Page 74 - Drumul_socialismului_1986_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. !

ROMÂNIA • CEAUŞESCU • PACE TE

„MILITĂM PENTRU PROMOVAREA în evidenţă eforturile neobo­
site pe care poporul rom ân, 20.00 Te)
NOBILELOR ASPIRAŢII DE PACE" cel m ai iubit fiu al său, to­ 20,20 Aci
noi
varăşul Nicolae Ceauşescu, 20,51 Un
Sîntem m artorii unui tim p cu înflăcărare propunerile ţă­ le face pentru salvgardarea Minunată creaţie a oamenilor cu inimi de flacără du!
al îm plinirilor fără seam ăn rii noastre, adresate întregii păcii. Sprijinim pe deplin ★
pol
in istoria patriei, Îm pliniri ale lum i, prin glasul autorizat al noul dem ers al preşedintelui nai
perioadei deschise de Con­ secretarului general al parti­ ţării noastre cuprins în me- | (Urmare din pag. 1) apartam ente, un spital cu Octavian Donţu, m edici, 20,45 Spi
gresul al IX-lea al partidu­ dului, preşedintele Republicii, sajul adresat preşedintelui 110 paturi, un cinem ato­ toţi cei ce trăiesc şi m un­ Şi
coi
lui, pe care, cu neţărm urită tovarăşul Nicolae Ceauşescu, S.U.A. in legătură cu situa­ răzit urbei lor. 2 800 de graf, cite un com plex m eş­ cesc astăzi în Călan aduc ★
m indrie, întreaga naţiune o prin Declaraţia-Apel a Fron­ ţia deosebit de gravă care apartam ente, patru şcoli teşugăresc şi de prestări acum , la apropiatul jubileu tor
Do
denum eşte „Epoca Nicolae tului Dem ocraţiei şi Unităţii s-a creat in M editerano, ca generale, un liceu indus­ servicii, 2 000 m p spaţii al partidului, prinos de re­ 20,55 Pa
Ceauşescu". Pentru a le pu­ Socialiste şi Declaraţia M arii urm are a acţiunilor m ilitare trial şi o şcoală profesio­ com erciale, o grădiniţă, vor cunoştinţă conducătorului lui
tea iniăptui am avut nevoie Adunări Naţionale privitoare îm potriva Jam ahiriei Libiene. nală cu profil m etalurgic, pune şi m ai bine în eviden­ iubit, com unistului neînfricat, k
de pace, de linişte, dezide­ la apărarea libertăţii şi drep­ Alături de toate popoarele o policlinică, o casă de ţă dărnicia pă m int ului. Şi vizionarului Înţelept şi neo­ toi
cil
rate ale unui tim p eroic, al tului la viaţă liberă al tutu- iubitoare de pace, poporul cultură, grădiniţă şi creşă fie că se num esc Gheorghe bosit luptător pentru fe­ 21,15 Fii
elortulw poporului angrenat ra> popoarelor, la instaurarea cu 300 de locuri, o reţea Bontea sau loan Sfăn/- ricirea poporului său, to­ vo)
nostru se pronunţă îm potriva
in realizarea unei opere m ă­ unui clim at de linişte şi co­ de unităţi com erciale insu- loiu, foşti specialişti la varăşul Nicolae Ceauşescu. nu
acestui act prin care se în­ k
reţe - edificarea societăţii existenţă paşnică pe păm înt. m ind o suprafaţă de peste furnale, astăzi pensionari, Victoria este nu num ai Lii
calcă legalitatea internaţio­ 6 700 m p., alte şi alte flori loan Berar sau Dionisie
socialiste m ultilateral dez­ E nevoie ca Anul Internaţio­ num ele com binatului side­ 21,50 Te
nală, fiind cunoscut că rezol­ răsărite in anii de lum ină
voltate şi înaintarea spre nal al Păcii să fie m arcat Danciu, D.orel Alb sau Va- rurgic ci şi cel ai înfăp­ 22.00 In<
com unism . Obiectivele con­ prin realizări efective pe varea tuturor problem elor li­ ai „ E p o c i i Nicolae sile Bicăzan, continuatori tuirilor m inunate ale a- mu
Ceauşescu". Grădinari îi dem ni ai celor care au fă­ cestor oam e’ni cu inim i de
strucţiei stabilite de Congre­ calea reducerii arsenalelor tigioase dintre state se poa­
sint oam enii Călanului, cel cut ca siderurgia călâneană flacără. Pentru că asem e­
sul al Xlll-lea al partidului m ilitare şi trecerea la dezar­ te rezolva num ai şi num ai
peste 7 000 de siderurgişti, să devină o tradiţie, o nea flăcărilor ce se înalţă
solicită in continuare efor­ m are. pe calea tratativelor.
