Page 83 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 83

Pag. 3
    45 ® JOI, 24 APRILIE 1936


              ROMÂNIA • CiAUŞISCU * PACE                                                        0 eră mă

    kjbie
                                                                                                     (Urmare din pag. 1)
                     MARILE CUCERIRI ALE GENIULUI                   lat   cuvinte   ca   război,   bom ­
                                                                    be,   distrugere,   m oarte.   Re­
                                                                                              valoare  a  întregului  poten­
                    UMAN — ÎN FOLOSUL OAMENILOR !                   cent,  un  elev  din  ciclul  gim ­
    l Sindi-                                                                                  ţial   material   şi   uman   al
    puternică                                                       nazial   (!)   m -a   întrebat   la  ce   ţării,   să   consolideze   inde­
     a ‘ÎCCîo-   Trăim    intr-o   epocă   in   care   Rom ânia   socialistă,   între­  sint   bune   subm arinele   nu­
    îcitorcşti,                                                     cleare.   Nu   am    putut   răs­  pendenţa acesteia.
    ■e        revoluţia   ştiinţifică   şi   tehni­  gul   nostru   popor,   prin   de­         O    asemenea   concepţie,
    ilor num-  că   a   devenit   una   dintre   m ersurile   celui   m ai   autori­  punde  la  ce  sint  bune,  ■  ci,
              com ponentele   m ajore   ale   zat   reprezentant   ai   său,   to­  bineînţeles   cu   alte   cuvinte,   profund   ştiinţifică,   şi-a
    l   litcrar-                         varăşul   Nicolae   Ceauşescu,   i-am    spus   că   fondurile   risi­  găsit   o   pregnantă   expresie
    orcgrafic,   procesului   revoluţionar   con­                   pite   pentru   producerea   unui   în  orientarea  fermă  a  dez­
    i   prilejul   tem poran.   Invenţii   şi   m ari   m ilitează   cu   ferm itate   pen­
    lucrărilor   descoperiri   ştiinţifice   stau   tru  ca  în  lu-m e  să  se  insti­  subm arin   cu   propulsie   ato­  voltării  ţării  pe  calea  în­
      Uniunii                                                       m ică   echivalează   cu   aloca­  făptuirii   industrializării   so­
     Sindica-   la   tem elia   adevăratului   salt   tuie   o   atm osferă   de   pace   şi   cialiste,   extinderii   priori­
    lomânia   înregistrat   In   dom eniul   cu­  colaborare   rodnică   intre   ţiile   bugetare   anuale   pentru   tare  a  ramurilor  şi  sectoa-
              noaşterii   celor   m ai   intim e   state.  Ca  o  continuare  a  nu­  educaţie   ale   23   de   state   în
    perienţei                                                                                 -relor   purtătoare   ale   pro­
              procese   şi   m ecanism e   ale   m eroaselor   acţiuni   în   favoa­  curs   de   dezvoltare.   Am    con­  gresului  ştiinţific  şi  tehnic,
       progra-  m ateriei   şi   vieţii,   deschizind   rea   elim inării   pericolului   u-   vingerea   că   m icuţii   elevi   au   creşterii   rolului   agricultu­
              cîm p   larg   afirm ării   gindirii   nui   nou   război   nim icitor,   ca­  înţeles   ceea   ce   am    vrut   să
              şi   acţiunii   um ane.   Toate   a-   re   s-au   desfăşurat   în   cursul   le   spun.   Cum    este   posibil   rii  în  dezvoltarea  economi­
              cestea  au  avut  şi  au  la  ori­  ultim ilor   ani   în   ţara   noas­  atunci,  ca  oam eni  m ari  să  se   că a patriei.
