Page 81 - Drumul_socialismului_1986_04

PROLETARI DIN TOATE TÂRU.E. UNIŢI-VĂ! CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARA

iSj ZILE DE MAXIM EFORT LA ERBICIDAREA
PĂIOASELOR Şl iNSĂMiNŢAREA PORUMBULUI
■

Brănişca, 22 aprilie a.c. bat pe Aurel Nojogan, şe­ Alba şi Otilia Corncan din
O zi frumoasă de primă­ ful secţiei de mecanizare Boz, Maria Ghiura, Maria
vară, cu cer limpede şi din Boz. Cînda şi Maria Belea din
soare darnic. Sub mîn- — Toţi sînt în cîmp, Tirnăviţa, conduse de şe­
gîierilc razelor sale fier­ încă dc dimineaţă. Augus- ful dc echipă Sabin Lucach
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C. binţi cîmpul parcă răsuflă tin Ţie, Axente Ncgrilă şi Maria Sabău, economista
cu poftă. Dis-de-dimineaţă, Ioan Floca asigură front fermei, ne spune că ur­
S I A l C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N la sediul consiliului popu­ de lucru, Iar Ioan Dăncuş mează să se cultive cu var­
lar îl întîlnim pe Petru seamănă porumb pe ulti­ ză o suprafaţă de cinci ha
Oprean, primarul comunei. mele suprafeţe, Gheorghe şi că, pînă în seara zilei
Interlocutorul ne spune că, Bedea discuie terenul în
Anul XXXVIII, nr. 8 845 JOI, 24 APRILIE) 1986.jfeEC- n 4 pagini - 50 bani în plină campanie lucră­ de 22 aprilie, se va planta
A torii primăriei stau foarte circa un hectar.
------------- —-------------------------------------------------------------------------------------------
puţin la sediu, toată ziua C.A.P. Brănişca — Ar trebui mobilizată
se află în cîmp, ajutînd la mai multă forţă de muncă
< & & d e a n i d e l a c r e a r e a organizarea şi desfăşurarea în grădină întrucît lucra­
activităţii.
rea este întîrziată.
pentru
cultivarea
PARTIDULUI COMUNIST ROMAN 1986 — Concret, cum s-a im­ grădină iar Mihăilă Ursa, — Da, aprobă preşedin­
verzei,
plicat consiliul popular în Gheorghe Nicoară şi Lucian
această campanie, tovară­ Bîc erbicidează cerealele tele cooperativei. Vom lua
măsuri pentru a atrage la
0 eră nouă, de mari transformări şe primar ? păioase. Mecanizatorii se lucru în grădină mai multe
— Membrii biroului exe­
străduiesc să efectueze lu­
înfiinţat
de
Am
femei.
cutiv şi deputaţii au fost crările ce le sînt încre­ curînd o echipă perma­
revoluţionare în dezvoltarea patriei repartizaţi pe formaţii de dinţate într-un timp cît nentă de legumicultoare.
să
avînd
sarcina
lucru
mai scurt şi la cel mai
mobilizeze cooperatorii la înalt nivel calitativ, pu- Aţi început întreţine­
lucru. Astfel, atît la sor­ nînd baze temeinice recol­ rea culturilor ?
Victoria revoluţiei dc e- pentru ridicarea nivelului ducţia internă. Agricultura, tarea şi plantarea carto­ tei acestui an. Sîntem ho- — Nu, deoarece supra­
libeVare socială şi naţ'ona- de viaţă al poporului, pen­ ramură economică de bază filor, cît şi la întreţinerea tărîţi să contribuim cu feţele respective n-au fost
lă, antifascistă şi antiim- tru un grad superior de a ţării, a cunoscut, la rîn- răsadurilor, la celelalte lu­ toată priceperea noastră
perialistă, înfăptuirea re­ civilizaţie al întregii socie­ dul ei, importante transfor­ crări din legumicultură, ca la înfăptuirea sarcinii puse încă repartizate pe coo­
voluţiei socialisto şi trece­ tăţi, pentru întărirea for­ mări calitative pe linia mo­ şi la însămînţarea sfeclei în faţa lucrătorilor ogoa­ peratori.