3 500 de elevi, învăţătorii şi m oştenire lăsată din tată de ani şi ani din inim a
turi susţinute pentru a le pu­ Prin activitatea educaţio­
tea m aterializa. De aceea, nală desfăşurată de căm ine­ ILIE TOMA, profesorii, lucrătorii com er­ în fiu, Ion M untean sau com binatului, spre înălţim i
ciali, ţăranii din cele 11 Gheorghe Vijdea, lucrători cutează flăcările de gînd şi
acum , m ai m ult ca oricînd le culturale de pe raza co­ secretar adjunct
sate aparţinătoare. Ei sint în agricultură, Uskar Ernest faptă ale celor ce se m în- BUCU
avem nevoie de pace. m unei noastre, m ilităm neo­ al Comitetului comunal dioprog
cei care, in anii urm ători sau Elena Cerbiceanu, pro­ dresc a fi locuitori ai Că­
In num ele păcii, dăm o bosit pentru prom ovarea no­ de partid, directorul 6,30 La
înaltă apreciere şi susţinem bilelor idei de pace, punind Căminului cultural Şoimuş vor edifica alte 1 000 de fesori, Teodor Kaba sau lanului anului 1986. agricult
tivilates
Radioju
ţară; 8,
înaltă răspundere, Activitatea culiural-educaîfvă de masă 8,10 Cu
9.00 Bui
Manifestări omagiale între preocupările facto­ pariţia unor formaţii de Răspun
lor; I0,<
angajare plenară rilor culturali în cadrul ac­ gen. Amintim în acest 10.05 Fo
tualei ediţii a Festivalului sens brigăzile artistice de Din cir
Gloriosului jubileu al lemelnica lor preocupare le popi
(Urmare din pag, 1) respunzător de muncă, mo­ partidului şi Zilei de 1 pentru a se pregăti cit mai naţional „Cî'ntarea Româ­ la Uzina 7 — C.S.I-L, Că­ riţa. Ri
dalităţi de acţiune care să Mai îl sînt dedicate în bine, pentru a deveni oa­ niei", revitalizarea unor minul cultural Ghelari, gru­ fie şi f
numeroase meni de nădejde ai patriei.
aceste
zile
de
tiu
şi turnarea fontei în calu­ asigure perfecţionarea sub­ manifestări organizate de genuri de formaţii artisti­ pul de satiră şi umor al fonul
puri pe maşinile de tur­ stanţială a vieţii interne către Instituţiile cultura­ ® INTERVIU CINEMATO­ ce, nu atît cantitativă cît clubului „Siderurgistul". Publ
care
din
prin
nat fontă pe bandă, la ma­ de partid. Acest lucru s-a le aduce judeţ, cald omagiu GRAFIC. Cinematograful din mai ales în planul pregă­ „Confruntarea dintre a- de şi in
ţării
se
un
găzduit
Sarmizegelusa
a
şinile şi instalaţiile ce asi­ văzut în principal în or­ marilor împliniri obţinute terviul cinematografic in­ tirii interpretării de cali­ ceste formaţii artistice, ne dului 1
pe
gură energia termică şi ae­ ganizarea necorespunzătoa­ de poporul romăn, sub tema: „Mari ctitorii ale Epo­ tate, revine mereu în aten­ relata tovarăşul Ionel comoar
rul necesar desfăşurării ac­ re a activităţii la sectorul conducerea în înţeleaptă pe a cii Nicolae Ceauşescu". In ţie. între altele, brigăzile Braia, directorul clubului Avanpr
