Page 83 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 83
Pag. 3
45 ® JOI, 24 APRILIE 1936
ROMÂNIA • CiAUŞISCU * PACE 0 eră mă
kjbie
(Urmare din pag. 1)
MARILE CUCERIRI ALE GENIULUI lat cuvinte ca război, bom
be, distrugere, m oarte. Re
valoare a întregului poten
UMAN — ÎN FOLOSUL OAMENILOR ! cent, un elev din ciclul gim
l Sindi- ţial material şi uman al
puternică nazial (!) m -a întrebat la ce ţării, să consolideze inde
a ‘ÎCCîo- Trăim intr-o epocă in care Rom ânia socialistă, între sint bune subm arinele nu
îcitorcşti, cleare. Nu am putut răs pendenţa acesteia.
■e revoluţia ştiinţifică şi tehni gul nostru popor, prin de O asemenea concepţie,
ilor num- că a devenit una dintre m ersurile celui m ai autori punde la ce sint bune, ■ ci,
com ponentele m ajore ale zat reprezentant ai său, to bineînţeles cu alte cuvinte, profund ştiinţifică, şi-a
l litcrar- varăşul Nicolae Ceauşescu, i-am spus că fondurile risi găsit o pregnantă expresie
orcgrafic, procesului revoluţionar con pite pentru producerea unui în orientarea fermă a dez
i prilejul tem poran. Invenţii şi m ari m ilitează cu ferm itate pen
lucrărilor descoperiri ştiinţifice stau tru ca în lu-m e să se insti subm arin cu propulsie ato voltării ţării pe calea în
Uniunii m ică echivalează cu aloca făptuirii industrializării so
Sindica- la tem elia adevăratului salt tuie o atm osferă de pace şi cialiste, extinderii priori
lomânia înregistrat In dom eniul cu colaborare rodnică intre ţiile bugetare anuale pentru tare a ramurilor şi sectoa-
noaşterii celor m ai intim e state. Ca o continuare a nu educaţie ale 23 de state în
perienţei -relor purtătoare ale pro
procese şi m ecanism e ale m eroaselor acţiuni în favoa curs de dezvoltare. Am con gresului ştiinţific şi tehnic,
progra- m ateriei şi vieţii, deschizind rea elim inării pericolului u- vingerea că m icuţii elevi au creşterii rolului agricultu
cîm p larg afirm ării gindirii nui nou război nim icitor, ca înţeles ceea ce am vrut să
şi acţiunii um ane. Toate a- re s-au desfăşurat în cursul le spun. Cum este posibil rii în dezvoltarea economi
cestea au avut şi au la ori ultim ilor ani în ţara noas atunci, ca oam eni m ari să se că a patriei.
gine necesitatea creării unor tră, ca o confirm are a vo incăpăţîneze în sporirea ar- Marile realizări obţinute
posibilităţi concrete de rezol caţiei de pace care carac sendlelor destinate distru în perioada pe care, eu ne
vare a celor m ai dificile pro terizează poporul rom ân, De- asemuită mîndrie, poporul
gerii ? Noi vrem pace lum ii român o denumeşte „Epoca
blem e cu care se confrun claraţia-Apel a F.D.U.S. şi
şi nu vom obosi lupţind pen
6.00 Ita- tă om enirea: criza energeti Declaraţia M arii Adunări Na Nicolae Ceauşescu", sint
im.ineţii ; că şi a m ateriilor prim e, foa ţionale — docum ente de m a tru m enţinerea ei. Vom fi rezultatul aplicării creatoa
zilei in întotdeauna cu inim a, gindul re a adevărurilor şi legi
Din ac m etea, analfabetism ul ş.a. xim ă însem nătate, elaborate
elor; 7,00 Din nefericire, m ulte din m a pe baza gindirii profund u- şi fapta alături de prim ul tăţilor obiective la condiţii
0 Azi în rile cuceriri ale geniului Li m aniste a tovarăşului Nicolae bărbat al ţării, tovarăşul le concrete din ţara noas
1 presei; tră, evidenţiind cu strălu
elotliilor; man sint aplicate în dom e Ceauşescu, cunoscută perso Nicolae Ceauşescu, exem plu
ştiri; 9,05 niul m ilitar, pentru fabricarea nalitate a vieţii internaţiona de dăruire pentru prom ova cire faptul că partidul nos
:ultători- unor arm e tot m ai sofistica le, recunoscut in întreaga tru — forţa politică con
dc ştiri; rea unor relaţii noi şi echi ducătoare a naţiunii — îşi
le muzi- te, pentru înarm area nuclea lum e ca un neobosit luptător tabile intre toate statele lu
,00 Bule- ră. Aşa se face că, în con pentru pace, ca „Erou al îndeplineşte cu cinste mi
3 Succes, diţiile actualei stări de în Păcii" — cheam ă din nou o- m ii, pentru instaurarea liniş siunea istorică de a con
rtidul ne tii şi păcii pe Pâm înt. duce poporul spre cele
/aţă. Mo- cordare în relaţiile interna m enirea la acţiuni în spri Noi magistrale ilc confort şi civilizaţie in oraşele ju
mieresc ; ţionale, un eventual al trei jinul m enţinerii păcii între LETIŢIA CONSTANTIN, mai înalte culmi de pro deţului.