rea ia edificarea noii orîn- ţei materiale şi spirituale dernizării, a perfecţionării de zahăr şi a porumbului relor de tovarăşul Nicolae La tarlalele semănate cu
duiri au deschis o eră nouă a patriei, a independenţei formelor de organizare şi am reuşit o bună mobili­ Ceauşescu, secretarul gene­ sfeclă, ceapă şi morcovi
în istoria patriei, de mari şi suveranităţii naţionale. conducere. In ultimele zare a oamenilor. ral al partidului, de a ob­ am văzut plantele răsărite
transformări revoluţionare. două decenii, producţia a- Lucian Albu, inginerul ţine în acest an producţii frumos. Dar şi buruienile
In acest proces de am­ gricolă a crescut de circa şef al cooperativei agri­ agricole superioare. scoseseră capul din pă­
ple mutaţii structurale, două ori şi jumătate, fiind cole de producţie, ne pre­ împreună cu Ioan Be­
Congresul al IX-lca se în­ de 7 ori mai mare faţă de zintă stadiul lucrărilor : dea, preşedintele coopera­ mânt. Se simte nevoia
scrie ca un eveniment is­ 1944. Totodată, venitul na­ — Astăzi încheiem erbi- tivei agricole, ne-am dus primei prasile mecanice şi
toric do importanţă hotă- ţional a crescut de peste 4 cidarea celor 60 de ha cu la grădina de legume unde manuale. A c e s t f a p t im­
rîtoarc în viaţa partidului ori, fiind de 32 de ori mai orz, iar la grîu, pînă di- sc lucra la plantarea ver­ pune să se treacă dc ur­
si a poporului nostru. în­ mare faţă de 1944. O pu­ genţă la întreţinerea cul­
făptuirile măreţe din ulti­ ternică dezvoltare au cu­ seară, vom realiza circa zei în cîmp. Am întîlnit la
mele două decenii sînt a- noscut ştiinţa, învăţămîn- 200 ha, din cele 350 ha. lucru 14 cooperatoare — turilor.
sociate, cu legitimă mîn- lul şi cultura. S-a asigurat — Ce lucrează astăzi oa­ printre care Loliţia Bedea,
dric, de numele secretaru­ ridicarea continuă a nive­ menii unităţii ? l-am între­ Maria Puiuţ. Genoveva TRAIAN BONDOR
lui general al partidului, to­ lului de trai materia! şi
varăşul Nicolac Ceauşescu, spiritual al poporului.
de activitatea sa neobosită, Toate acestea demon­
de cutezanţa revoluţiona­ strează justeţea politicii
ră şi gîndirca sa politică partidului nostru, a orien­
novatoare, de remarcabile­ tărilor tovarăşului Nicolae
le însuşiri de militant şi Partidul nostru a subli­ Ceauşescu privind dezvol­
conducător politic, ce slu­ niat şi subliniază cu con­ tarea şi modernizarea ba­
jeşte cu devotament neţăr­ secvenţă ideea că în an­ zei tehnico-materialc a so­
murit. cu clarviziune şi e- samblul complex al facto­ cialismului în România, pe
roism interesele supreme rilor progresului contem­ temeiul creşterii puternice
ale naţiunii române, cauza poran, dezvoltarea forţelor a forţelor de producţie, al
socialismului, a progresu­ de producţie' reprezintă e- racordării permanente a
lui şi bunăstării patriei, a lemcntul hotărîtor. Un rol economiei, naţionale la ce­
păcii şi colaborării în esenţial a revenit, în a- rinţele revoluţiei tehnieo-
lume. cest cadru, asigurării unor ştiinţifice contemporane.
