Page 77 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 77
i fl 01 < & & d e a n i d e la c re a re a
1
m X w iE n m
t <\
Partidul Comunist Român — iniţiatorul,
organizatorul şi conducătorul forţelor
participante la revoluţia de eliberare
socială şi naţională, antifascistă
şi antiimperialistă din România
Concluziile fundamentale întregului popor faţă de do luiaş an, o dată cu acordul
ce se desprind din analiza minaţia nazistă, faţă de principalelor forţe politice de
evenimentelor istorice din războiul hitlerist. Prin poli a crea Blocul Naţional De
Anul XXXVIII, nr. 8 844 MIERCURI, 23 APRILIE 1986 4 pagini - 50 bani mocrat s-au stabilit ca o-
T I , . . . - - - - - - - _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ • August 1944 demonstrează tica sa realistă, profund pa biective principale de acţiu
----- - tfSâ). caracterul obiectiv al proce triotică, acţîonînd cu fermi
■ Alâ. ______________________________________ sului revoluţionar din Româ tate pe baza unui program ne: încetarea războiului anti-
nia şi, totodată, pun în lu elaborat în raport cu condi sovietic şi ieşirea României
1 r A MD A Ml A «nil r rti : ' a- :; RIMĂ VARĂ mină rolul conducător al ţiile concrete ale ţării noas din coaliţia fascistă, resta- ‘
1 - V Arlr AWiA AV7KIV. wL A UC r RIITIA ▼ ^1'^ Partidului Comunist Român tre, partidul comunist a reu bilirea independenţei şi su
în lupta pentru eliberare so şit să unească într-un larg veranităţii naţionale, înlătu
cială şi naţională, pentru front comun forţele de bază rarea dictaturii militaro-fas
PRIORITATE ABSOLUTA triumful socialismului. unui trecut ale naţiunii, partidele, gru ciste şi democratic, participarea
instaurarea
unui
re
gim
încununare
a
glorios de lupte purtate de-a poporului român la războiul
încheierii însămînţării porumbului! lungul veacurilor împotriva Împotriva Germaniei hitleriş
te, alături de Naţiunile Unite.
şi
exploatării
asupririi,
pen
tru dreptate socială şi liber In spiritul aceloraşi orien
In unităţile Consiliului nificate,'doar ploile au îm parţinînd C.A.P. Bretea tate naţională, pentru inde tări realiste, care aveau în
unic agroindustrial Călan piedicat pe ‘mecanizatorul Streiului, mecanizatorii pendenţă şi suveranitatea vedere cerinţele fundamen
se acţionează cu forţe spo Alexandru Rozoti să în Traian' Boglea şi Ioan Şer- ţării, victoria revoluţiei din tale ale acelei etape istorice,
rite pentru finalizarea în cheie lucrarea în termenul venschi, care — arăta Mar August 1944 a fost rezulta P.C.R. a stabilit, încă din
sămînţării porumbului şi a stabilit. „Dar acum — con cel Petruţa, inginerul şef tul acţiunii celor mai largi toamna anului 1943, contac
erbicidării păioaselor. „La tinuă inginerul şef — am ■ al cooperativei — s-au stră forţe Sociale şi politice ale te cu cercurile Palatului, cu
această oră — ţinea să sub verificat starea solului din duit şi au reuşit să reali poporului român, în cadrul monarhia. Realizarea unui
linieze Petresc Poenaru, In tarlaua „Coastă", brigada zeze viteze zilnice sporite cărora rolul hotărîtor l-a amplu sistem de alianţe, a
ginerul şef al S.M.A. Că Chitici, unde inai avem de şi o calitate corespunzătoa avut clasa muncitoare, în dus la izolarea dictaturii mi
lan — toate maşinile de se re la semănatul porumbu frunte cu Partidul Comunist litaro-fasciste, intrată în acea
mănat lucrează din plin. C. U. A. S. C. lui, au intrat la însămîn- Român. Încă din primii ani perioadă într-o tot mai ascu-
Mecanizatorii, împreună cu ţatul ultimelor 7 ha din ai existenţei sale, partidul co .ţită criză, creînd astfel con
specialiştii din unităţi — C Ă L A N cele 118 ha planificate, ho- munist a dobîndit un rol tot diţii interne prielnice desfă
mobilizaţi de îndemnurile fărîţi să încheie cit mai mai important în viaţa so- şurării şi victoriei luptei in
cuprinse în cuvîntarca tova însămînţat ultimele supra rapid lucrarea. „După ce cial-politică a României, s-a pările şi cercurile politice surecţionale. Hotărîtoare pen
răşului Nicolac Ceauşescu, feţe, şi peste cîlcva ore vom termina cu porumbul afirmat cu putere ca forţă interesate în răsturnarea dic tru evoluţia favorabilă a e-
secretarul general al parti vom reîncepe semănatul, — precizează’ inginerul şef politică naţională, asumîn- taturii militaro-fasciste şi eli venimentelor a fost tocmai
dului, la plenara C.C, al străduindu-ne să-l înche — vom întări forţele la du-şi rolul istoric de organi berarea ţării de sub domi această concepţie a Parti
P.C.R. din 1—2 aprilie a.c., iem cit mai grabnic". erbicidarea păioaselor, un zator şi conducător al luptei naţia hitleristă. dului Comunist Român de a
sînt angajaţi cu întreaga de sîntem mai întîrziaţi. pentru împlinirea deziderate Un rol deosebit în mobi înfăptui răsturnarea dictatu
răspundere la executarea Tot la Boşorod se mun Mecanizatorul Ioan Crişan lor vitale ale celor ce mun lizarea tuturor forţelor anti rii militaro-fasciste prin ac
lucrărilor aferente acestei cea -cu forţe sporite la er- a erbicidat pînă acum G0 cesc, pentru libertate şi in fasciste la lupta pentru eli ţiunea coordonată a mase
perioade. Bineînţeles, prio bicidarca păioaselor. For de ha, dar vom intensifica dependenţă naţională, pen berarea patriei l-a avut fău lor populare şi armatei.