              gine   necesitatea   creării   unor   tră,   ca   o   confirm are   a   vo­  incăpăţîneze   în   sporirea   ar-   Marile   realizări   obţinute
              posibilităţi   concrete   de   rezol­  caţiei   de   pace   care   carac­  sendlelor   destinate   distru­  în  perioada  pe  care,  eu  ne­
              vare  a  celor  m ai  dificile  pro­  terizează   poporul   rom ân,   De-       asemuită   mîndrie,   poporul
                                                                   gerii   ?   Noi   vrem    pace   lum ii   român  o  denumeşte  „Epoca
              blem e   cu   care   se   confrun­  claraţia-Apel   a   F.D.U.S.   şi
                                                                   şi  nu  vom   obosi  lupţind  pen­
     6.00  Ita-   tă   om enirea:   criza   energeti­  Declaraţia   M arii   Adunări   Na­    Nicolae   Ceauşescu",   sint
    im.ineţii ;  că  şi  a  m ateriilor  prim e,  foa­  ţionale  —  docum ente  de  m a­  tru   m enţinerea   ei.   Vom    fi   rezultatul   aplicării   creatoa­
       zilei in                                                     întotdeauna   cu   inim a,   gindul   re  a  adevărurilor  şi  legi­
      Din ac­  m etea,   analfabetism ul   ş.a.   xim ă   însem nătate,   elaborate
      elor; 7,00  Din  nefericire,  m ulte  din  m a­  pe   baza   gindirii   profund   u-   şi   fapta   alături   de   prim ul   tăţilor  obiective  la  condiţii­
    0  Azi în  rile   cuceriri   ale   geniului  Li­  m aniste   a   tovarăşului   Nicolae   bărbat   al   ţării,   tovarăşul   le  concrete  din  ţara  noas­
    1   presei;                                                                               tră,  evidenţiind  cu  strălu­
    elotliilor;   man   sint   aplicate   în   dom e­  Ceauşescu,   cunoscută   perso­  Nicolae   Ceauşescu,   exem plu
    ştiri;  9,05   niul   m ilitar,   pentru   fabricarea   nalitate   a   vieţii   internaţiona­  de   dăruire   pentru   prom ova­  cire  faptul  că  partidul  nos­
    :ultători-   unor   arm e   tot   m ai   sofistica­  le,   recunoscut   in   întreaga     tru  —  forţa  politică  con­
     dc   ştiri;                                                   rea   unor   relaţii   noi   şi   echi­  ducătoare  a  naţiunii  —  îşi
    le   muzi-   te,   pentru   înarm area   nuclea­  lum e   ca   un   neobosit   luptător   tabile   intre   toate   statele   lu­
    ,00   Bule-   ră.  Aşa  se  face  că,  în  con­  pentru   pace,   ca   „Erou   al         îndeplineşte   cu   cinste   mi­
    3   Succes,   diţiile   actualei   stări   de   în­  Păcii"  —   cheam ă  din  nou  o-   m ii,   pentru   instaurarea   liniş­  siunea  istorică  de  a  con­
    rtidul   ne                                                    tii şi păcii pe Pâm înt.   duce   poporul   spre   cele
    /aţă.   Mo-   cordare   în   relaţiile   interna­  m enirea   la   acţiuni   în   spri­                                   Noi magistrale ilc confort şi civilizaţie in oraşele ju­
    mieresc   ;   ţionale,   un   eventual   al   trei­  jinul   m enţinerii   păcii   între   LETIŢIA CONSTANTIN,  mai  înalte  culmi  de  pro­  deţului.
    urnalişti.   lea   război   m ondial   ar   avea   popoare.                               gres  şi  civilizaţie,  spre  so­
    >iii   din                                                                învăţător,      cietatea comunistă.