urnalişti. lea război m ondial ar avea popoare. gres şi civilizaţie, spre so
>iii din învăţător, cietatea comunistă.
a la Sar- un im pact catastrofal asupra Ca dascăl, m ă cutrem ur Şcoala generală nr. 9,
storie şi însăşi existenţei planetei Pâ- la gindul că în vocabularul
sânească; m int. copiilor noştri s-au acum u Hunedoara
ştie... în
i pionie-
realiza- Cercurile ştiinţifice studentesti
nedoara; Vocaţia de a construi t t * *
12.00 Bu- ACCENT
2,05 Din (Urmare din pag 1) dc vară (a studenţilor din — Lc valorificăm atît in
lir" 2,15 PE ÎNNOIREA (Urmare din pag 1) tr-o perpetuare ritmică, anul IV) se face pe baza producţie (pentru temele
şt» £lc; obţinîndu-se viteză în exe
iră ra PRODUCŢIEI cuţie şi o productivitate a — Vă rugăm să vă refe temelor alese, perioada de primite dc la întreprin
ia 1 la port-pompă şi car port-vi- riţi Ia modalităţile dc sta practică fiind astfel folo deri), cit şi în laboratoa
de ştiri; Colectivul de muncitoare bratori. După cum se ob muncii ridicată. Mai vreau bilire a temelor. sită şi pentru documenta rele catedrei — prin auto
;ers 20 ; de la secţia marochinărie servă chiar de la numele să amintesc că în 1985 co
; 16,25 a cooperativei meşteşugă lectivul atelierului nostru — în cea mai mare par rea şi culegerea datelor ne dotam — şi prin finaliza
nomică ; reşti „Drum nou“ din lor, aceste „care" poartă te, temele se stabilesc pe cesare pentru elaborarea rea contractelor dc cerce
; clic ului ; Hunedoara, pune un ac dintr-un loc în altul insta a ocupat primul loc în în baza propunerilor primite lucrării de diplomă. Iată, tare ale catedrei.
tiri; 17,05 cent deosebit pe creativi laţiile de mare complexi trecerea socialistă pe secţie,
munci- tate, pe înnoirea produc că am încheiat trimestrul I din producţie şi a propu pentru acest an universi — Cele cu realizări deo
păr şi te ţiei. Aşa se face că la tate (realizate tot la nerilor colective ale cadre tar, în cadrul catedrei de sebite sint prezentate şi în
j?ro- acest început de primăva „S.P.I."). „Sint „care" semi 1986 cu un plus de 38 tone lor didactice care coordo fizică-electrotehnică au fos*
18.00 D- ră aici au fost introduse confecţii metalice, iar în cadrul sesiunilor de comu
Eleti-n de în lucru zece noi modele automate — menţiona nează cercurile de cerceta formulate 98 de teme, atît nicări ştiinţifice studen
căţele — de poşete, sacoşe, genţi de maistrul Dionisie Socaci, cinstea gloriosului jubileu re ştiinţifică. Desigur se pentru absolvenţii ingi ţeşti ?