Ca ur m;ire a apli carii ritmuri înalte de dezvol­ Secretarul general al parti­
ferme a linici politice cla- tare, pe această cale, rea- dului a relevat şi relevă
burate i le Congresul al lizîndu-se o creştere a pro­ în permanenţă cerinţa o-
1 X-loa, de■ congresele ul­ ducţiei industriale de 6 ori biectivă a construirii unei
terioare şi conferinţele ii a- comparativ cu anul 1965. economii moderne, capabi­
ţ'onale ilc partidului. Semnificativ pentru actua­ lă să asigure punerea în
România 1 ct obţinut noi si la forţă a industriei româ­
im portante realizări în dez- neşti este faptul că 90—95 DOINA ANTONESCU,
voi lu ren industriei, agr icul- la sută din necesarul de Muzeul judeţean
lurii, a CC■lorlaltc ramuri maşini, utilaje, instalaţii Hunedoara-Deva
economii :t\ ccca ce a asi- şi echipamente pentru in­
gurat condiţiile necesare vestiţii se asigură din pro­ {Continuare in pag. a 3-a)
C.A.P. Cristur. După încheierea însămînţării porum­
aici
bului, imagine, s-a trecut la între ţinerea caro culturilor prăşitoare.
Ue
prăşesc
cooperatori
un
In
manual
grup
Vocaţia de a construi a unui celeşti fruntaş sfecla furajeră. Foto N. GHEORGHIU
»
S.P.I. Haţeg. Trei majus­ căruia am semnat alături de a fi participat la con­ şefului dc secţie aduce în VIAŢA UNIVERSITARĂ
cule care individualizează de constructori angajamen­ strucţia unui mare obiectiv prim-plan problema pro­
o subunitate de bază a tul de a porni hidrocentra­ energetic al ţării. Mă gîn- ducţiei fizice. „Este crite­
Antreprizei de construcţii la Retezat". desc, mai ales, la volumul riul de bază al muncii Cercurile ştiinţifice studentesti-în
hidroenergetice Rîu Mare- Oamenii muncii din ca­ producţiei realizate în ate­ noastre — preciza sing. 9 7 7 7
Rctezat: secţia de produc­ drul S.P.I. Haţeg s-au aflat lierele secţiei noastre. A Ioan Voinca, şeful atelie­
rului
aler­
Nu
strungărie.
ţie industrială. Un spaţiu şi se află în legătură ne­ fost mai mare de la un an găm după producţie la ge­ acord cu cerinţele progresului tehnic
al hărniciei în care oame­ mijlocită cu ctitorirea „Ste­ la altul, în corelare direc­
nii acţionează acum cu lei din Retezat". Unii din­ tă cu sporirea volumului neral, ci după producţia
ghidul la punerea în func­ tre ei — circa 80 de me­ dc activităţi de pe frontu­ sortimentală planificată şi, Activitatea dc cercetare- ne, ne-am adresat tovară­
ţiune a marii hidrocen­ seriaşi, organizaţi în ade­ rile de lucru ale hidrocen­ dacă se poate, să adăugăm proiectare studenţească din şului Tiberiu Coroescu, şef
trale din Retezat. „Acest vărate echipe de şoc — au tralei. Nc-am organizat în la aceasta noi repere. A- cadrul catedrei de fizică- de lucrări la catedra de
moment — sublinia Petru nul trecut, de pildă, pe ba­ electrotehnică — de la In­ fizică-electrotehnică.
Brădescu, secretarul orga­ za unor planuri executate stitutul de mine Petroşani — Tematica abordată în
nizaţiei de bază a secţiei — I ■ CINCINALUL VIII ■ DEZVOLTARE INTENSIVA-/ dc proiectanţii secţiei am — răspunde tot mai mult cercurile ştiinţifice este di­
se apropie cu paşi repezi. produs în atelierul nos­ cerinţelor puse în faţa şco­ versificată, urmărind utili­
11 aşteptăm cu emoţie şi tru prima „Pompă de mor­ lii superioare româneşti zarea microprocesoarelor în.
