Page 79 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 79
MIERCURI, 23 APRILIE 1986 Pag. 3
HOMÂNIA ® CIAUŞISCU ® PACE iniţiatorul, organizatorul şi GOiiducătoru!
(Urmare din pag. 1) mod creator, în condiţiile potenţial economic şi mili
LIBERTATE, LINIŞTE, PACE - CUVINTE tem un popor care iubeşte specifice României, teoria re tar coaliţiei antihitleriste,
libertatea, liniştea şi pacea
ţâri din coaliţia antihitleris- voluţionară despre rolul cla luptînd cu eroism, pînă la
SCUMPE TINEREI GENERAŢII ca viaţa însăşi. Sub acest tâ, a luptei eroice a popoa sei muncitoare şi necesitatea victoria deplină asupra Ger
n eco
stindard al păcii am cres
relor împotriva fascismului, unităţii ei de acţiune, de a maniei fasciste. Aşa cum a-
kS ico- Alături de m ilioane de oa prim ăm încrederea că toate cut şi vrem să ne realizăm partidul comunist împreună uni toate forţele progresiste răta secretarul general ai
;c tic m eni ai m uncii din ţara forţele iubitoare de pace m ăreţele obiective de dez cu celelalte forţe democra şi democratice ale naţiunii partidului, tovarăşul Nicolae
cîntcce din lum e vor întreprinde ne- voltare a patriei, stabilite de Ceauşescu, victoria revoluţiei
oluţio- noastră îm i exprim totala a- tice, antihitleriste, a declan noastre, cele mai largi cate
deziune şi aprobare ţaţă de intîrziat acţiuni şi m ăsuri încercatul nostru partid co şat revoluţia de eliberare so gorii sociale în lupta pen de eliberare socială şi na
ormarc m esajul adresat de preşedin 'ferm e pentru a cere Adm i m unist, în frunte cu cel m ai cială şi naţională, antifas tru afirmarea intereselor vi ţională, „a pus capăt pentru
jică tele Rom âniei, tovarăşul nistraţiei S.U.A.să Înceteze iubit fiu al acestui neam , to cistă şi antiimperialistă. Ho- tale ale poporului. Viaţa a totdeauna dictaturii militaro-
J (co Nicolae Ceauşescu, preşedin orice noi acte de agresiune varăşul Nicolae Ceauşescu. tărîrea fermă de luptă a în confirmat pe deplin justeţea fasciste, dar şi dominaţiei
rn Ro- îm potriva Libiei, pentru a îm lată de ce, in acest cm , imperialiste, şi a deschis ca
)dtil 5 telui S.U.A., Ronald Reagan, proclam at de O.N.U. drept tregului popor, larga parti politicii P.C.R. de largi alian
în legătură cu bom barda piedica agravarea extinderii cipare a tuturor forţelor pa ţe în vederea împlinirii idea lea marilor transformări re
ipogra- m entele aviaţiei am ericane acestui conflict, pentru a de An Internaţional al Păcii, este triotice demonstrează că 23 lurilor de libertate şi progres voluţionare din patria noas
term ina soluţionarea pe cala m ai necesar ca oriernd să ne August 1944 a reprezentat ale poporului român, activi tră, a trecerii puterii politice
asupra Libiei. Întregul nostru
politică a tuturor problem e unim eforturile, alături de tatea creatoare desfăşurată în miinile clasei muncitoare,
popor dă o in altă apreciere actul energic şi determinant
lor litigioase dintre S.U.A. şi toate popoarele iubitoare de de partidul nostru în această în alianţă cu ţărănimea, in
noului dem ers al tovarăşului de voinţă şi acţiune al în
Libia, pentru respectarea pace, îm potriva oricărui act tregii naţiuni, o strălucită a- direcţie contribuind la îmbo telectualitatea şi celelalte
Nicolae Ceauşescu, văzînd care încalcă legalitatea in
dreptului fundam ental al firmare a hotăririi poporului găţirea tezaurului de expe forţe progresiste, a transfor
in aceasita expresia unei pro ternaţională şi poate dege
popoarelor la viaţă, la liber român de a-şi făuri liber vii rienţă teoretică şi practică mării poporului nostru în-
funde Înţelepciuni in anali nera intr-o conflagraţie nu
tate şi pace. Nouă, tineri torul. al mişcării revoluţionare in tr-un popor stăpîn pe desti
zarea şi rezolvarea problem e cleară fără învinşi şi învin
00 Ra- lor, ne sini scum pe aceste Evenimentele istorice din ternaţionale. nele sale, constructor con
incţii ; lor vieţii internaţionale, o cuvinte, pentru că num ai în gători.
