Page 83 - Drumul_socialismului_1986_04

Pag. 3
45 ® JOI, 24 APRILIE 1936

ROMÂNIA • CiAUŞISCU * PACE 0 eră mă

kjbie
(Urmare din pag. 1)
MARILE CUCERIRI ALE GENIULUI lat cuvinte ca război, bom ­
be, distrugere, m oarte. Re­
valoare a întregului poten­
UMAN — ÎN FOLOSUL OAMENILOR ! cent, un elev din ciclul gim ­
l Sindi- ţial material şi uman al
puternică nazial (!) m -a întrebat la ce ţării, să consolideze inde­
a ‘ÎCCîo- Trăim intr-o epocă in care Rom ânia socialistă, între­ sint bune subm arinele nu­
îcitorcşti, cleare. Nu am putut răs­ pendenţa acesteia.
■e revoluţia ştiinţifică şi tehni­ gul nostru popor, prin de­ O asemenea concepţie,
ilor num- că a devenit una dintre m ersurile celui m ai autori­ punde la ce sint bune, ■ ci,
com ponentele m ajore ale zat reprezentant ai său, to­ bineînţeles cu alte cuvinte, profund ştiinţifică, şi-a
l litcrar- varăşul Nicolae Ceauşescu, i-am spus că fondurile risi­ găsit o pregnantă expresie
orcgrafic, procesului revoluţionar con­ pite pentru producerea unui în orientarea fermă a dez­
i prilejul tem poran. Invenţii şi m ari m ilitează cu ferm itate pen­
lucrărilor descoperiri ştiinţifice stau tru ca în lu-m e să se insti­ subm arin cu propulsie ato­ voltării ţării pe calea în­
Uniunii m ică echivalează cu aloca­ făptuirii industrializării so­
Sindica- la tem elia adevăratului salt tuie o atm osferă de pace şi cialiste, extinderii priori­
lomânia înregistrat In dom eniul cu­ colaborare rodnică intre ţiile bugetare anuale pentru tare a ramurilor şi sectoa-
noaşterii celor m ai intim e state. Ca o continuare a nu­ educaţie ale 23 de state în
perienţei -relor purtătoare ale pro­
procese şi m ecanism e ale m eroaselor acţiuni în favoa­ curs de dezvoltare. Am con­ gresului ştiinţific şi tehnic,
progra- m ateriei şi vieţii, deschizind rea elim inării pericolului u- vingerea că m icuţii elevi au creşterii rolului agricultu­
cîm p larg afirm ării gindirii nui nou război nim icitor, ca­ înţeles ceea ce am vrut să
şi acţiunii um ane. Toate a- re s-au desfăşurat în cursul le spun. Cum este posibil rii în dezvoltarea economi­
cestea au avut şi au la ori­ ultim ilor ani în ţara noas­ atunci, ca oam eni m ari să se că a patriei.
gine necesitatea creării unor tră, ca o confirm are a vo­ incăpăţîneze în sporirea ar- Marile realizări obţinute
posibilităţi concrete de rezol­ caţiei de pace care carac­ sendlelor destinate distru­ în perioada pe care, eu ne­
vare a celor m ai dificile pro­ terizează poporul rom ân, De- asemuită mîndrie, poporul
gerii ? Noi vrem pace lum ii român o denumeşte „Epoca
blem e cu care se confrun­ claraţia-Apel a F.D.U.S. şi
şi nu vom obosi lupţind pen­
6.00 Ita- tă om enirea: criza energeti­ Declaraţia M arii Adunări Na­ Nicolae Ceauşescu", sint
im.ineţii ; că şi a m ateriilor prim e, foa­ ţionale — docum ente de m a­ tru m enţinerea ei. Vom fi rezultatul aplicării creatoa­
zilei in întotdeauna cu inim a, gindul re a adevărurilor şi legi­
Din ac­ m etea, analfabetism ul ş.a. xim ă însem nătate, elaborate
elor; 7,00 Din nefericire, m ulte din m a­ pe baza gindirii profund u- şi fapta alături de prim ul tăţilor obiective la condiţii­
0 Azi în rile cuceriri ale geniului Li­ m aniste a tovarăşului Nicolae bărbat al ţării, tovarăşul le concrete din ţara noas­
1 presei; tră, evidenţiind cu strălu­
elotliilor; man sint aplicate în dom e­ Ceauşescu, cunoscută perso­ Nicolae Ceauşescu, exem plu