13.00 D.
partidului,
perioada
a
continuare
tivităţii în întregul com­ turnare fontă pe maşini de care întreaga naţiune o „Cununa de lauri". rulat filmul artistice, grupurile şi inter­ „Siderurgistul", se dove­ Buletin
binat turnat fontă de bandă, numeşte cu legitimă mîn- preţii de satiră şi umor au deşte deosebit de utilă. E misiuni I
datoria să abordeze real şi
16.00
o dovadă de atenţie. Inter­
— Se poate vorbi acum funcţionării defectuoase a drie „Epoca Nicolae O „SUB FLAMURA PARTI­ convingător aspecte din preţii ajung să se cunoas­ Radiogt
Ceauşescu".
con­
fost
A
tespre o îmbunătăţire a utilajelor de la sectorul de DULUI". organizat tema între­ munca colectivităţilor uma­ că mai bine, cunosc rezul­ 1G.55 S
de
cursului
ictivităţii în aceste domenii? producere a cocsului me­ © SIMPOZION. „Partidul prinderea cinematografică ne aparţinînd diverselor tatele altora, sînt în mă­ 17.00 B
17.05 Tl
Romăn
— Fără îndoială. în luna talurgic, menţinerii unor Comunist conducătoare — a forţa judeţeană în colaborare cu domenii de activitate speci­ sură să discearnă interpre­ Cintece
po­
politică
judeţean
Comitetul
al
nartie s-a realizat o pro­ stări de avarii la unele u- porului nostru pe drumul Prin răspunsurile lor, U.T.C. fice judeţului, să se evi­ tarea de calitate, să înve­ vo'uţioi
tinerii
ducţie de aglomerat de tilaje şi, de ce să n-o spu­ glorios al edificării socialis­ concurenţi au înfăţişat mo­ denţieze prin libret şi e- ţe, la rîndul lor, de la cei­ V* radii
Bule
ir
i 300 tone faţă de 2 600 nem, şi într-o anumită sta­ mului şi comunismului" a mente ale glorioasei istorii a voluţie scenică. lalţi, să preia ceea ce e Revista
or­
planificate. Tot în această re de împăcare cu neajun­ fost tema simpozionului comu­ Partidului Comunist Român, Ce se întreprinde concret bun. F, cunoscut că la ora dio *
ganizat
Consiliul
de
dînd
organizaţii,
ale
propriei
perioadă au fost obţinute surile a unor cadre de con­ nal de educaţie politică şi glas mindriei de a trăi în­ în acest sens ? Consemnăm actuală brigăzile artistice ţii; 19,(
producţiile planificate la ducere de la furnale, coc­ cultură socialistă şi căminul tr-o patrie socialistă, liberă experienţa bună pe care o nu mai sînt ce au fost, e- 19.05 ti
niversă
ocs brichete, cocsul de sificare etc. cultural din rolul Şoimuş. A fost şi înfloritoare, aşa cum au evidenţiază municipiul Hu­ voluţia lor e alta. Din pă­ Zilei
evidenţiat
pe
hotărîtor
luptat
fluidizare, gudron, piese — Ce se are în vedere care partidul comunist l-a gîndit-o şi ei au comuniştii. pentru nedoara. „încă din toam­ cate, multe dintre acestea Sport;
înfăptuirea
Cu
rotea
turnate din fontă, utilaj la nivelul comitetului de avut in conducerea destine­ acest prilej s-au prezentat na trecută, cînd am alcă­ sînt lipsite de clemente ca­ noastre ş
tehnologic şi pentru oţelă- partid pentru înlăturarea lor naţiunii noastre, in ob­ secvenţe din filmele: „40 de tuit potenţialul artistic cu re ar trebui să le caracte­ nai; 21
tuturor
construcţie
socialis­
de
realizărilor ani
rii De asemenea, activita­ acestor deficienţe şi, impli­ ţinerea socialismului pe care tă", „Hunedoara" şi „Cei mai care oraşul s-a înscris în rizeze — umorul şi specta­ m Intuli
anilor
tea de investiţii a demarat cit, înfăptuirea tuturor sar­ ţara le înfăţişează în anul frumoşi 20 de ani". Festivalul naţional „Cînta- colul scenic —, cu alte cu­ La sug
într
zi
bine, la construcţii-montaj cinilor 7 gloriosului jubileu. Manifes­ turnă
inregistrînd şi unele depă­ — Perfecţionarea între­ tări omagiale au mai avut © DECADA ŞTIINŢEI ŞI 24.00 I)
loc în' satele Bălata şi Bejan.