lei în August 1944 au dovedit ca Răsturnind dictatura mili ştient al socialismului, făuri
in ac- m anifestare a raţiunii res libertate şi sub un cer se pacitatea Partidului Comu ta ro-fascistă, poporul român tor a! propriului viitor co
r; 7,00 ponsabile faţă de soarta nin ne putem îm plini visele, ELENA OLAH, nist Român de a aplica în s-a alăturat cu întregul său munist".
Azi în secretar
iresci; păcii şi securităţii în lum e. viitorul ! al organizaţiei U.T.C.
<1 iilor; In aceste m om ente deose Dintotdeauna am îost şi
i; 9,05 bit de îngrijorătoare ne ex- sîntem un popor paşnic, sîn- I.T.A. Hunedoara
tftlori- 0 emblemă cu reflexe de minereu
î ştiri;
irmalii
licate-
Ic so- (Urmare din pag. 1) străduim , după puterile laborată in uzina noastră
înrc- iraferiea ttraewtwlai CU PLANUL noastre, şi cu elanul spe (în 7 ianuarie a.c.), despre
1 do intrarea in probe tehnolo
ziimii; PE PATRU LUNI M iron Han. Sîntem la în cific vîrstei, să urm ăm e-
ştiri ; ceput de drum şi trebuie xem plul com uniştilor, să gice, în aceste zile, a ce
1 co să pornim bine, să m ergem contribuim la îndeplinirea lui de al doilea cuptor cu
mitate ; Concursul „Stăpîn pe volan" ÎNDEPLINIT
ştiri ; drept şi să ajungem repede sarcinilor de plan, să fa arc, cu capacitatea de 3
ii XX; In aceste zile de puter la param etrii proiectaţi. Ti cem din uzina în care m un tone, racordarea la circui
folclo- nică angajare în muncă, nerii, foarte m ulţi, şi destui cim , înir-adevăr, a doua tul producţiei de oţel a pri
remie- oamenii muncii din cadrul ’ foarte buni, au nevoie de noastră fam ilie - crez al m ului cuptor cu inducţie,
Dc Ia ia ora examenului Exploatării miniere Deva
tin de şi-au intensificat eforturi m ina de ajutor şi um ărul întregii existenţe". de 1,5 tone, urm ind ca pî
Invi- le în abataje şi în prepa- de nădejde al nostru, al Notăm şi o cifră, la ob nă la 23 August să-l dăm
j liniai; La I.T.A. Deva a avut şi din altele, concursul n raţic pentru a înregistra celor cu m ai îndelungată ţinerea căreia tineretul are în funcţiune şi pe cel de al
onoex- sporuri dc produc ţie cit
ce *ic loc, zilele trecute, faza mu fost o reuşită, el consti- mai mari în cinstea apro experienţă în m uncă. Iar o im portantă contribuţie : doilea.