ritatea absolută o arc acum maţia de trei tractoare do ritmul de lucru pentru a tru progres social. rirea, în 1943, a Frontului în condiţiile internaţionale
încheierea grabnică a în tate cu instalaţii de admi încheia în 2—3 zile erbici Este meritul istoric al Patriotic Antihitlerist urmată, favorabile create ca urmare
sămînţării porumbului, lu nistrare a orbiei d ului — darea pe întreaga suprafa Partidului Comunist Român in aprilie 1944, de realizarea a loviturilor zdrobitoare da
crare care în cele mai mul mecanizatorii Ion Lupules- ţă cultivată cu orz şi de a fi canalizat intr-un sin Frontului Unic Muncitoresc, te Germaniei naziste de că
te unităţi se efectuează pe cu, Viorel Făniş şi Radu grîu". Şi la Bretea Strei, pe baza înţelegerii dintre tre armata sovietică, a vic
Croza — a încheiat lucra gur şuvoi revoluţionar lupta
ultimele suprafeţe. Dintre mecanizatorul Viorel Mo- clasei muncitoare, opoziţia P.C.R. şi P.S.D., fapt de o toriilor repurtate de celelalte
unităţile în care munca a rea pe 2f)0 ha, din cele 3f>0 ro.şan a încheiat rcbilonn- dirză a ţărănimii, protestul deosebită importanţă pentru
fost bine organizată şi s-a ha ocupate cu grîu şi orz. rea cartofilor pc întreaga energic al intelectualităţii, înfăptuirea revoluţiei de eli Prof. MARIA VÎRTOPEANU,
acţionat cu răspundere şi în grădina de legume, coo suprafaţă planificată. puternica stare de spirit an- berare socială şi naţională, Muzeul judeţean Deva
în ritm susţinut la semă peratorii din echipa con tihitleristâ din rîndul soldaţi antifascistă şi antiimperia-
nat, ele aflîndu-se acum cu dusă de Ion Nandu pre MIRCEA LEPÂDATU lor şi ofiţerilor, împotrivirea listă. în luna iunie a ace- (Continuare în pag. o 3-a)
lucrarea în prag de fina găteau răsadurile de roşi’
lizare, putem aminti C.A.P. şi conopidă pentru plantat
Boşorod, Bretea Strei, Gîn- în cîmp. Mai menţionăm
ţaga. Ruşi, Bretea Româ că aici s-a încheiat rebilo- EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU - EPOCA MARILOR ÎMPLINIRI SOCIALISTE
nă ş.a.". natul cartofilor pe toate
La C.A.P. Boşorod, unde cele 40 de ha plantate, lu
— preciza Aclam Mihăilă, crare pe care a executat-o, 0 emblemă cu reflexe de minereu: U.P.S.R.U.M.
inginerul şef. al unităţii — în condiţii de calitate, me
s-a însămînţat porumbul canizatorul Petru Vişoi.
