Page 89 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 89
\ d e a n i d e l a c r e a r e a
\ i
\
\
\
\ EPOCA NICOLAE CEAUSESCU -
\ EPOCA MARILOR ÎMPLINIRI SOCIALISTE
QRAŞTiE:
Am deschis una dintre tuile lui Decebal, Aurel DAN T. ILIE, directorul
ţ cărţile regretatului istoric, Vlaicu, Dr. Petru Groza, 'întreprinderii „PLAFAR" :
Octavian Floca. Citim : „în precum şi m onum entul Pa „In prim ii ani ai construc
( ceputurile aşezării se pierd liei. Sint opere care vor ţiei socialiste am şi lost acti
stat.
vist
de
de
partid
besc despre istoria noastră,
in epoca 'îndepărtată a co
ceea
Dar
t m unei prim itive. tărie pece Apoi la „Plafar". Era o m i
confirm ă
ce
cu
unitate
că
plante
pentru
i tea de vatră străbună a ţi m edicinale. Astăzi facem
t nutului Orăştiei este situa export in m ulte ţări ale lu
rea ei in centrul cel m ai m ii. Nici m ie nu-m i vine
grandios de existenţă a să cred citeodată cum am
străm oşilor daci, existenţă
fost in stare să facem a-
atil de grăitor m ărturisită
ceşti paşi uriaşi in dezvol
prin aşezările Costeşti, Bli-
\ daru, G rădiştea de M un tare, intr-o etapă istorică
\ te...". atit de scurtă".
Vorbeşte aici, la tot pa
Vineri 25 aprilie au con mă permanent amplul pro lea Congres, pentru ridica * IOAN BQLETA, preşedin
tinuat în plen lucrările ces de înfăptuire a politi rea României socialiste pe sul, istoria neam ului, ii răs tele C.P.A.D.M . : „O dată
Congresului Uniunii Ge cii partidului şi statului în noi culmi de progres şi punde cu lapte de conti cu dezvoltarea im petuoasă
nerale a Sindicatelor din domeniile ştiinţei, învăţă- civilizaţie. nuitate, de netăgăduit, pre
România. mîntului şi culturii. Participanţii au dat o zentul nostru socialist, epo a oraşului a crescut şi s-o
Dezbaterile în plen si pe Cei care au luat cuvîn- înaltă apreciere şi au ex ca pe care cu vibrantă m odernizat şi reţeaua lui
m indrie de rom âni, de veş
comisii s-au desfăşurat tul au prezentat pe larg primat şprijinul deplin nici trăitori pe aceste m e com ercială. Com plexul co
sub semnul ideilor de ex activitatea plină de dărui faţă de demersurile şi ac leaguri, o num im „Epoca m ercial din noul cartier de
cepţională valoare teoretică re şi abnegaţie desfăşurată ţiunile de larg ecou inter Nicolae Ceausescu". despre dreptul nostru la locuinţe, m agazinul „Palia"
privind (
şi practică, al orientărilor de oamenii muncii clin ţara naţional ale tovarăşului trecut, la prezent şi la e- sini dovezi de netăgăduit.
şi îndemnurilor cuprinse noastră pentru transpune Nicolae Ceauşcseu Orăştia, asem enea tutu ternitate. M -am născut in Avem astăzi o suprafaţă
in magistrala cuvîntare rea în viaţă a programe soluţionarea constructivă a ror aşezărilor judeţului, ale acest oraş, acum aproape com ercială de peste 14 000
i oştită do secretarul gene lor de dezvoltare econo marilor probleme ce con- ţării, trăieşte la incandes o jum ătate de secol. Tata
ral al Partidului Comu mică şi socială, de ridicare frunţă omenirea, instau cenţa îm plinirilor socialiste, era cizm ar. Pe strada noas m etri pătraţi, ceea ce în
nist Român. preşedintele continuă a bunăstării ma rarea unui climat de pace, aşezind trepte durabile pe tră, dacă o pol num i aşa, seam nă m ai m ult de 700
Republicii Socialiste Româ teriale şi spirituale a între securitate, înţelegere şi drum ul nostru spre viitorul erau cizm ari, rotari, lierari, m p la 1000 de locuitori.