5 nicipală a concursului tuindu-se intr-un bun ca piatei aniversări a G5 de noi trebuie să le dăm im depăşirea planului la pro Alirm ind toate acestea,
>n. - ; „Stăpîn pe volan", organi dru de verificare a cunoş ani dc la făurirea Partidu pulsul necesar". ducţia m arfă, pe trei luni tovarăşul Aurel Tulbâceanu,
cului ; tinţelor teoretice şi înde-
ştiri; zat de comitetul municipal lui Comunist llomân şi a Intr-adevăr, uzina fiind şi jum ătate, cu 2,5 m ilioa secretarul com itetului de
itoresc al U.T.C., consiliul munici mînării practice a tuturor Zilei de 1 Mai. După cum tinără, are şi m ult tineret. ne lei. Iar o altă cifră — partid pe uzină, aprecia
rosului pal al sindicatelor, miliţia participanţilor. ne spunea inginerul Ioan Aproape jum ătate din co 75 la sută - reprezintă pro strădaniile întregului colec
mânia; Stănculeseu, directorul ex
miini municipală şi întreprinde Dacă punem însă în dis ploatării, minerii şi prepa lectivul de 700 de oam eni centul îndeplinirii angaja tiv, in frunte cu com uniş
15 Oda rea de transporturi auto. cuţie nivelul şi calitatea ratorii de aici raportează, ai m uncii o alcătuiesc ti m entului anual pînă la tii, pentru realizarea ritm i
,00 o- Au participat 21 de con pregătirii concurenţilor tre cu opt zile mai devreme, nerii utecişti. Deopotrivă 8 M ai a.c., angaja că a sarcinilor de plan şi,
tin de ducători auto din 9 unităţi îndeplinirea sarcinilor de
fuiida- buie să remarcăm existen băieţi şi fete, veniţi din m ent asum at de colectivul m ai ales, pentru executa
ilor •— ale municipiului, împărţiţi ţa multor lacune. Este su plan la producţia marfă, şcoli, cu gîndul de a-şi face U.P.S.R.U.M . Deva in cin rea unor lucrări de repa
pirM) în două grupe de vîrste: ficient să spunem, între pe primele patru luni ale un rost în profesie, in via stea aniversării a 65 de raţii şi piese de schim b de
ftevisU? sub şi peste 20 de ani, cîş- anului, obţinerea unor im
a d io; altele, că după testarea ţă. „Tocm ai acesta este ro ani de la crearea Partidu cea m ai bună calitate —
maţii ; tigători ai fazei pe între cunoştinţelor teoretice con portante depăşiri la meta lul organizaţiei noastre de lui Com unist Rom ân. prim ul şi cel m ai im por
rea a- prindere. cursul — menţinut la o lele de bază (cupru, plumb, tineret, releva Rem us Boair- — Este o m are m îndrie tant criteriu al afirm ării oa
li şi
19,20 Prima parte a concursu ştachetă înaltă — risca să zinc) in concentrate. In teş, secretarul com itetului pentru tinărul nostru colec m enilor ce lucrează cu em
îompc- lui a constat dintr-o testa rămînă fără concurenţi, în- continuare, colectivul uni U.T.C. pe uzină — , de a e- tiv, să putem raporta m ai blem a U.P.S.R.U.M . pe sa
Radio- re a cunoştinţelor pe două trucît nici un conducător tăţii este ferm liotărit să duca tinerii in cultul m un m ulte debuturi productive lopete. O em blem ă deo
ra »8G; folosească cit mai eficient
dv. ; planuri: Legea circulaţiei auto n-a întrunit baremul cii, in spirit revoluţionar, in acest an, in care naţiu cam dată cu rellexe de m i
orii ; şi de mecanică auto. Du minim de puncte. De aceea, dotarea tehnică şi timpul aşa cum ne îndeam nă per nea întreagă aniversează nereu, ţinind cont de uni
tragerii pă aprecierea reprezentan comisia a fost nevoită să dc muncă disponibil, să m anent secretarul general jubileul partidului nostru. tăţile pe care le deserveş
Noc- obţină noi depăşiri de pian
23,55—* tului miliţiei, locotenent coboare ştacheta la un mi al partidului, tovarăşul Este vorba despre prim a te, dar care poate străluci
iri. major Mircea Negru şi al nim care să permită con în producţie. Nicolae Ceauşescu. Ne şarjă de oţel m anganos e- m ai puternic în tim p.
întreprinderii de transpor tinuarea concursului cu 14
turi auto, inspectorul Sil şoferi.
viu Susan, componenţi ai Cu multă dificultate s-a
comisiei concursului, testa realizat — din acelaşi mo
rea a avut un grad mediu tiv, al slabei pregătiri —
de dificultate şi departajarea pentru o- La bateriile de cocs şi cocs brichete —-
ie După examinarea for cuparea locului al treilea
frmărit
)ARA : mularelor, comisia a con la categoria de peste 2G ritmurile de muncă trebuie intensificate!
) (Mo- statat că un număr de 14 de ani.
