
                                      ne   de   240   de   m etri,   Că­  liste   m oderne   -,   in   Călanul   sarcina  pusă  în  faţa  celor   —   Ce   s-a   cultivat   în   buna   organizare   a   activi­
                                      lanul   se   află,   de   lapt,   la   nou   erau   atunci   citeva   ce   muncesc   în   agricul­  cîmp, pînă acum ?  tăţii  în  toate  fermele,  ca
                                       o   Înălţim e   m ult   m ai   m are   blocuri   de   locuinţe   situate   tură   de   tovarăşul   Nicolae   —  50  de  ha  cu  ceapă  şi   şi  pentru  a  desface  canti­
                                      -  aceea  a  tim pului  pe  care   pe   strada   „Florilor".   Inspi­  Ceauşescu,   secretarul   gene­  varza  de  vară.  JMe  asigu­  tăţi  cît  mai  mari  de  le­
                                      II   trăieşte   Întreaga   Rom â­  rat   num e,   pentru   că   iată,   ral  al  partidului,  de  a  ob­  răm  în  întregime  toate  ră­  gume.   In   scopul   scurtării
                                      nie.   Un   puternic   centru   si­  de   atunci,   m ulte   alte   flori   ţine  în  acest  an  producţii   sadurile,  care  evoluează  în   drumului   produselor   din
                                      derurgic   al   ţării,   un   oraş   au   răsărit   in   inim a   oraşu­        bune  condiţii.  Zilnic  avem   grădinile  de  legume  la  u-
                                                               lui.   O   perpetuă   prim ăvară,   superioare,   sigure   şi   sta­  la  lucru  în  fermă  35—40
                                      m odern   şi   Înfloritor,   o   ce­                                                                       nităţile  comerciale,  se  im­
                Anul   viitor   se   vor   îm pli­              acesta   a   fost   anotim pul   bile.                de  oameni  din  cele  două
                                      tate   a   focului   nestins,   o                                                                          pune   ca   beneficiarii   aces­
              ni  şase  veacuri  de  la  ates­                ■ pe care oam enii l-au hă-    Ferma  nr.  7  din  Rapoltu   formaţii   conduse   de   Vio­  tora  —  reţeaua  de  desfa­
              tarea   docum entară   a   Co­  m inunată   creaţie   a   oam e­              Mare.  Viorel  Cornea,  şeful   rica  Polgar  şi  Violeta  Că-   ce  cu  amănuntul  —  să  res­
              lanului.   O   cetate   cu   virstă   nilor cu inim i de flacără.  MIRCEA DIACONU   de fermă, ne spune că, pî-  tană.              pecte  întocmai  graficele  de
              venerabilă,   dar   pe   care,   Dezvoltarea'   uzinei   „Vic­                                            La  ferma  legumicolă  din   preluare stabilite.
              totuşi,   locuitorii   ei   o   con­  toria", creşterea ei in m a­  (Continuare în pag. a 2-a)
                                                                                                                      Băcia,  condusă  de  Romulus
              sideră   tinără.   „Oraşul   nou"                                                                       Redic, s-au plantat pînă             B. TURDEANU
              va  răm ine  şi  peste  ani  nu­
              m ele   ce   l-au   dat   ansam ­
              blului   civic   ctitorit   pe   m alul
              drept   al   Streiului.   Pentru                                                                                     fn interiorul ziarului :
              că,  de  lapt,  dincolo  de  se­
              culare   inscrisuri,   noul   este
              prezent   pretutindeni   in   Că-                                                                           ROMANIA  •  CEAUŞESCU  •  PACE  (§3  Manifestări  oma­
              lan.
                                                                                                                           giale  EH  SPORT  ^  Cum  acţionaţi  pentru  revitalizarea
               „Istoricul   aşezării   noas­
              tre   -   ne   spunea   tovarăşul                                                                            unor  genuri  de  formaţii  artistice  ?  j!  Oscilaţii  nedorite
              Viorel   Păcurar,   prim arul   o-
                                                                                                                           în aprovizionarea cu mărfuri de sezon.