•bilizarea voiaj, alte asemenea arti al partidului şi a Zilei are în vedere şi tematica neri — zi şi seral — cit
i pentru cole de sezon. De subli şeful atelierului confecţii — Muncii nc-am angajat să — Da. în anul universi
n piară a niat că majoritatea dintre folosite cu bune rezultate contractelor de cercetare şi pentru absolvenţii sub- tar trecut, in cadrul cate
dezvolta- acestea sint confecţionate la betonarea galeriilor de nc situăm din nou printre ştiinţifică. Aş dori să re ingineri — seral. Sint te drei noastre au fost pre-
socială ; după modele noi, atrăgă fruntaşi". marc un fapt semnifica me care vizează cercetarea
ştiri ; toare, funcţionale. la adueţiunea principală şi zentatc 25 do lucrări la
tinereţii; Sc cuvine o remarcă deo secundară. Ele lucrează Activitatea colectivul ui tiv: studenţii din cercu fundamentală, crearea de sesiunea ştiinţifică dedica
I; 20,15 sebită pentru modul în S.P.I. Haţeg este şi efi rile ştiinţifice participă di aparatură şi echipamente tă împlinirii a 20 de ani
:ultători- care perseverează pe linia chiar în... tripletă: primul cientă. Prin reducerea con rect la rezolvarea unor electronice moderne pentru
•stla dv.: diversificării şi înnoirii car fixează mai întîi cofra- probleme pentru că aces minerit, proiectarea şi op de la Congresul al IX-lea
i oră ; produselor de marochină sumurilor specifice, prin al partidului, o lucrare la
nuzieaJă; rie schimbul condus de gul (înalt de 5 m I) pe ga recondiţionarca şi recircui- tea se pot continua ca te timizarea sistemelor dc ac simpozionul pentru tineret)
itin de comunistn Valeria Mănă- lerie. urmează al doilea tarea unor piese de schimb me dc proiect de diplo ţionări electrice miniere,
răzan, din care fac parte de la Deva, iar pentru cel
si muncitoarele Mioara car şi sc introduce betonul şi subansamble — ne in mă, încă din anii mici. realizarea electrificării sec naţional — două. în acest
Albu, Elisabeia Burcă, Ma- între galerie şi cofrag, apoi forma ec. Virgil Marines- — Am constatat cu bucu toarelor miniere cu echi an universitar se simte o
ria Fugaciu. FUsabeta rră- soseşte instalaţia dc vibra cu, contabil-şef — cheltu pamente, instalaţii electri
ciunoiu şi altele. (IOAN rie că tematica pentru pro mobilizare şi o implicare
vlad, corespondent). re cu ultimul vehicul. Şi ielile materiale la 1000 lei iectele de diplomă se' sta ce moderne dc comandă mai bună a studenţilor în
tot aşa. mai departe. în- producţie au fost diminua bileşte pe problemele ma şi reglaj pentru minerit, activitatea de cercetare.
te cu peste 27 lei, iar la jore ale industriei miniere, automatizarea, cibernctiza- Aceasta s-a putut realiza
r- costuri s-au obţinut eco fiind comunicată din timp rca şi robotizarea procese printr-o planificare mai
riile I-II nomii dc aproape un mi studenţilor, în vederea op lor de producţie minieră. bună a activităţii şi prin
DOARA : lion lei. Sint rezultate ca ţiunilor. Majoritatea lucrărilor de cunoaşterea din timp de
!VO (Mo- re adaugă noi carate la diplomă se finalizează prin
:Dtate în — Această măsură per către studenţi a tematicii,
— B) ; bucuria prilejuită tuturor mite o creşteri a eficien realizări practice funcţio a problematicii majore cu
re (Fla- dc apropiata inaugurare a ţei activităţii dc cercetare nale. care sc confruntă industria
ploilor o Pe marginea aspecte trică, au fost reduse orele izvorului de lumină din — Cum valorificaţi aces
ui); PE- lor semnalate în articolul de funcţionare a maşinii a studenţilor, în sensul că minieră, a cerinţelor ci de
îgar 18 intitulat „Maximă exigenţă de curăţat chimic de la 48 Retezat. si repartizarea în practica te lucrări ? dezvoltare.