ştiri; 9,05 niul m ilitar, pentru fabricarea nalitate a vieţii internaţiona­ de dăruire pentru prom ova­ cire faptul că partidul nos­
:ultători- unor arm e tot m ai sofistica­ le, recunoscut in întreaga tru — forţa politică con­
dc ştiri; rea unor relaţii noi şi echi­ ducătoare a naţiunii — îşi
le muzi- te, pentru înarm area nuclea­ lum e ca un neobosit luptător tabile intre toate statele lu­
,00 Bule- ră. Aşa se face că, în con­ pentru pace, ca „Erou al îndeplineşte cu cinste mi­
3 Succes, diţiile actualei stări de în­ Păcii" — cheam ă din nou o- m ii, pentru instaurarea liniş­ siunea istorică de a con­
rtidul ne tii şi păcii pe Pâm înt. duce poporul spre cele
/aţă. Mo- cordare în relaţiile interna­ m enirea la acţiuni în spri­ Noi magistrale ilc confort şi civilizaţie in oraşele ju­
mieresc ; ţionale, un eventual al trei­ jinul m enţinerii păcii între LETIŢIA CONSTANTIN, mai înalte culmi de pro­ deţului.
urnalişti. lea război m ondial ar avea popoare. gres şi civilizaţie, spre so­
>iii din învăţător, cietatea comunistă.
a la Sar- un im pact catastrofal asupra Ca dascăl, m ă cutrem ur Şcoala generală nr. 9,
storie şi însăşi existenţei planetei Pâ- la gindul că în vocabularul
sânească; m int. copiilor noştri s-au acum u­ Hunedoara
ştie... în
i pionie-
realiza- Cercurile ştiinţifice studentesti
nedoara; Vocaţia de a construi t t * *
12.00 Bu- ACCENT
2,05 Din (Urmare din pag 1) dc vară (a studenţilor din — Lc valorificăm atît in
lir" 2,15 PE ÎNNOIREA (Urmare din pag 1) tr-o perpetuare ritmică, anul IV) se face pe baza producţie (pentru temele
şt» £lc; obţinîndu-se viteză în exe­
iră ra­ PRODUCŢIEI cuţie şi o productivitate a — Vă rugăm să vă refe­ temelor alese, perioada de primite dc la întreprin­
ia 1 la port-pompă şi car port-vi- riţi Ia modalităţile dc sta­ practică fiind astfel folo­ deri), cit şi în laboratoa­
de ştiri; Colectivul de muncitoare bratori. După cum se ob­ muncii ridicată. Mai vreau bilire a temelor. sită şi pentru documenta­ rele catedrei — prin auto­
;ers 20 ; de la secţia marochinărie servă chiar de la numele să amintesc că în 1985 co­
; 16,25 a cooperativei meşteşugă­ lectivul atelierului nostru — în cea mai mare par­ rea şi culegerea datelor ne­ dotam — şi prin finaliza­
nomică ; reşti „Drum nou“ din lor, aceste „care" poartă te, temele se stabilesc pe cesare pentru elaborarea rea contractelor dc cerce­
; clic ului ; Hunedoara, pune un ac­ dintr-un loc în altul insta­ a ocupat primul loc în în­ baza propunerilor primite lucrării de diplomă. Iată, tare ale catedrei.
tiri; 17,05 cent deosebit pe creativi­ laţiile de mare complexi­ trecerea socialistă pe secţie,
munci- tate, pe înnoirea produc­ că am încheiat trimestrul I din producţie şi a propu­ pentru acest an universi­ — Cele cu realizări deo­
păr şi te ţiei. Aşa se face că la tate (realizate tot la nerilor colective ale cadre­ tar, în cadrul catedrei de sebite sint prezentate şi în
j?ro- acest început de primăva­ „S.P.I."). „Sint „care" semi­ 1986 cu un plus de 38 tone lor didactice care coordo­ fizică-electrotehnică au fos*
18.00 D- ră aici au fost introduse confecţii metalice, iar în cadrul sesiunilor de comu­
Eleti-n de în lucru zece noi modele automate — menţiona nează cercurile de cerceta­ formulate 98 de teme, atît nicări ştiinţifice studen­
căţele — de poşete, sacoşe, genţi de maistrul Dionisie Socaci, cinstea gloriosului jubileu re ştiinţifică. Desigur se pentru absolvenţii ingi­ ţeşti ?