nia, tovarăşul Nicolae gului popor. Analizînd, în colaborare între naţiuni. com unist. Dar m ai bine, cojocari, tim plari. Prin cen Desfacerile de m ărfuri au
Ceausescu, în deschiderea spirit critic şi autocritic, La dezbaterile în plen, m ai convingător vorbesc trul oraşului trecea „Dru ajuns de la 70 m ilioane /e
lucrărilor congresului, cu munca depusă, participan care au avut loc în cursul despre oraşul lor, inşişi oa m ul ţării". Cit a crescut
privire la rolul si sarcinile ţii au înfăţişat căile şi dimineţii au luat cuvîntul m enii lui. Le dăm cuvin- oraşul, cit s-a dezvoltai GH. I. NEGREA
ce revin sindicatelor în direcţiile de acţiune pen tovarăşii: Petru Frone, pre tul : poate vedea oricine ! Ca
actuala etapă de dezvolta tru perfecţionarea şi îm şedintele Consiliului jude fiu al său, ca sculptor, pun
re a patriei noastre. bunătăţirea continuă a ac ţean al sindicatelor Pra NICOLAE ADAM , sculp sufletul m eu la întregirea
în numele milioanelor de tivităţii sindicatelor, creş hova, Dumitru Maricaş, 1 tor : „De aici vedem sta lui estetică". (Continuare în pag. a 3-a)
oameni ai muncii din tara terea rolului lor în viaţa preşedintele sindicatului de
noastră, membri ai sindi societăţii noastre, în mo la întreprinderea „Electro- \
catelor, participanţii au bilizarea eforturilor mase centrale" — Borzeşti, Gri-
dat glas sentimentelor de lor largi populare în vede- gore Comartin, preşedin 1
înaltă stimă şi profundă .rea îndeplinirii, în cele tele Comitetului Uniunii
recunoştinţă faţă de secre mai bune condiţii, a pla sindicatelor din transpor I
tarul general al partidului, nului pe acest an şi pe turi şi telecomunicaţii. Teo \
t o v a r ă ş u 1 Nicolae întregul cincinal. Totodată, dor Buşilă, preşedintele
Ceausescu, revoluţionar şi s-au evidenţiat răspunderile sindicatului de la între \
patriot înflăcărat, cel mai ce revin sindicatelor în a- prinderea de execuţie şi \
iubit fiu al naţiunii, ilus firmarea âutoconducerii şi exploatare a lucrărilor de
tră personalitate a lumii autogestiunii, în aplicarea îmbunătăţiri funciare, ju
contemporane, care şi-a fermă a noului mecanism deţul Ialomiţa, Florea Voi-
făcut din slujirea cu adînc economic în toate dome nea, secretar al Comitetu
devotament a patriei şi niile de activitate. lui Central al U.T.C., Ma
poporului ţelul suprem al S-a dat expresie hotări- rin Mihai, membru al Co l
întregii sale vieţi' şi acti rii milioanelor de oameni mitetului organizaţiei sin *
vităţi. ai muncii, membri ai sin dicale de secţie, Combina i
Vorbitorii au exprimat dicatelor din patria noas tul de oţeluri speciale Tîr-
deosebita preţuire faţă de tră, de a acţiona cu în govişte, Gunther May, di t
prestigioasa activitate des treaga răspundere, în spi rector adjunct la între
făşurată de tovarăşă aca rit revoluţionar, pentru a prinderea mecanică Mîrşa,
demician doctor inginer întîmpina a 65-a aniversare Maria Duţescu, preşedin
Hiena Ceauşcseu, eminent a gloriosului nostru partid tele Comitetului Uniunii
om politic, strălucit om de cu noi şi însemnate rea sindicatelor din comerţ, (
cooperaţie şi turism. Ion
ştiinţă de unanimă recu lizări în toate domeniile, Florişcă, preşedintele Con- )
noaştere internaţională, pentru înfăptuirea exem
care, cu dăruire patrioti plară a măreţelor obiective
că şi revoluţionară, îndru stabilite de cel dc-al X I I I - (Continuare în pag. a 4-a) \ Foto N. GHEORGHIU |
i
o-o — q - o - o — © — ® — e - ® - ® — ® - s — » — a - o - o - a - o — a
Modernizarea proceselor •
de preparare— cale de creştere a
productivităţii, a calităţii produselor
întreţinerea culturilor solicită participarea
la lucru în cîmp a tuturor locuitorilor satelor! /IU • DEZVOLTARE INTENSIVA
în unităţile agricole din nea Rochea Moţa, primarul meni şi în grădina de le pe 14 ha. Şi la Căstău, în Hotărît să întîmpine glo secretarul comitetului de