    a  la  Sar-   un   im pact   catastrofal   asupra   Ca   dascăl,   m ă   cutrem ur   Şcoala generală nr. 9,
    storie   şi   însăşi   existenţei   planetei   Pâ-   la   gindul   că   în   vocabularul
    sânească;   m int.                   copiilor noştri s-au acum u­        Hunedoara
    ştie...   în
    i pionie-
     realiza-                                                                                        Cercurile            ştiinţifice studentesti
    nedoara;                              Vocaţia de                a construi                                             t       t                        *   *
    12.00  Bu-        ACCENT
    2,05  Din                                                                                       (Urmare din pag 1)   dc  vară  (a  studenţilor  din   —  Lc  valorificăm  atît  in
    lir"  2,15      PE ÎNNOIREA               (Urmare din pag 1)   tr-o   perpetuare   ritmică,                          anul  IV)  se  face  pe  baza   producţie   (pentru   temele
    şt»   £lc;                                                     obţinîndu-se  viteză  în  exe­
    iră   ra­       PRODUCŢIEI                                     cuţie  şi  o  productivitate  a   —  Vă  rugăm  să  vă  refe­  temelor  alese,  perioada  de   primite   dc   la   întreprin­
     ia 1 la                             port-pompă  şi  car  port-vi-                        riţi  Ia  modalităţile  dc  sta­  practică   fiind   astfel   folo­  deri),  cit  şi  în  laboratoa­
    de   ştiri;   Colectivul   de   muncitoare   bratori.  După  cum  se  ob­  muncii  ridicată.  Mai  vreau   bilire a temelor.  sită   şi   pentru   documenta­  rele  catedrei  —  prin  auto­
    ;ers  20  ;   de   la   secţia   marochinărie   servă  chiar  de  la  numele   să  amintesc  că  în  1985  co­
     ;   16,25  a   cooperativei   meşteşugă­                      lectivul   atelierului   nostru   —  în  cea  mai  mare  par­  rea  şi  culegerea  datelor  ne­  dotam  —  şi  prin  finaliza­
      nomică ;   reşti   „Drum   nou“   din   lor,   aceste   „care"   poartă                 te,  temele  se  stabilesc  pe   cesare   pentru   elaborarea   rea  contractelor  dc  cerce­
     ; clic ului ;   Hunedoara,   pune   un   ac­  dintr-un  loc  în  altul  insta­  a  ocupat  primul  loc  în  în­  baza   propunerilor   primite   lucrării   de   diplomă.   Iată,   tare ale catedrei.
     tiri; 17,05   cent   deosebit   pe   creativi­  laţiile   de   mare   complexi­  trecerea  socialistă  pe  secţie,
       munci-   tate,   pe   înnoirea   produc­                     că  am  încheiat  trimestrul  I   din  producţie  şi  a  propu­  pentru   acest   an   universi­  —  Cele  cu  realizări  deo­
      păr şi te   ţiei.   Aşa   se   face   că   la   tate   (realizate   tot   la            nerilor  colective  ale  cadre­  tar,  în  cadrul  catedrei  de   sebite  sint  prezentate  şi  în
        j?ro-  acest   început   de   primăva­  „S.P.I.").  „Sint  „care"  semi­  1986  cu  un  plus  de  38  tone   lor  didactice  care  coordo­  fizică-electrotehnică   au   fos*
    18.00  D-   ră   aici   au   fost   introduse                   confecţii   metalice,   iar   în                                                cadrul  sesiunilor  de  comu­
    Eleti-n  de   în   lucru   zece   noi   modele   automate   —   menţiona                  nează  cercurile  de  cerceta­  formulate  98  de  teme,  atît   nicări   ştiinţifice   studen­
    căţele   —   de   poşete,   sacoşe,   genţi   de   maistrul   Dionisie   Socaci,   cinstea   gloriosului   jubileu   re   ştiinţifică.   Desigur   se   pentru   absolvenţii   ingi­  ţeşti ?