•bilizarea voiaj, alte asemenea arti­ al partidului şi a Zilei are în vedere şi tematica neri — zi şi seral — cit
i pentru cole de sezon. De subli­ şeful atelierului confecţii — Muncii nc-am angajat să — Da. în anul universi­
n piară a niat că majoritatea dintre folosite cu bune rezultate contractelor de cercetare şi pentru absolvenţii sub- tar trecut, in cadrul cate­
dezvolta- acestea sint confecţionate la betonarea galeriilor de nc situăm din nou printre ştiinţifică. Aş dori să re­ ingineri — seral. Sint te­ drei noastre au fost pre-
socială ; după modele noi, atrăgă­ fruntaşi". marc un fapt semnifica­ me care vizează cercetarea
ştiri ; toare, funcţionale. la adueţiunea principală şi zentatc 25 do lucrări la
tinereţii; Sc cuvine o remarcă deo­ secundară. Ele lucrează Activitatea colectivul ui tiv: studenţii din cercu­ fundamentală, crearea de sesiunea ştiinţifică dedica­
I; 20,15 sebită pentru modul în S.P.I. Haţeg este şi efi­ rile ştiinţifice participă di­ aparatură şi echipamente tă împlinirii a 20 de ani
:ultători- care perseverează pe linia chiar în... tripletă: primul cientă. Prin reducerea con­ rect la rezolvarea unor electronice moderne pentru
•stla dv.: diversificării şi înnoirii car fixează mai întîi cofra- probleme pentru că aces­ minerit, proiectarea şi op­ de la Congresul al IX-lea
i oră ; produselor de marochină­ sumurilor specifice, prin al partidului, o lucrare la
nuzieaJă; rie schimbul condus de gul (înalt de 5 m I) pe ga­ recondiţionarca şi recircui- tea se pot continua ca te­ timizarea sistemelor dc ac­ simpozionul pentru tineret)
itin de comunistn Valeria Mănă- lerie. urmează al doilea tarea unor piese de schimb me dc proiect de diplo­ ţionări electrice miniere,
răzan, din care fac parte de la Deva, iar pentru cel
si muncitoarele Mioara car şi sc introduce betonul şi subansamble — ne in­ mă, încă din anii mici. realizarea electrificării sec­ naţional — două. în acest
Albu, Elisabeia Burcă, Ma- între galerie şi cofrag, apoi forma ec. Virgil Marines- — Am constatat cu bucu­ toarelor miniere cu echi­ an universitar se simte o
ria Fugaciu. FUsabeta rră- soseşte instalaţia dc vibra­ cu, contabil-şef — cheltu­ pamente, instalaţii electri­
ciunoiu şi altele. (IOAN rie că tematica pentru pro­ mobilizare şi o implicare
vlad, corespondent). re cu ultimul vehicul. Şi ielile materiale la 1000 lei iectele de diplomă se' sta­ ce moderne dc comandă mai bună a studenţilor în
tot aşa. mai departe. în- producţie au fost diminua­ bileşte pe problemele ma­ şi reglaj pentru minerit, activitatea de cercetare.
te cu peste 27 lei, iar la jore ale industriei miniere, automatizarea, cibernctiza- Aceasta s-a putut realiza
r- costuri s-au obţinut eco­ fiind comunicată din timp rca şi robotizarea procese­ printr-o planificare mai
riile I-II nomii dc aproape un mi­ studenţilor, în vederea op­ lor de producţie minieră. bună a activităţii şi prin
DOARA : lion lei. Sint rezultate ca­ ţiunilor. Majoritatea lucrărilor de cunoaşterea din timp de
!VO (Mo- re adaugă noi carate la diplomă se finalizează prin
:Dtate în — Această măsură per­ către studenţi a tematicii,
— B) ; bucuria prilejuită tuturor mite o creşteri a eficien­ realizări practice funcţio­ a problematicii majore cu
re (Fla- dc apropiata inaugurare a ţei activităţii dc cercetare nale. care sc confruntă industria
ploilor o Pe marginea aspecte­ trică, au fost reduse orele izvorului de lumină din — Cum valorificaţi aces­
ui); PE- lor semnalate în articolul de funcţionare a maşinii a studenţilor, în sensul că minieră, a cerinţelor ci de
îgar 18 intitulat „Maximă exigenţă de curăţat chimic de la 48 Retezat. si repartizarea în practica te lucrări ? dezvoltare.