              rasului   -   poate   li   ilustrat
              in   citeva   cuvinte.   Aceasta
              deoarece   Călanul,   asem e­
              nea   m ultor   oraşe   din   ţară,
              işi   are   legat   destinul   de­                                                                        Spuneţi-ne cît lapte predaţi la
              venirii   sale   de   anii   con­
              strucţiei   socialiste   şi,   m ai
              cu   seam ă,   de   cei   care   au                                                                     fondul de stat ca să vă spunem
              trecut   de   la   Congresul   al                                                                    )
              IX-lea   al   partidului.   Pină   la
              acea   dată   istorică   in   viaţa                                                                     cum este activitatea din zootehnie
              intregului   nostru   popor;
                                                                                                                        Două   au   fost   conside­
              Călanul   insem na   uzipa                                                                                                         ţeilor   li   se   administrează
                                                                                                                      rentele  ce  au  stat  la  baza
              '„Victoria",   in   apropierea                                                                                                     lapte   tras,   asigurîndu-i-se
                                                                                                                      raidului  ce  l-am  întreprins,   fiecăruia   şase   litri   zilnic,
              căreia   se   aflau   locuinţele                                                                        împreună  cu  tovarăşa  Pau-
              tip colonie ale fam iliilor    Primăvara — anotimp al continuei creşteri a Călanului şi oamenilor săi.                             în   acest   fel   înregistrăm
                                                                                                                      lina  Sima,  director  al  Di­  sporirea  producţiei  totale  şi
                                                                                                                      recţiei   judeţene   pentru   a-   marfă   şi,   totodată,   asigu­
                                                                                                                      gricultură,  în  cîteva  ferme   răm  o  bună  creştere  a  vi­
                         înaltă răspundere, angajare plenară a forţelor                                               zootehnice  din  consiliile  u-   ţeilor.
                                                                                                                      nice  agroindustriale  Ilia  şi
                                                                                                                                                        Cooperativa
                                                                                                                                                   La
                                                                                                                                                                   agricolă
                                                                                                                      Deva.  Primul  este  acela  că   de  producţie  din  Dobra  s-a
                                      proprii în înfăptuirea hotârîriior                                              producţia   de   lapte   marfă   înregistrat  următoarea  evo­
                                                                                                                      este  un  adevărat  barome­  luţie  a  producţiei  de  lapte
             —   Analiza   efectuată   do                                                   încredinţate   sînt   finalizate   tru  al  activităţii  din  zoo­  marfă:  în  1  aprilie  —  147
           biroul   Comitetului   judeţean     Interviu cu tovarăşul IONEL HODOROG,         la  termen  şi  la  nivelul  ca­  tehnie.  Al  doilon,  că  în  a-   litri,  în  5  aprilie  —  162
           de  partid  în  luna  februa­          secretarul comitetului de partid          litativ   cerut.   Acest   lucru   ceastă  perioadă  au  loc  fă-   litri,  în  10  aprilie  —  163
           rie   a.c.   asupra   activităţii   de la Combinatul siderurgic „Victoria" Călan  se  face  prin  comisiile  de   tări   numeroase,   ceea   ce   litri,  în  14  aprilie  —  179
           organelor   şi   organizaţiilor                                                  ordine   ş>   disciplină,   pre­  duce,  sau  ar  trebui  să  du­  litri.  Rezultă  că  de  la  fie­
           de  partid  şi  consiliului  oa­                                                 cum  şi  prin  cadrele  de  con­  că,  la  creşterea  continuă  a  *   care  vacă  în  lactaţie  se  li­
           menilor  muncii  din  C.S.V.   nei.  Vă  întrebăm,  tovarăşe   avut   izvorul   în   condiţiile   ducere  din  combinat,  care   cantităţilor  de  lapte  ce  se   vrează  la  fondul  de  stat  în
           Călan   pentru   îmbunătăţi­  secretar,   la   mai   bine   de   specifice  de  muncă,  în  ce­  au  sarcini  precise  şi  răs­  livrează la fondul de stat.  jur  de  2,2  litri  lapte  zilnic,
           rea   utilizării   capacităţilor   o  lună  de  la  adoptarea  ho-               pund  zilnic  de  bunul  mers   —   în  ultima  vreme  —   ceea  ce  este  puţin,  în  com­
           de  producţie  şi  forţei  de   tărîrii  amintite,  cum  a  'ac­  rinţele   şi   exigenţele   unei   al  lucrurilor  la  punctele  de   ne  spunea  Iuliu  Moise,  di­  paraţie  cu  posibilităţile  c e l e
                                                                 cît mai rodnice activităţi.