PENTRU
şiri. gii munci politico-organiza- TEHNICII ŞI ŞCOLARI. In PIO­ Cum acţionaţi pentru
NIERI
Or­
— Să venim mai aproa­ toricc prin creşterea com­ © SESIUNE DE COMUNI­ ganizarea Comitetului jude­
Li­
pionie­
ţean
pe de organizaţii, tovarăşe petenţei organelor de CĂRI ŞTIINŢIFICE. din La Deva rilor, al s-a Organizaţiei „Decada
„Decebal"
ceul
deschis
secretai, să vedem unde partid, a capacităţii de co­ s-a desfăşurat sesiunea oma­ ştiinţei şi tehnicii pentru revitalizarea unor genuri . it
anume şi care s-au dovedit ordonare şi conducere a ac­ gială de comunicări ştiinţi­ pionieri şi şcolari", manifes­
dedicată
G5 tare
practic modalităţile de ac­ tivităţii economice, forma­ fice ani de la împlinirii a Parti­ versării complexă de dedicată de ani­ Ia DE VI
de
făurirea
ani
G5
a
ţiune mai eficiente în în­ rea unei opinii de înaltă dului Comunist Român. Cele făurirea Partidului Comunist de formaţii artistice? coaze
făptuirea hotărârii aminti­ responsabilitate şi comba­ peste 20 de referate şi co­ Român. în cadrul decadei (Arta);
te Lucru important de tivitate a tuturor comuniş-■ municări prezentate au re­ vor fi organizate expoziţii Trenul -
ilern
cercetărilor
de creaţie i eh îl ico-ştiinţifică,
roadele
ce­
ştiut pentru aplicarea şi tilor, o mai judicioasă re­ liefat aflaţi acum pe băncile gale de tihne documentare, rea României" ne spunea vinte „sarea şi piperul". E lanţuri
lor
generalizarea unor expe­ partizare a forţelor de care şcolii, ale unei prestigioase simpozioane, sesiuni de refe­ prof. Diana Mariş, preşe­ necesar, de asemenea, să bra se
rienţe pozitive. dispunem, formarea unei instituţii de învăţămint, în­ rate şi comunicări, brigăzi dintele comitetului muni­ se acorde atenţie textelor, Fata c
( A
r t a
profesorii
alo.