:ate în şoferi au întrunit un ba
); co- Amintim aceste lucruri — Mare lucru să închi mai putem avansa, deoa — Dacă conducerea îmi
xcăra); rem care să le îngăduie pentru a atrage atenţia atît (Urmare din pag. 1)
flori continuarea concursului în organizaţiei municipale, cit dem o hală. Atunci mai rece ar însemna să încăl dă şi oamenii înapoi, în
ŞANI : poligon. Proba practică din întregul colectiv căruia i bine stăm. Ne mutăm de căm tehnologia de execu octombrie este gata. Ga
>; Ciu- şi celei judeţene a U.T.C. s-a încredinţat obiectivul eolo-colo... ţie. rantez !
itorie) ; poligon a avut darul să că pregătirea şi desfăşu
/ (Uni stabilească ierarhia con rarea unor asemenea între trebuie să-şi organizeze — Tovarăşe maistru Vic — Ce efective aveţi co Şefii echipelor de zidari
atul de cursului. La categoria sul) mai bine activitatea, să tor Manolache, nu s-ar masate aici şi la cc sc lu Imrc Mnrton şi Imre Kiss
; VUL- ceri presupun mult mai urmărească ceas de ceas, putea închide hala şi în crează ? au întărit afirmaţia mais
uceuffr 2G de ani, primele trei lo mult dccît unirea factori
ucta rg ic curi au fost ocupate. în or lor organizatori şi chema cu maximă răspundere, e- cepe zidăria la cuptoarele — în total sîntem 33 de trului.
TRIL A: dine, de Emil Bălan xecutarea lucrărilor priori 3 şi 4 dc la cocs brichete ? oameni, din care 1G sînt Cert este un lucru. Fără
IYîunci- rea concurenţilor. tare, să se încadreze în
)ASA : (I.T.A.), Marian Pîrvu în această pregătire tre — Cum să nu. însă se zidari şamoîori. Din lipsă aceste cărămizi speciale fa
ralizaţi (I.T.S.A.I.A.) si Ioan Ilasi buie să se implice mai vi graficul stabilit. La inves aude că preia execuţia a- de materiale, o parte dintre bricate la Turda, bateria 4
IC ANI: (I.J.R.V.M.R.). ’ Primele do guros şi conducerile unită tiţiile din cadrul uzinei cestor cuptoare „M.C.I.-n- zidari au fost redistribuiţi. nu poate fi zidită în conti
(Itete- cocsochimice — arăta ing.
dc vals uă locuri, la categoria de ţilor în care lucrează vii dul". Vom vedea... — Cîţi ? nuare. Bateria 3 nici nu in
GURA- peste 2G do ani, le-nu ocu torii participanţi la con Ervin Schmidt, de la bene O lucrare şi aşa întîr- — 28 au fost trimişi la tră deocamdată în calcul.
lova — pat Constantin Nemeş curs. ficiar — în primele ti'ei ziată este vizibil... tărăgă S.C.B. şi C.E.T. 2 fluidiza Ea este la fundaţie, iar
ierul) ; (I.T.A.) şi Teodor Mircl luni şi o decadă A.C. Cu- termenul ei dc predare este
lumea Apoi, trebuie să mai spu nată. re. Ritmul este slab. Acum
mseazâ Biriş, locul al treilea fiind nem că întrecerea s-a în lan înregistrează o restan prevăzut pentru anul ur
de ca- disputat de trei concurenţi cheiat sărăcăcios şi rece, ţă cam mare ia montaj u- mător. Constructorul şi be
GEOA- în cadrul unei probe de tilaje. neficiarul trebuie să insis
>articu- concurenţii împrăştiindu-se
(Casa cunoştinţe politice. în cele ca de la un tîrg spart. La bateria nr. 2 de cocs Ritm şi calitate în realizarea te cu cea mai mare răs
2G: A- din urmă, locul al treilea Fusese programată o festi brichete, respectiv cuptoa pundere la furnizorii d(
(Da- a revenit lui Petrişor O- rele 3 şi 4, s-a turnat şapa materiale refractare dir
ces in- vitate la care să participe I N V E S T I Ţ I I L O R
Osta- lari, de la I.J.T.L. şi un important grup de de egalizare, s-au făcut ţară pentru asigurarea îr
i Pe scurt, cam aşa s-a elevi ai liceului industrial organizările necesare pen cel mai scurt timp a tutu