    •bilizarea   voiaj,   alte   asemenea   arti­                   al   partidului   şi   a   Zilei   are  în  vedere  şi  tematica   neri  —  zi  şi  seral  —  cit
    i   pentru   cole   de   sezon.   De   subli­  şeful  atelierului  confecţii  —   Muncii   nc-am   angajat   să                                   —  Da.  în  anul  universi­
    n  piară  a   niat   că   majoritatea   dintre   folosite   cu   bune   rezultate         contractelor   de   cercetare   şi   pentru   absolvenţii   sub-   tar  trecut,  in  cadrul  cate­
    dezvolta-   acestea   sint   confecţionate   la   betonarea   galeriilor   de   nc  situăm  din  nou  printre   ştiinţifică.  Aş  dori  să  re­  ingineri  —  seral.  Sint  te­  drei  noastre  au  fost  pre-
    socială ;  după   modele   noi,   atrăgă­                      fruntaşi".                 marc   un   fapt   semnifica­  me  care  vizează  cercetarea
       ştiri  ;   toare, funcţionale.    la  adueţiunea  principală  şi                                                                             zentatc   25   do   lucrări   la
    tinereţii;   Sc  cuvine  o  remarcă  deo­  secundară.   Ele   lucrează   Activitatea   colectivul   ui   tiv:   studenţii   din   cercu­  fundamentală,   crearea   de   sesiunea   ştiinţifică   dedica­
    I;   20,15   sebită   pentru   modul   în                      S.P.I.   Haţeg   este   şi   efi­  rile  ştiinţifice  participă  di­  aparatură   şi   echipamente   tă  împlinirii  a  20  de  ani
    :ultători-   care   perseverează   pe   linia   chiar   în...   tripletă:   primul   cientă.  Prin  reducerea  con­  rect   la   rezolvarea   unor   electronice   moderne   pentru
    •stla   dv.:   diversificării   şi   înnoirii   car  fixează  mai  întîi  cofra-          probleme   pentru   că   aces­  minerit,  proiectarea  şi  op­  de  la  Congresul  al  IX-lea
    i   oră   ;   produselor   de   marochină­                     sumurilor   specifice,   prin                                                    al  partidului,  o  lucrare  la
    nuzieaJă;   rie   schimbul   condus   de   gul  (înalt  de  5  m  I)  pe  ga­  recondiţionarca   şi   recircui-   tea  se  pot  continua  ca  te­  timizarea  sistemelor  dc  ac­  simpozionul   pentru   tineret)
    itin de    comunistn   Valeria   Mănă-   lerie.   urmează   al   doilea   tarea  unor  piese  de  schimb   me   dc   proiect   de   diplo­  ţionări   electrice   miniere,
               răzan,   din   care   fac   parte                                                                                                    de  la  Deva,  iar  pentru  cel
               si   muncitoarele   Mioara   car  şi  sc  introduce  betonul   şi  subansamble  —  ne  in­  mă, încă din anii mici.  realizarea   electrificării   sec­  naţional  —  două.  în  acest
               Albu,   Elisabeia   Burcă,   Ma-   între  galerie  şi  cofrag,  apoi   forma   ec.   Virgil   Marines-   —  Am  constatat  cu  bucu­  toarelor   miniere   cu   echi­  an  universitar  se  simte  o
               ria   Fugaciu.   FUsabeta   rră-   soseşte  instalaţia  dc  vibra­  cu,  contabil-şef  —  cheltu­         pamente,   instalaţii   electri­
               ciunoiu   şi   altele.   (IOAN                                                 rie  că  tematica  pentru  pro­                       mobilizare   şi   o   implicare
               vlad, corespondent).     re   cu   ultimul  vehicul.   Şi   ielile  materiale  la  1000  lei   iectele  de  diplomă  se'  sta­  ce   moderne   dc   comandă   mai  bună  a  studenţilor  în
                                         tot   aşa.  mai  departe.  în-  producţie  au  fost  diminua­  bileşte  pe  problemele  ma­  şi   reglaj   pentru   minerit,   activitatea   de   cercetare.