losif ştiinţifice,
cluburi
— Problema cea mai im­ concepţii potrivit căreia, drumaţi de Nicolae Ordeanu, şilor şi ale prietenilor curio­ cipal d<? cultură şi educa­ bunei lor structurări, se­ Hangar
Dascăr,
ştiin­
portantă care se pune la hotărîtor în depăşirea greu­ Andrei Soos, lacob Popa. A ţei si tehnicii, caleidoscoape ţie socialistă, ne-am depla­ lectării interpreţilor. Rămî- leancira
noi este continua perfec­ tăţilor cu care ne confrun­ fost evidenţiată, deopotrivă, ştiinţifice. sat în unităţi economice şi nc de văzut de către facto­ Noctur
rea);
ţionare a stilului de mun­ tăm este efortul propriu.. instituţii, unde, împreună rii de specialitate dacă au­ Kraljcv I
că al organelor şi organi­ cu factorii sindicali, am torii textelor care de obi­ CAN:
zaţiilor de partid Acest gîndit posibilităţile de în­ cei devin automat şi in­ ml); Li
lucru la toate nivelele. Nu­ Spwîsfi-ns cit fapte predaţi fa fondul ie stat fiinţare .şi pregătire a u- structori, sînt în măsură, pe (Mi
Pi
SA:
mai printr-un stil de mun­ nor asemenea genuri de au capacitatea de a pregăti zaţl (îl
că adecvat, adaptat şi or­ formaţii artistice. Astfel, astfel de formaţii, dacă pot CÂNI:
ganic integrat marilor pro­ (Urmare din pag. 1) Afirmaţia stîrneşte nedu­ puse eforturi pentru spo­ şi-au reluat activitatea sau concepe momentele spec­ lă (Ret
raj ul t
bleme pe care le avem de merire. Ferma a obţinut, rirea producţiei totale ce au fost înfiinţate brigăzi tacolului şi dacă văd RAŞTII
Şefa fermei zootehnice a
rezolvat vom reuşi să ne C.A.P. Lăpuşnic se află în în perioada trecută de la se realizează zilnic, pe a- artistice, grupuri de satiră „poanta" fiecărui moment. rîde,
(Patria
facem datoria aşa cum 1 ianuarie, 19 viţei. în a- ceastă cale putînd să spo­ şi umor în uzinele combi­ Un alt aspect care trebuie tifea
trebuie. S-a înţeles bine concediu de multă vreme ceste condiţii, viţeii ar tre­ rească şi producţia marfă. natului siderurgic, la avut în atenţie e acela al GIU-Bi 1
acest lucru la turnătoriile şi nu se ştie dacă şi cînd bui să fie bine dezvoltaţi. La C.A.P. Veţel, în pe­ întreprinderea m i n i e r ă, pregătirii unor astfel de mofon
1, 2 şi 3, la chimic, ate­ îşi va relua activitatea, iar Dar nu sînt. Adevărul este rioada 1—5 aprilie produc­ I.A.C.R.S.H., cooperativa formaţii care, de multe ori, IIAŢEC
lierul de cilindri, investiţii operatorul însămînţător a că, practic, nu se ştie pre­ ţia de lapte marfă a sporit meşteşugărească „Drum se face... doar pentru o a- lor (I
Cursa;
ş.a. S-au făcut paşi impor­ plecat din proprie iniţia­ cis cît lapte consumă ei. cu 15 1 pentru ca între 5— nou", fabricile de tricotaje nume întrecere sau eveni­ neinter
tanţi în îmbunătăţirea pla­ tivă. Organizarea şi coor­ Aşa se explică de ce în 14 aprilie să scadă cu 14 şi încălţăminte, P.T.T.R., ment. Ele trebuie să aibă cultură
loş
nificării şi organizării mun­ donarea activităţii a rămas perioada 1—14 aprilie, pro­ litri. De ce ? Maria Creţu, I.G.C.L., comerţ, sănătate o viaţă permanentă. Spre şui); co i
cii, a cunoaşterii şi urmă­ în seama economistului Ni­ ducţia marfă a oscilat în­ şefa de fermă ne-a spus şi la căminele culturale din exemplu, brigada artistică rur-iu
ririi mai atente, cu răspun­ colae Iuga, care deţine a- tre 66 şi 129 1, producţia că, la ora actuală 57 de unele sate aparţinătoare de la uzina 7 a fost o for­ fn vii'iSL