.mdra (7
/Iireasma faţă de igiena publică", a- ore pe săptămînă la 21 ore
Unirea) ; părut în nr. 0801 al ziaru­ pe săptămînă, folosind-o
•ea (Cul- lui nostru, ne ' răspunde astfel la capacitate maxi­
: Răpi­ Cum e casa, aşa e şi locatarul ei ..
re iice.al'ă- î.C.S.A.P. Deva. Cităm : mă. Decizia D.C.E.C.O.M.
Letargie „Aspectele semnalate au nr. 17 P/28 II 1969 preve­
TRILA : constituit obiectul unei a- de lucrările de spălătorie Pentru minerii tineri, ne- dărire locuinţe al E. M. răţenie, ordine, bun gust iese. Zicem din nou „mai"
iVIuneito- familişti, încadraţi la E.M.
Se în- nalize concrete în unităţi­ si curăţătorie chimică în Ghelari. Zic modernizare întîlnim în camere locui­ pentru cu s-a hotărît să fie
tclezat) ; le nominalizate. Persona­ regim de urgenţă — cele Ghelari, s-au construit în pentru că sc schimbă in­ te de Costel Muntcanu, scoşi din cămin în urma
ils (Stea- lul a fost instruit cu pri­ care se execută în 24 de ultimii ani două blocuri stalaţiile sanitare, mobilie­ miner şi elev sîrguincios la abaterilor grave săvîrşite
.BARZA: frumoase, în noul cartier
- seriile vire la realizarea şi men­ orc de la primirea comen­ rul interior, se amenajează şcoala de maiştri; Nicolae de la comportamentul cerut
rAştie : ţinerea condiţiilor igienico- zii. In acest context, exe­ dc locuinţe Cuţ. Camere grupuri sanitare în fiecare Pintilie, preşedintele comi­ într-o colectivitate. Ei n-au
repetiţie sanitare în unităţile de a- cutăm lucrări în regim de cu unu-două paturi, săli a- cameră, se zugrăveşte şi tetului de cămin şi Ionel găsit altceva dc făcut de-
r contra urgenţă în zilele de luni. menajate tip club — cu
; GEOA- limentaţie publică; au fost. vopseşte peste tot. Aveţi Strugaru ; Valentin Ştefan, cît să distrugă ceea ce li
particu- începute lucrările de igie­ miercuri şi vineri, iar în televizor, mese de tenis, în dreptate că se acţionează Petru Morariu, Marin Co- s-a pus la dispoziţie în ca­
(Casa de nizare a spaţiilor do pro­ celelalte trei zile ale săp- care bibliotecara clubului mai anevoios, deoarece u- jocea, Vasilică Lichie, Io­ mere, în cămin, să con­
x: Alar- ducţie şi desfacere în uni­ tămînii lucrările se execu­ „Minerul", tovarăşa Eleo- nele materiale lipsesc, le nel Tudor, cu toţii mineri
(Dacia) ; turbe cu rea voinţă cole­
inspecto- tăţile vizate". tă obişnuit". nora Monenci aduce perio­ procurăm mai greu... buni, destoinici, corecţi şi gii din bloc, atrăgîndu-şi
Ostaticul © „Analizînd situaţia la dic cărţi beletristice şi teh­ — Mulţi tineri nc-au în­ punctuali la locurile de dezaprobarea acestora, pî-
i; SIME- ® Din referatul întocmit faţa locului. împreună cu nico — stau la dispoziţia
lr, New de Consiliul popular al o- tinerilor locatari. Este sta­ nă la hotărîrea dc a fi e-
-II \Mu- raşului Haţeg faţă de cele conducerea î.C.S.A.P Hu­ vacuaţi.