Consiliul unic agroindus comunei Beriu. în toate gume. primele tarlale semănate, rioasa aniversare a 05 de partid al secţiei do pre
trial Oră.ştie au început şi unităţile de pe raza comu — Da. Se lucrează la sfecla de zahăr şi furajeră ani de la făurirea Partidu parare a minereurilor, ne-a
cunosc o amploare tot mai nei noastre a început pra- plantarea în cîmp a ver- au răsărit uniform. Au a- lui Comunist Român şi spus : /
mare lucrările de întreţi şila mecanică şi manuală a zei şi la întreţinerea cul părut însă şi buruienile, Ziua de 1 Mai cu noi şi — La înfăptuirea obiec
nere a culturilor şi din le- sfeclei de zahăr şi furajere turilor de ceapă şi rădăci- întreţinerea acestei culturi însemnate succese, colecti tivelor stabilite de Congi c-
gumicullură. La aceste ac încă n-a început, abia în vul de preparatori din ca ’sul al XlII-lea al partidu
tivităţi de maximă însem şi rebilonarea cartofilor. noasc. Zilnic avem la mun aceste zile făcîndu-se îm drul Exploatării miniere lui şi noi, preparatorii, ne
nătate pentru obţinerea de părţirea suprafeţelor res Deva şi-a sporit eforturile aducem o contribuţie im
recolte bogate în acest an pective pe formaţii de lu în muncă, răspunzînd prin portantă. Ţara noasti ă,
iau parte numeroase forţe C.U.A.S.C. ORAŞTIE cru. Conducerea . unităţii fapte vibrantelor chemări pentru dezvoltarea pe care
umane şi mecanice ce ac are sarcina să mobilizeze adresate de tovarăşul şi-a propus-o, are nevoie
ţionează sub imperativul la această lucrare toţi coo
Nicolae
Ceauşescu
poporu
efectuării unor lucrări de Pe loan Manolescu, ingi că 25—BO de cooperatori peratorii, pentru ca prima lui nostru de a asigura în de minereuri, de cit mai
cea mai bună calitate şi la nerul şef al C.A.P. Beriu, la aceste activităţi. praşilă să se facă cît mai multe metale. Prin ceea ce
un înalt nivel calitativ. l-am întîlnit în tarlaua La Cooperativa agricolă grabnic, creîndu-se astfel făptuirea neabătută a o- întreprindem /i dc zi,
..Ţarina de jos", coordonînd de producţie din Căstău a biectivelor îndrăzneţe din noi prelucrăm mincrourile,
Am intrat în noua erbiciclarea cerealelor pă- început, în cursul zilei de condiţii pentru evoluţia co noua etapă de dezvoltare străduindu-ne să extragem
etapă a campaniei agricole ioase, lucrare ce se apro miercuri, rebilonarea carto respunzătoare a culturii economico-socială a patriei. cît mai multe elemente u-
de primăvară cu hotărîrea pie de finalizare, filor. Se lucra în tarlaua respective. Alături de mineri, cei a- Lilo (metale) din acestea.
de a ne continua eforturile din apropierea sediului u- La C.A.P. Oră.ştioara de proape 450 de preparatori Dc la începutul anului şi
pentru traducerea exem — Sfecla semănată în a- nităţii. Acţiunea, efectuată Jos, miercuri a început în deveni, din care mai bine pînă în prezent, la mine
plară în viaţă a orientări ceastă primăvară a răsărit cu un agregat condus cfc treţinerea sfeclei, iar joi de jumătate sint membri reuri complexe şi cuprife
lor şi indicaţiilor tovarăşu frumos şi uniform — ne-a mecanizatorul loan Ciorîţă, rebilonarea cartofilor. Re de partid, au reuşit să ob
lui Nicolae Ceauşescu, se spus interlocutorul. întrea era coordonată îndeaproa bilonarea este efectuată de ţină, în perioada care a re prelucrate no-nm depă-
cretarul general al partidu ga suprafaţă — 20 de ha pe de Dorin Bibolaru, in trecut de la începutul a-
lui, cu privire la realiza — a fost repartizată pe ginerul şef al unităţii. în TRAIAN BONDOR nului, rezultate de presti LIVIU BRAICA
rea de recolte bogate, si formaţii de lucru. două zile de lucru în plin, giu în întrecerea socialistă.
gure şi stabile — ne spu — Am văzut mulţi oa s-au rebilonat- cartofii de (Continuare în pag. a 3-a) Tovarăşul Traian Roşea, (Continuare in pag. a 3-a)