dere, a hotărîrilor şi sar­ ceastă funcţie de puţini} medie- zilnică pe cap de viţei sînt hrăniţi cu lapte municipiului. S-au stabilit maţie bună. De zece ani
cinilor. stabilite. Prin creş­ vreme Să fie cele de mai vacă mulsă fiind de sub doi integral. totodată instructorii, pro­ interpreţii au rămas ace­
terea eficienţei momentu­ sus cauza oscilaţiilor foarte litri, ceea ce este extrem — Cît lapte consumă vi­ gramele de repetiţii, a fost posedă largi posibilităţi de vi
iaşi, se cunosc foarte bine,
lui economic, a sporit ro­ mari ce o înregistrează de puţin. ţeii ? impulsionată alcătuirea de
lul adunărilor generale. S-a De la 135 1 lapte, cît a — Circa 324 litri zilnic. noi texte. Şi ca să ne con­ interpretare. Membrii gru­
creat o opinie critică mai producţia de lapte marfă predat la fondul de stat în Nici aici nu se ştie, de vingem că revitalizarea aş­ pului de satiră şi umor ai Penti
accentuată fată de cei ca­ de la o zi la alta ? Fără prima zi a lunii în curs, fapt, cu exactitate cît lapte teptată nu a rămas doar la c l u b u l u i „Siderurgistul" fi preţ
re nu-şi îndeplinesc sarci­ nici o îndoială. Pentru că Cooperativa agricolă de consumă un viţel. Oricum, stadiul de intenţie, în data sînt, aproape toţi, actori ai şi se v
vâri
fi
nile a rrescut. deci. capa­ tovarăşii din conducerea producţie din Leşnic a a- de la 57 de vaci câte se de 24 aprilie a.c., am pro­ teatrului popular din mu­ nin nc
citatea politică şi organi- cooperativei se ocupă foar­ juns, în 14 aprilie, la 120 mulg, predarea doar a .126 gramat întrecerea acestui nicipiu". a dout
zatorită a majorităţii or­ te puţin de bunul mers al 1 lapte zilnic, cît s-a livrat gen de formaţii, cunoscută Asemenea aspecte, urmă­ totul i
ploi sl
ganizaţiilor de partid. treburilor din zootehnie. 1. Deci, producţia scade. în 14 aprilie, reprezintă sub genericul „Corviniana", rite cu grijă, sînt în măsu­ aversă,
Lucru inexplicabil întrucît,
— Rezultatele sînt grăi­ Aşa se face că, deşi furaje în primele trei luni şi ju­ foarte puţin. O sarcină ur­ manifestare devenită tradi­ ră să conducă spre o mun­ moder
7
toare. Dar la nivelul com­ există, vacile cu lapte pri­ mătate ale acestui an s-au gentă a conducerii coopera­ ţională, cu regulament de că de calitate în mişcarea dic. vo
me
binatului sînt încă o sea­ mesc tot atîta hrană ca şi înregistrat 41 viţei. Şi aici tivei este rdpunerca în desfăşurare, cu posibilităţi artistică de amatori, în re­ plus 2
mă de neîmpliniri legate celelalte. Am întrebat: funcţiune a instalaţiei de de stimulare". vitalizarea acestor genuri cele n
îri principal, de nerealiza- — poate aceasta . este cau­ adăpat ce nu funcţionează Iniţiativa de ţa Hunedoa­ de formaţii artistice extrem 20 de 1
se
lat
rea producţiei de fontă şi — Cîţi litri de lapte con­ za producţiei mici — viţei­ de mai multe zile. Să fie ra considerăm că e bine să de apreciate de publicul slabă
cocs metalurgic. sumă viţeii 9 lor li se administrează lap­ adăparea din cisternă a fie generalizată la nivelul spectator, cu largi valenţe ore al
locală
—- Aşa este. Ele reflec­ — Păi — ne-a spus eco­ te normal, nu se ştie pre­ animalelor o cauză a scă­ tuturor localităţilor judeţu­ educaţionale. tcorolc
tă faptul că nu peste tot nomistul — cam vreo 114 cis cît fiecăruia. în orice derii producţiei de lapte ? lui, întrucît s-a dovedit nu dovic
a fost aplicat un stil co­ litri. caz, la Leşnic trebuie de- Fără doar şi poate. o dată utilă, a stimulat a- MINEL BODEA