, tru înzidire, zidăria de
ile I-n desfăşurat faza municipa nr. 5, de profil. Elevii au ror reperelor- necesare zidi
: Valul lă a concursului „Stăpîn venit la casa de cultură, protecţie şi... cam atît. Bateria 4 de cocs. Mais lucrăm la zidăria turnului rii bateriilor dc cocs bri
GHE- pe volan" la Deva. Ce a au stat acolo trei sferturi Aici, în jurul unui foc l-am trul principal Ioan Ghilea: de stingere umedă, la ca chete şi cocs dc la Călan
(Minc- găsit pe Alexandru Hălăş- nalele de fum ş.a. Şi aces
relevat el dincolo de des de oră, după care, firesc, — întîmpinăm greutăţi Faptul că un zidar de aic-
făşurarea în sine şi de re au plecat. Le-ar fi prins tuan, şef echipă zidari, cu cu aprovizionarea materia tea au importanţa lor, dar — Karol Mathe — pleac;
zultatele obţinute de con şi lor bine să participe la patru oameni din subordi lelor refractare. înzldirea acum nu sînt pe firul roşu, frecvent în delegaţie la
curenţi ? Sînt cîtcva lu un asemenea moment, dar ne, supăraţi că iroseau tim variază de la rîndul 24 pî- premergător punerii în Turda şi nu se întoarce cu
cruri de pus în relief. nesincronizarea, care ţine pul... nă la 4G, în funcţie de că funcţiune. mina goală clemonstreaz;'
în primul rînd este de tot de organizare, le-a a- — Aşteptăm — spunea rămizile silica pe care — Că veni vorba, cu că problemele de aprovi
apreciat efortul depus de mînat întîlnirea cu concu şeful de echipă — poate le-am avut. De fapt, zona noaşteţi care este termenul zionare cu cărămizi silica
organizaţia municipală a renţii la „Stăpîn pe vo mai vine o maşină cu be regeneratoarelor este termi discutate la faţa locului
nea va de predare a bateriei ?
rul va- U.T.C., care prin Cornel lan". ton. Ce s-a putut am făcut. nată în proporţie dc 85 la — Nu. S-a replanificat. de cei mai competenţi oa
sufla Poenaru, secretar al comi Dincolo de acest fapt, or Am fost detaşaţi aici dc sută. între cuptoarele de meni, sînt rezolvabile. Da'
rat, cu tetului municipal, a deter ganizaţia U.T.C. are dato la • bateria 4 de cocs. Se cocsificare 36 şi 50, din Şi dacă mergem tot aşa, dacă ne mulţumim să spu
iporare cu fiecare zi se tot înde
i din minat o bună participare ria să pregătească mai pare că ne trimit în altă cauza lipsei unor repere părtează. ne-m că am dat telex, am
mpera- a conducătorilor auto la bine şi momentul final, a- parte. Cu puţin interes pe care fcrebuia să le livre făcut tot ceea ce se putea..
fl cu- concurs. A fost nevoie de dică cel al înmînării pre însă şi aici am putea în ze întreprinderea de pro — Să zicem, tovarăşe Conducerile I.A.C.R.S. Hu
6 şi 11 maistru, că pînă la sfîrşi-
d scă- multă alergătură de la o miilor şi diplomelor, care cepe zidăria. duse refractare „9 Mai" nedoara şi C.S. „Victoria"
me in unitate la alta, pentru per trebuie să fie încărcat de — Cum să înceapă, omu Turda, zidirea stagnează tul acestei luni sînteţi a- Călan, răspunzătoare de
ie. Di- fectarea tuturor detaliilor căldură, emoţie şi fior ti le ? L-a contrazis dirigin din 8 august 1985. Acesta provizionaţi cu toate tipu punerea în funcţiune a o-
ceaţă.
’.erviciu pe care le presupune o a- neresc. tele de şantier, George Şer- este şi nivelul cel mai' de rile de cărămizi necesare, biectivelor amintite, au un
semenea organizare. Din ban. Nu vezi că plouă în jos al bateriei. Sîntem în în cit timp terminaţi zidă cuvînt dc spus în această
acest punct dc vedere, ca CORNEL ARMEANU hală... etapa în care, practic, nu ria ? privinţă.