pe 11 -1 ha din cele 122 pla In tarlaua „Noroaie", a- In arcul de tim p al ulti ră M oldova Nouă, dar şi J
m elor două decenii — cu de la întreprinderile m inie- f
o deschidere de îm pliniri re Barza şi Hunedoara, din J
- i iară precedent intre hota celelalte unităţi m iniere şi |
rele Rom âniei — industria uzine de preparare a m i- ,
extractivă a cunoscut rit nereurilor din judeţul nos- j
m uri spectaculoase. tru. Am începui cu repa- J
S-au pus şi se pun in rarea unui excavator cu «
valoare noi zăcăm inte de cupa de 4,6 m c, de la I.M . t
resurse m inerale utile, se M oldova Nouă, am parcurs J
deschid alte cim puri m inie relativ repede un drum Iru- |
La bateriile de cocs şi cocs re şi se extind şi m oderni m os şi azi executăm repa- >
zează cele existente, se raţii şi la m ijloace grele de I
brichete — ritmurile de înalţă uzine constructoare de transport m otoare 50-100 Ia tone, * î
de
preparare
de
şi
600
unităţi
de
şi
la
utilaje m iniere, ' de instala pină la 1200 CP, şi Ia li- «
muncă trebuie intensificate! ţii şi in iolosul schim b ne niîle uzinele. de de Hotare 1 î
piese
—
de
tehnologice
lărgirii
toate
preparare.
din
încetate a bazei de m aterii De asem enea, executăm o *
Pe platforma nouă a — Greutăţi au fost şi prim e şi resurse energetice gam ă largă, com plexă de »
Combinatului siderurgic sînt multe. Aici partea de a ţării. Acestui scop ii este piese de schim b necesare ţ
„Victoria" Călan, care se construcţii este gata. Res destinată şi Uzina de pie în activilatea de reparaţii. J
întregeşte an de an, sînt în pectiv, zidăria. Bătălia ma se de schim b şi reparaţii Precizările de m ai sus au |
prag de finalizare alte o- re se dă la montaj utila utilaj m inier Deva — cea fost făcute de directorul in- *
biective importante pentru je şi instalaţii. m ai nouă unitate econom i (reprinderii, ing. Ion Avram . 1
economia naţională. Ne — Avîndu-se în vedere că a judeţului Hunedoara. Şi tot dinsul m ai făcea o *
vom referi la două dintre termenul apropiat dc pune Deşi are m ai puţin de un rem arcă şi anum e că, per- |
ele: bateriile nr. 1 şi 2 dc re în funcţiune a acestui an de ia sem narea actu sonalul m uncitor fiind în
v
lui
m ajoritate tinăr, preocupa- J
naştere,
de
stă
uzina
cocs brichete şi nr. 3 şi 4 cuptor — stabilit pentru bine pe picioare, îşi conso rea principală a organului |
de cocs. lună august a.c., preciza colectiv de conducere este J
ing. Ionel Stoicoi, şeful Ser lidează cu tenacitate colec
Maistrul principal Vic tivul, a cărui m edie de pregătirea profesională te
tor Manolache, de la bri viciului investiţii — cei virstă este, la această vre m einică a cadrelor, polica- ■«
care lucrează la montajul
gada 51 a Antreprizei de m e de început de 23-25 lilicarea celor care doresc,
construcţii Călan, din ca instalaţiilor trebuie să gră ani. ridicarea nivelului de con- J
bească ritmul, să foloseas
drul I.A.C.R.S. Hunedoa — Creaţie a „E p o c ! i ştiinţă patriotică, revoiuţio- s
ra, ne-a spus : că din plin timpul de mun Nicolae Ceauşescu", prin nară, a tuturor oam enilor 1
că pentru a încheia grab m uncii.
— La bateria 1 de cocs grija statornică a secreta
nic montarea tuturor com rului general al partidului Trecerea prin cele tre 1 j
brichete, cuptorul 2 este ponentelor. Şi la acest cup pentru dezvoltarea indus secţii ale unităţii — repa- '
în procesul ele încălzire şi
tor sînt posibilităţi să în triei m iniere, uzina noastră raţii, electrom ecanică şi |
probe tehnologice, preconi- cepem încălzirea în luna are ca sarcină m ajoră şi turnătorie — răm ine n.eob- '
zîndu-se punerea lui în aprilie. perm anentă repararea uti servată. Oam enii labricii J
funcţiune pînă la finele lu Ritmurile de lucru se lajelor m iniere din subuni sînt preocupaţi de treburile J
nii. Totul decurge normal. impun a fi intensificate. tăţile Centratei m inereuri lor. „N-avem vrem e de >
lor Deva, intre care cete pierdut, spune lăcătuşul *
Nu sînt probleme. S-a e- de m are capacitate şi ran s
xecutal o lucrare de bună UVIU BRAICA TJ.P.S.R.U.M. Deva. De eu rin (1 pusă în funcţiune, noua DUMITRU GHEONEA
dam ent de ia Com binatul
calitate. cuprului Roşia Poieni şi oţelăric îşi Intră in făgaşul său normai de activitate. _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ' *
Iată-i pe oţclarii Aron Bobara şi Mire ca Mtinieh efeetuind
— Cuptorul 1 este întîr- de ia Întreprinderea m inie- schimbarea unui electrod, la cuptorul eu arc numărul 1. (Continuare în pag. a 3-a) |
ziat. De ce ? (Continuare în pag. a 3-a)