.mdra (7
/Iireasma faţă de igiena publică", a- ore pe săptămînă la 21 ore
Unirea) ; părut în nr. 0801 al ziaru pe săptămînă, folosind-o
•ea (Cul- lui nostru, ne ' răspunde astfel la capacitate maxi
: Răpi Cum e casa, aşa e şi locatarul ei ..
re iice.al'ă- î.C.S.A.P. Deva. Cităm : mă. Decizia D.C.E.C.O.M.
Letargie „Aspectele semnalate au nr. 17 P/28 II 1969 preve
TRILA : constituit obiectul unei a- de lucrările de spălătorie Pentru minerii tineri, ne- dărire locuinţe al E. M. răţenie, ordine, bun gust iese. Zicem din nou „mai"
iVIuneito- familişti, încadraţi la E.M.
Se în- nalize concrete în unităţi si curăţătorie chimică în Ghelari. Zic modernizare întîlnim în camere locui pentru cu s-a hotărît să fie
tclezat) ; le nominalizate. Persona regim de urgenţă — cele Ghelari, s-au construit în pentru că sc schimbă in te de Costel Muntcanu, scoşi din cămin în urma
ils (Stea- lul a fost instruit cu pri care se execută în 24 de ultimii ani două blocuri stalaţiile sanitare, mobilie miner şi elev sîrguincios la abaterilor grave săvîrşite
.BARZA: frumoase, în noul cartier
- seriile vire la realizarea şi men orc de la primirea comen rul interior, se amenajează şcoala de maiştri; Nicolae de la comportamentul cerut
rAştie : ţinerea condiţiilor igienico- zii. In acest context, exe dc locuinţe Cuţ. Camere grupuri sanitare în fiecare Pintilie, preşedintele comi într-o colectivitate. Ei n-au
repetiţie sanitare în unităţile de a- cutăm lucrări în regim de cu unu-două paturi, săli a- cameră, se zugrăveşte şi tetului de cămin şi Ionel găsit altceva dc făcut de-
r contra urgenţă în zilele de luni. menajate tip club — cu
; GEOA- limentaţie publică; au fost. vopseşte peste tot. Aveţi Strugaru ; Valentin Ştefan, cît să distrugă ceea ce li
particu- începute lucrările de igie miercuri şi vineri, iar în televizor, mese de tenis, în dreptate că se acţionează Petru Morariu, Marin Co- s-a pus la dispoziţie în ca
(Casa de nizare a spaţiilor do pro celelalte trei zile ale săp- care bibliotecara clubului mai anevoios, deoarece u- jocea, Vasilică Lichie, Io mere, în cămin, să con
x: Alar- ducţie şi desfacere în uni tămînii lucrările se execu „Minerul", tovarăşa Eleo- nele materiale lipsesc, le nel Tudor, cu toţii mineri
(Dacia) ; turbe cu rea voinţă cole
inspecto- tăţile vizate". tă obişnuit". nora Monenci aduce perio procurăm mai greu... buni, destoinici, corecţi şi gii din bloc, atrăgîndu-şi
Ostaticul © „Analizînd situaţia la dic cărţi beletristice şi teh — Mulţi tineri nc-au în punctuali la locurile de dezaprobarea acestora, pî-
i; SIME- ® Din referatul întocmit faţa locului. împreună cu nico — stau la dispoziţia
lr, New de Consiliul popular al o- tinerilor locatari. Este sta nă la hotărîrea dc a fi e-
-II \Mu- raşului Haţeg faţă de cele conducerea î.C.S.A.P Hu vacuaţi.