bucurie întrucât el va în­ pus direct umărul, alăţuri mod judicios munca şi am tar tip Retezat". Un pro­ de Congresul ştiinţei şi în- automatizarea proceselor
cununa şi eforturile depu­ de constructori, la lucrările reuşit, de fiecare dată, să dus nou, gîndit şi realizat văţămîntului, exigenţelor miniere, posibilităţi de a-
se de către colectivul sec­ efectuate în galeriile aduc- obţinem rezultate bune. Pe la S.P.I. Haţeg, în strîn- şi orientărilor formulate la plicare a roboţilor indus­
ţiei noastre pentru înde­ ţiunii principale. Au efec­ primul trimestru 1986 ra­ să corelare cu nevoile con­ acest înalt forum de secre­ triali în minerit, alimen­
plinirea şi depăşirea tutu­ tuat montarea şi demonta­ portăm obţinerea unei pro­ structorilor. în 1985 am tarul general al parti­ tarea cu energie electrică
ror sarcinilor care ne-au rea instalaţiilor de beto- ducţii marfă suplimentare produs 10 bucăţi, iar pen­ dului, tovarăşul Nicolac a unităţilor miniere, utili­
revenit în legătură cu con­ nare, au asigurat pe schim­ de peste 3 milioane lei şi tru primul an al celui de-al Ceauşescu. Organizată pe zarea calculatoarelor elec­
strucţia hidrocentralei. Aici, buri funcţionarea staţiei de depăşirea prevederilor la 8-lea cincinal ni s-au soli­ cercuri ştiinţifice — elec­ tronice în proiectarea şi
la noi, s-au reparat şi, u- pompare din Netiş. „Una productivitatea muncii cu citat 20 de pompe „Rete­ trotehnică, automatizări, optimizarea reţelelor elec­
neori, s-au construit din dintre echipe — arăta ing. 1,38 la sută. Acest fapt ne zat". Le vom realiza 1" electrificarea minelor, elec­ trice miniere, realizarea u-
nou toate utilajele folosite •Zeno Hălmagi, şeful sec­ permite ca în cinstea glo­ Aceleaşi idei practice, e- trotehnică şi maşini, apa­ nor contactoare statice şl
de constructori pentru în­ ţiei — se mai află încă lin­ riosului jubileu al parti­ ficiente am putut consem­ rate electrice, fizică — dinamice pentru industria
vingerea muntelui. Utilaje gă constructori, pe tronso­ dului şi Zilei de 1 Mai să na şi în atelierul confecţii munca de cercetare a stu­ minieră, reducerea consu­
miniere, hidraulice, tera- nul Netiş—Valea Mare. A- ne angajăm la sporirea sub­ metalice. Aici au fost con­ denţilor se apropie cu re­ mului de energie în diver­
siere şi de alte feluri. A- colo, în munţi, lucrările se stanţială a rezultatelor po­ cepute şi ş-au realizat trei zultate benefice de activi­ se întreprinderi miniere,
cum, în aprilie 1986, mun­ precipită şi, poate, pînă la zitive. între altele, în lu­ feluri de „care". Este vor­ tatea practică a viitorilor utilizarea laserilor în mi­
Pentru
a
cu­
ca noastră poartă în mod apariţia acestei convorbiri na aprilie, vom produce ba de car port-cofrag, car specialişti. tematica abordată nerit, separarea unor mi­
nereuri cu ferofluide ş.a.
noaşte
firesc şi încărcătura emo­ oamenii noştri să se fi în­ suplimentar confecţii meta­
MARIN NEGOIŢA în cercurile ştiinţifice stu­
ţională a apropiatului ju­ tors „la bază". Important lice echivalente cu un car denţeşti, modul în care a- LUCIA LICIU
bileu al partidului — eve­ este că ne va rămîne, în port-pompă”. cestea răspund necesităţilor
niment glorios în cinstea inimi, amintirea frumoasă Ultima parte a relatării (Continuare in pag. a 3-a) ştiinţifice de azi şi de mîi- (Continuare in pag. a 3-a)