                                                                   te  cu  peste  27  lei,  iar  la   jore  ale  industriei  miniere,   automatizarea,   cibernctiza-   Aceasta   s-a   putut   realiza
          r-                                                       costuri   s-au   obţinut   eco­  fiind  comunicată  din  timp   rca  şi  robotizarea  procese­  printr-o   planificare   mai
    riile   I-II                                                   nomii  dc  aproape  un  mi­  studenţilor,  în  vederea  op­  lor   de   producţie   minieră.   bună  a  activităţii  şi  prin
    DOARA  :                                                       lion  lei.  Sint  rezultate  ca­  ţiunilor.           Majoritatea   lucrărilor   de   cunoaşterea   din   timp   de
    !VO  (Mo-                                                      re   adaugă   noi   carate   la                       diplomă  se  finalizează  prin
    :Dtate   în                                                                                 —   Această  măsură  per­                           către   studenţi   a   tematicii,
     —  B)  ;                                                      bucuria   prilejuită   tuturor   mite  o  creşteri  a  eficien­  realizări   practice   funcţio­  a   problematicii   majore   cu
    re   (Fla-                                                     dc  apropiata  inaugurare  a   ţei   activităţii   dc   cercetare   nale.        care  sc  confruntă  industria
      ploilor   o  Pe  marginea  aspecte­  trică,  au  fost  reduse  orele   izvorului   de   lumină   din                 — Cum valorificaţi aces­
    ui);   PE-   lor   semnalate   în   articolul   de   funcţionare   a   maşinii            a  studenţilor,  în  sensul  că                       minieră,  a  cerinţelor  ci  de
    îgar   18   intitulat   „Maximă   exigenţă   de  curăţat  chimic  de  la  48   Retezat.   si  repartizarea  în  practica  te lucrări ?          dezvoltare.
    .mdra   (7
    /Iireasma   faţă  de  igiena  publică",  a-   ore  pe  săptămînă  la  21  ore
    Unirea)   ;   părut  în  nr.  0801  al  ziaru­  pe   săptămînă,   folosind-o
    •ea   (Cul-   lui  nostru,  ne  '  răspunde   astfel   la   capacitate   maxi­
    :   Răpi­                                                                  Cum e casa, aşa e şi locatarul ei ..
    re  iice.al'ă-   î.C.S.A.P.   Deva.   Cităm   :   mă.   Decizia   D.C.E.C.O.M.
     Letargie   „Aspectele   semnalate   au   nr.  17  P/28  II  1969  preve­
    TRILA  :   constituit   obiectul   unei   a-   de   lucrările   de   spălătorie   Pentru  minerii  tineri,  ne-   dărire   locuinţe   al   E.   M.   răţenie,   ordine,   bun   gust   iese.  Zicem  din  nou  „mai"
    iVIuneito-                                                     familişti,  încadraţi  la  E.M.
      Se   în-   nalize  concrete  în  unităţi­  si   curăţătorie   chimică   în              Ghelari.   Zic   modernizare   întîlnim   în   camere   locui­  pentru  cu  s-a  hotărît  să  fie
    tclezat)   ;   le   nominalizate.   Persona­  regim  de  urgenţă  —  cele   Ghelari,   s-au   construit   în   pentru  că  sc  schimbă  in­  te   de   Costel   Muntcanu,   scoşi  din  cămin  în  urma
    ils   (Stea-   lul  a  fost  instruit  cu  pri­  care  se  execută  în  24  de   ultimii   ani   două   blocuri   stalaţiile   sanitare,   mobilie­  miner  şi  elev  sîrguincios  la   abaterilor   grave   săvîrşite
    .BARZA:                                                        frumoase,   în   noul   cartier
    -   seriile   vire  la  realizarea  şi  men­  orc  de  la  primirea  comen­               rul  interior,  se  amenajează   şcoala   de   maiştri;   Nicolae   de  la  comportamentul  cerut