Legenda nedoara, s-au stabilit: in bilit şi un program pentru CĂMINELE NEFAMILIŞTILOR — Majoritatea tinerilor
atic (Lu- consemnate în articolul terzicerea fumatului .în co furnizarea apei reci şi cal
„Mai multă răspundere din de, pentru energia electri noştri, după cum bine aţi
partea locatarilor" reiese fetăriile Garofiţa, Tosca, că, dar care, trebuie s-o trebat cînd se vor putea muncă, apreciaţi de ortacii văzut, sint şi locatari buni,
că s-au luat măsuri, prin Magnolia, Ileana, Corvinul, spunem, nu se respectă, muta în căminul moderni lor. grijulii, corecţi şi atenţi —
şi
în
comitetele asociaţiilor de Narcisa şi Liliacul linie de lucru pc care adminis zat ? Ce să le spunem ? Dar mai sint — zicem concluziona subinginerul
cu
restaurantele
locatari, de zugrăvire a ca autoservire Union, Tic-Tac traţia minei, consiliul popu — La începutul semes „mai sint", deoarece se îm Miron Alba. Dar mai sint
sei scărilor la toate blocu şi Bucegi. în atenţia con lar comunal trebuie să-l trului II a.c. puţinează mereu — şi ca şi excepţii, cu care nu ne
rile şi de păstrare în bune Mergem la căminul nou, mere în care păşeşti cu putem împăca. Este drept
emea va ducerii î.C.S.A.P. sc află aibă în vedere, şi, mai cu cel locuit de 60 de tineri că nici noi în organizaţiile
inimoasă condiţii a locuinţelor. Vor amenajarea, în cursul aces seamă, să-l soluţioneze. silă, fără nici o exage
erai va- fi depistaţi şi sancţionaţi încadraţi la mină. Ne în rare. Camera nr 52 nu de tineret, în comitetul de
şitul zi- tui an, a unui local dc tip De o perioadă de vreme soţesc subinginerul Miron mai are uşă. Au rupt-o pur cămin nu am făcut totul
ploi izo- acei cetăţeni care prin fap „Familial" în spaţiile exis căminul nr. 1, cel mai Alba, secretarul comitetu pentru a-i disciplina, a-i
şi ca- te necugetate aduc preju tente în prezent în cadrul vechi, se află în reparaţie. şi simplu locatarii ei Flo
. Vîntul dicii colocatarilor lor. lui U.T.C. de la E.M. Ghe rin Roşu şi Vasilc Văca- face să urmeze exemplul
din sec- întreprinderii". Dar, după eîte am văzut lari şi şeful sectorului gos riu. Acum le este ruşine celor mulţi şi buni. Faţă
nperatu- o La nota „Firmă — pă Este răspunsul Consiliu se lucrează destul de a- podărire locuinţe, Gheor- de fapta lor. dar uşa-i rup de cei care distrug ceea ce
c fi cu- căleală", apărută în coloa lui popular municipal Hu ncvoie.
5 şi 10 ghe Bo#riu, cu care înce tă... Alte camere — cum Ii s-a pus la dispoziţie spre
orîte pe nele ziarului nostru nr. nedoara la articolul intitu — Lucrările dc repara pusem dialogul ceva mai sint cele locuite de Aurel confortul şi buna tihnă de
iuni, iar 8799, Cooperativa meşteşu lat „Pentru sănătatea noas ţie, eu le-aş zice de moder devreme la căminul aflat Neamţu, Sorin Vornicu, A- locatari nu vom mai avea
re 22 şi gărească „Moţul" din Brad tră. în fiecare oraş — cel nizare, le executăm noi,
?teorolog în reparaţie. Vedem mai ristotel A’icoboaie, Adrian nici o îngăduinţă. Singuri
Pronccn- răspunde că „...pentru în puţin un local de alimen mina Ghelari — ne spunea multe camere. în unele îţi Iolea, Constantin Cernat — se vor exclude din colecti
cadrarea secţiei S.C.V. în taţie publică în caro să nu subinginerul Ghcorghe Boa- este pur şi simplu mai ne „vorbesc" exact despre vul nostru I
repartiţia dc energie elcc- sc fumeze". riu, şeful sectorului gospo- mare dragul să intri. Cu- cei ce le — mai — locu- GH. I. NEGREA