           muncă,  precum  şi  realiza­  ţionat   comitetul   do   partid   —   Practic,  care  au  fost   producţie cheie.  rectorul   Complexului   de   are  ferma  zootehnică.  Va­
           rea   obiectivelor   de   inves­                                                  —   Care  sînt  aceste  sec­  vaci  de  la  Grind  —  produc­  cile  cu  lapte  —  cum  ni  s-a
           tiţii,  s-a  finalizat  cu  adop­  în   vederea   materializării   acestea ?     toare   importante   în   care   ţia  de  lapte  marfă  se  află   spus  în  discuţia  ce  am  a-
           tarea  unui  bogat  şi  com­  ei ?                      —   La  începutul  fiecărei   comitetul  de  partid  a  con­  în  continuă  creştere.  De  la   vut-o  cu  preşedintele  şi  in­
           plex  plan  de  măsuri.  Ho-   —  Analiza  la  care  vă  re­  săptămîni,   sub   conducerea   siderat  că  este  necesară  o   145  vaci  aflate  în  lactaţie,   ginerul şef al cooperativei
           tărîrea   cere   intensificarea   feriţi  a  scos  în  relief  fap­  organelor   şi   organizaţiilor   mai  eficientă  folosire  a  for­  am   predat   la   fondul   de   —  primesc hrană suficientă
           activităţii  tuturor  celor  79   tul  că  puternicul  potenţial   de  partid,  au  loc  dezbateri   ţei  şi  capacităţii  de  acţiune   stat  în  2  aprilie  a.c.  550  1,   —  fîn, grosiere şi siloz.
           de  organizaţii  pentru  folo­  de   muncă   şi   acţiune   pe   la  care  într-un  spirit  critic,   a comuniştilor ?  iar  în  4  aprilie  660  1.  Pro­  —  Adevărul  este  că  mult
           sirea   cît   mai   eficientă   a   care  îl  au  organele  şi  or­  de  înaltă  exigenţă,  se  ana­       ducţia   creşte   în   continua­  lapte  îl  consumă  cei  23  de
           potenţialului  uman  şi  ma­  ganizaţiile   de   partid   din   lizează   rezultatele   dobîndi-   —   Dificultăţile  mai  mari   re.  Asta  în  condiţiile  cînd   viţei  —  ni  s-a  spus.  Cir­
           terial  de  care  se  dispune   combinat  nu  este  peste  tot   te,  felul  în  care  s-a  mun­  le-am  avut  şi  mai  sînt  în   avem  192  viţei  obţinuţi  de   ca 168 litri pe zi.
           în  vederea  realizării  sarci­  suficient valorificat.  cit  şi  se  stabilesc  sarcini   asigurarea  cu  materii  pri­  la   începutul   anului,   care   —  Lapte tras ?
           nilor  şi  recuperarea  restan­  Plenara   cu   activul   nos­  pentru   săptămîna   în   curs,   me,   realizarea   aglomeratu­  sînt hrăniţi cu lapte.  —  Nu, normal.
           ţelor.  TIotărîrea  cere,  de  a-   tru  de  partid,  ce  a  avut   responsabilităţi   care   ajung   lui   necesar,  precum  şi  a   —  Ce  factori  stau  la  ba­  Aceasta  este,  deci  expli­
                                                                 pînă   la   locul   de   muncă.   calităţii lili, la evacuarea  za creşterii producţiei ?
           semenea,  să  se  insiste  pe   loc  la  puţin  timp  de  la                                                                          caţia producţiei mici.
           cunoaşterea   şi   urmărirea   data  analizei,  a  stabilit  cu   Comitetul   de   partid   şi               —  Realizăm  o  bună-  fu­
                                                                 C.OAÎ.   şi-au   intensificat      VALENTIN NEAGU     rajare  a  vacilor  cu  lapte.    TRAIAN BONDOR
           sarcinilor   de   plan,   să   se   claritate  sarcini  şi  răspun­  mult  activitatea  de  coordo­         Punem  în  ieslele  lor  fîn  de
           acţioneze  mai  ferm  pentru   deri  concrete,  modalităţi  şi   nare  şi  control  asupra  mo­             bună  calitate,  siloz  şi  paie
           întărirea  «'dinii  şi  discipli-  .forme de lucru care şi-au  dului în care răspunderile  (Continuare in pag. a 2-a)  î« cantităţi suficiente. Vi­  (Continuare in pag. a 2-a)
   68   69   70   71   72   73   74   75   76   77   78