    rAştie   :   ţinerea   condiţiilor   igienico-   zii.  In  acest  context,  exe­  dc   locuinţe   Cuţ.   Camere   grupuri  sanitare  în  fiecare   Pintilie,   preşedintele   comi­  într-o  colectivitate.  Ei  n-au
     repetiţie   sanitare  în  unităţile  de  a-   cutăm  lucrări  în  regim  de   cu  unu-două  paturi,  săli  a-   cameră,   se   zugrăveşte   şi   tetului  de  cămin  şi  Ionel   găsit  altceva  dc  făcut  de-
    r   contra                          urgenţă  în  zilele  de  luni.   menajate   tip   club   —   cu
     ;  GEOA-   limentaţie  publică;  au  fost.                                               vopseşte   peste   tot.   Aveţi   Strugaru  ;  Valentin  Ştefan,   cît  să  distrugă  ceea  ce  li
     particu-   începute  lucrările  de  igie­  miercuri  şi  vineri,  iar  în   televizor,  mese  de  tenis,  în   dreptate   că   se   acţionează   Petru  Morariu,  Marin  Co-   s-a  pus  la  dispoziţie  în  ca­
    (Casa   de   nizare  a  spaţiilor  do  pro­  celelalte  trei  zile  ale  săp-   care   bibliotecara   clubului   mai   anevoios,   deoarece   u-   jocea,   Vasilică   Lichie,   Io­  mere,   în   cămin,   să   con­
    x:   Alar-   ducţie  şi  desfacere  în  uni­  tămînii  lucrările  se  execu­  „Minerul",   tovarăşa   Eleo-   nele   materiale   lipsesc,   le   nel  Tudor,  cu  toţii  mineri
     (Dacia)   ;                                                                                                                                    turbe  cu  rea  voinţă  cole­
    inspecto-   tăţile vizate".         tă obişnuit".              nora  Monenci  aduce  perio­  procurăm mai greu...    buni,   destoinici,   corecţi   şi   gii   din   bloc,   atrăgîndu-şi
    Ostaticul                             ©  „Analizînd  situaţia  la   dic  cărţi  beletristice  şi  teh­  —  Mulţi  tineri  nc-au  în­  punctuali   la   locurile   de  dezaprobarea   acestora,   pî-
    i;   SIME-   ®  Din  referatul  întocmit   faţa   locului.   împreună   cu   nico  —  stau  la  dispoziţia
    lr,   New   de  Consiliul  popular  al  o-                     tinerilor  locatari.  Este  sta­                                                 nă  la  hotărîrea  dc  a  fi  e-
    -II   \Mu-   raşului  Haţeg  faţă  de  cele   conducerea   î.C.S.A.P   Hu­                                                                      vacuaţi.
     Legenda                            nedoara,   s-au   stabilit:   in­  bilit  şi  un  program  pentru   CĂMINELE NEFAMILIŞTILOR                  —    Majoritatea   tinerilor
    atic (Lu-  consemnate   în   articolul   terzicerea  fumatului  .în  co­  furnizarea  apei  reci  şi  cal­
              „Mai  multă  răspundere  din                         de,  pentru  energia  electri­                                                   noştri,  după  cum  bine  aţi
             partea   locatarilor"   reiese   fetăriile   Garofiţa,   Tosca,   că,   dar   care,  trebuie   s-o   trebat  cînd  se  vor  putea   muncă,  apreciaţi  de  ortacii   văzut,  sint  şi  locatari  buni,
             că  s-au  luat  măsuri,  prin   Magnolia,   Ileana,   Corvinul,   spunem,   nu   se   respectă,   muta  în  căminul  moderni­  lor.    grijulii,  corecţi  şi  atenţi  —
                                                           şi
                                                               în
             comitetele   asociaţiilor   de   Narcisa   şi   Liliacul  linie   de   lucru   pc   care   adminis­  zat ? Ce să le spunem ?  Dar  mai  sint  —  zicem   concluziona   subinginerul
                                                    cu
                                        restaurantele
             locatari,  de  zugrăvire  a  ca­  autoservire   Union,   Tic-Tac   traţia  minei,  consiliul  popu­  —   La   începutul   semes­  „mai  sint",  deoarece  se  îm­  Miron  Alba.  Dar  mai  sint