Legenda nedoara, s-au stabilit: in­ bilit şi un program pentru CĂMINELE NEFAMILIŞTILOR — Majoritatea tinerilor
atic (Lu- consemnate în articolul terzicerea fumatului .în co­ furnizarea apei reci şi cal­
„Mai multă răspundere din de, pentru energia electri­ noştri, după cum bine aţi
partea locatarilor" reiese fetăriile Garofiţa, Tosca, că, dar care, trebuie s-o trebat cînd se vor putea muncă, apreciaţi de ortacii văzut, sint şi locatari buni,
că s-au luat măsuri, prin Magnolia, Ileana, Corvinul, spunem, nu se respectă, muta în căminul moderni­ lor. grijulii, corecţi şi atenţi —
şi
în
comitetele asociaţiilor de Narcisa şi Liliacul linie de lucru pc care adminis­ zat ? Ce să le spunem ? Dar mai sint — zicem concluziona subinginerul
cu
restaurantele
locatari, de zugrăvire a ca­ autoservire Union, Tic-Tac traţia minei, consiliul popu­ — La începutul semes­ „mai sint", deoarece se îm­ Miron Alba. Dar mai sint
sei scărilor la toate blocu­ şi Bucegi. în atenţia con­ lar comunal trebuie să-l trului II a.c. puţinează mereu — şi ca­ şi excepţii, cu care nu ne
rile şi de păstrare în bune Mergem la căminul nou, mere în care păşeşti cu putem împăca. Este drept
emea va ducerii î.C.S.A.P. sc află aibă în vedere, şi, mai cu cel locuit de 60 de tineri că nici noi în organizaţiile
inimoasă condiţii a locuinţelor. Vor amenajarea, în cursul aces­ seamă, să-l soluţioneze. silă, fără nici o exage­
erai va- fi depistaţi şi sancţionaţi încadraţi la mină. Ne în­ rare. Camera nr 52 nu de tineret, în comitetul de
şitul zi- tui an, a unui local dc tip De o perioadă de vreme soţesc subinginerul Miron mai are uşă. Au rupt-o pur cămin nu am făcut totul
ploi izo- acei cetăţeni care prin fap­ „Familial" în spaţiile exis­ căminul nr. 1, cel mai Alba, secretarul comitetu­ pentru a-i disciplina, a-i
şi ca- te necugetate aduc preju­ tente în prezent în cadrul vechi, se află în reparaţie. şi simplu locatarii ei Flo­
. Vîntul dicii colocatarilor lor. lui U.T.C. de la E.M. Ghe­ rin Roşu şi Vasilc Văca- face să urmeze exemplul
din sec- întreprinderii". Dar, după eîte am văzut lari şi şeful sectorului gos­ riu. Acum le este ruşine celor mulţi şi buni. Faţă
nperatu- o La nota „Firmă — pă­ Este răspunsul Consiliu­ se lucrează destul de a- podărire locuinţe, Gheor- de fapta lor. dar uşa-i rup­ de cei care distrug ceea ce
c fi cu- căleală", apărută în coloa­ lui popular municipal Hu­ ncvoie.
5 şi 10 ghe Bo#riu, cu care înce­ tă... Alte camere — cum Ii s-a pus la dispoziţie spre
orîte pe nele ziarului nostru nr. nedoara la articolul intitu­ — Lucrările dc repara­ pusem dialogul ceva mai sint cele locuite de Aurel confortul şi buna tihnă de
iuni, iar 8799, Cooperativa meşteşu­ lat „Pentru sănătatea noas­ ţie, eu le-aş zice de moder­ devreme la căminul aflat Neamţu, Sorin Vornicu, A- locatari nu vom mai avea
re 22 şi gărească „Moţul" din Brad tră. în fiecare oraş — cel nizare, le executăm noi,
?teorolog în reparaţie. Vedem mai ristotel A’icoboaie, Adrian nici o îngăduinţă. Singuri
Pronccn- răspunde că „...pentru în­ puţin un local de alimen­ mina Ghelari — ne spunea multe camere. în unele îţi Iolea, Constantin Cernat — se vor exclude din colecti­
cadrarea secţiei S.C.V. în taţie publică în caro să nu subinginerul Ghcorghe Boa- este pur şi simplu mai ne „vorbesc" exact despre vul nostru I
repartiţia dc energie elcc- sc fumeze". riu, şeful sectorului gospo- mare dragul să intri. Cu- cei ce le — mai — locu- GH. I. NEGREA