             sei  scărilor  la  toate  blocu­  şi  Bucegi.  în  atenţia  con­  lar   comunal   trebuie   să-l   trului II a.c.  puţinează  mereu  —  şi  ca­  şi  excepţii,  cu  care  nu  ne
             rile  şi  de  păstrare  în  bune                                                   Mergem  la  căminul  nou,   mere   în   care   păşeşti   cu   putem   împăca.   Este   drept
    emea   va                           ducerii   î.C.S.A.P.   sc   află   aibă  în  vedere,  şi,  mai  cu   cel  locuit  de  60  de  tineri       că  nici  noi  în  organizaţiile
    inimoasă   condiţii   a   locuinţelor.   Vor   amenajarea,  în  cursul  aces­  seamă, să-l soluţioneze.              silă,   fără   nici   o   exage­
    erai   va-   fi   depistaţi   şi   sancţionaţi                                            încadraţi  la  mină.  Ne  în­  rare.   Camera   nr   52   nu   de  tineret,  în  comitetul  de
     şitul   zi-                        tui  an,  a  unui  local  dc  tip   De  o  perioadă  de  vreme   soţesc   subinginerul   Miron   mai  are  uşă.  Au  rupt-o  pur   cămin  nu  am  făcut  totul
    ploi   izo-   acei  cetăţeni  care  prin  fap­  „Familial"  în  spaţiile  exis­  căminul   nr.   1,   cel   mai   Alba,   secretarul   comitetu­  pentru   a-i   disciplina,   a-i
       şi  ca-   te   necugetate   aduc   preju­  tente  în  prezent  în  cadrul   vechi,  se  află  în  reparaţie.      şi  simplu  locatarii  ei  Flo­
    .   Vîntul   dicii colocatarilor lor.                                                     lui  U.T.C.  de  la  E.M.  Ghe­  rin  Roşu  şi  Vasilc  Văca-   face   să   urmeze   exemplul
     din   sec-                         întreprinderii".           Dar,  după  eîte  am  văzut   lari  şi  şeful  sectorului  gos­  riu.   Acum   le  este  ruşine   celor  mulţi  şi  buni.  Faţă
    nperatu-   o  La  nota  „Firmă  —  pă­  Este   răspunsul   Consiliu­  se   lucrează   destul   de   a-   podărire   locuinţe,   Gheor-   de  fapta  lor.  dar  uşa-i  rup­  de  cei  care  distrug  ceea  ce
    c  fi  cu-   căleală",  apărută  în  coloa­  lui  popular  municipal  Hu­  ncvoie.
      5  şi  10                                                                               ghe  Bo#riu,  cu  care  înce­  tă...  Alte  camere  —  cum   Ii  s-a  pus  la  dispoziţie  spre
    orîte   pe   nele   ziarului   nostru   nr.   nedoara  la  articolul  intitu­  —  Lucrările  dc  repara­  pusem   dialogul   ceva   mai   sint  cele  locuite  de  Aurel   confortul  şi  buna  tihnă  de
    iuni,   iar   8799,   Cooperativa   meşteşu­  lat  „Pentru  sănătatea  noas­  ţie,  eu  le-aş  zice  de  moder­  devreme   la   căminul   aflat   Neamţu,  Sorin  Vornicu,  A-   locatari  nu  vom  mai  avea
    re  22  şi   gărească  „Moţul"  din  Brad   tră.  în  fiecare  oraş  —  cel   nizare,   le   executăm   noi,
    ?teorolog                                                                                 în   reparaţie.   Vedem   mai   ristotel   A’icoboaie,   Adrian   nici   o   îngăduinţă.   Singuri
    Pronccn-  răspunde  că  „...pentru  în­  puţin  un  local  de  alimen­  mina  Ghelari  —  ne  spunea   multe  camere.  în  unele  îţi   Iolea,  Constantin  Cernat  —   se  vor  exclude  din  colecti­
             cadrarea   secţiei   S.C.V.   în   taţie  publică  în  caro  să  nu   subinginerul   Ghcorghe   Boa-   este   pur   şi   simplu   mai   ne  „vorbesc"  exact  despre   vul nostru I
             repartiţia dc energie elcc-  sc fumeze".              riu, şeful sectorului gospo-  mare  dragul  să  intri.  Cu-  cei ce le — mai — locu-     GH. I. NEGREA
   78   79   80   81   82   83   84   85   86   87   88