Page 9 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 9
d e a n i d e l a c r e a r e a
P A R T ID U L U I C O M U N IS T R O M A N r1986
Făurirea Partidului Comunist Român -
moment crucial în istoria
mişcării muncitoreşti din România
In lunga şi frămîntata dîncire a contradicţiilor : clasa muncitoare se mani
istorie a patriei noastre, a avea loc un puternic avînt festa în marile lupte re
luptei poporului român revoluţionar al clasei mun voluţionare, ce au culmi
pentru împlinirea destinu citoare, creşterea luptei de nat cu puternica grevă
lui său, anul 1921 va că eliberare naţională şi so generală din octombrie
Anul XXXVIII, nr. 8 827 | JOI, 3 APRILIE 1986 j 4 pagini - 50 bani mine înscris cu litere de cială, triumfase Marea Re 1920. Incontestabil, mun
aur. Crearea, cu 65 de ani voluţie Socialistă din Oc citorimii i-a aparţinut răs
în urmă, a gloriosului de tombrie 1917. punsul decisiv pentru con
taşament de avangardă al terne şi internaţionale, duita comunistă a partidu
In aceste împrejurări in
lui, sindicatelor şi organi
clasei muncitoare — Parti
Plenara Comitetului Central dul Comunist moment — clasa muncitoare din zaţiilor revoluţionar determi-
avîntul
tineret,
de
Român
său
ridicat
cu
constituie
s-a
de
România
un
cea mai mare importanţă hotărîre împotriva asupri nînd cursul hotărît spre
în istoria mişcării munci rii sociale şi naţionale. partidul de tip nou.
al Partidului Comunist Român toreşti, în istoria poporu mat de fenomene obiective
era
Acest
partid
recla
lui nostru. Relevîncl sem
nificaţia
isto
acestui
neşti din acea epocă, de o
ric, tovarăşul act Nicolac proprii societăţii româ
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolac pentru făurirea noului destin al Româ Ceauşcscu sublinia : „Fău mişcare muncitorească în
Ceauşcscu, secretar general al Partidului niei. rirea Partidului Comunist plin avînt revoluţionar, Ue
Comunist Român, în zilele de 1 şi 2 a- Plenara a relevat rolul hotărîtor al to Român, Ia 8 mai 1921, a un raport al forţelor so
prilie s-au desfăşurat lucrările Plenarei varăşului Nicolac Ceauşcscu în perfecţio avut loc în condiţiile pu ciale interne, clădit în noi
Comitetului Central al Partidului Comu narea organizării şi conducerii tuturor ternicului avînt revoluţio le realităţi proprii etapei
nist Român. domeniilor vieţii economico-sociale, fun nar din România, creat în în care intra capitalismul
La dezbaterile în plen au luat cuvîntul damentarea şi înfăptuirea marilor obiec anii de după primul răz în lume şi în care con
tovarăşii Ion Radu, Ilie Matei, Gheorghe tive ale dezvoltării României,_ în edifica boi mondial, al creşterii fruntarea cu proletariatul
Stoica, Ion Bogdan Băluţă, Iosif Szasz, rea cu succes a socialismului şi comu rolului clasei muncitoare dăduse un prim cîştig de
Constantin Zanfir, Marin Enaclie, Florca nismului pe pămîntul patriei. în viaţa social-politică na cauză socialismului.
Gruia, Dumitru Constantin, Niculina Mo- Participanţii Ia dezbateri au subliniat, ţională din diferite ţări, Partidul Comunist Ro
raru, Mircea Drăgulin şi Gheorghe Oprea. totodată, aportul de marc însemnă ca si pe plan mondial, pre mân se dezvolta din con
împrejurările
De asemenea, în cadrul celor cinci co tate al tovarăşei Elena Ceauşcscu cum şi în ale victoriei ştiinţa mişcării muncito
internaţionale
misii au luat cuvîntul 106 tovarăşi. la stabilirea şi transpunerea în via Marii Revoluţii Socialiste Dezvoltarea şi activizarea reşti radicalizate, din înţe
Atît în plen, cît şi în comisii au ţă a obiectivelor de dezvoltare econo- din Octombrie care a des sindicatelor, creşterea ra legerea acestor fenomene
fost examinate problemele înscrise mico-socială a ţării, la avîntul neîntre pidă a numărului membri noi, din raporturile so
pe ordinea de zi a plenarei, de o rupt al cercetării ştiinţifice şi aplicarea chis era revoluţiei prole lor Partidului Socialist, in ciale interne şi în condi
tare şi a exercitat o puter
deosebită însemnătate pentru activita largă în producţie a rezultatelor acesteia, nică influenţă asupra in tensificarea puternică a ţiile internaţionale alo a-
tea partidului şi statului nostru, pentru la înflorirea continuă a învăţămîntului tensificării luptelor revo luptelor sociale oglindeau vîntului revoluţionar. De
ridicarea muncii la un nivel calitativ su şi culturii româneşti, la progresul patriei luţionare de pretutindeni". radicalizarea maselor mun parte de a se fi creat prin
perior în toate domeniile, pentru înde noastre. O dată cu încheierea pri citoare. hotărîrea cîtorva lideri sau
plinirea integrală a planurilor şi progra în mod unanim, vorbitorii au dat o | mului război mondial şi a unei reuniuni înguste a
melor de dezvoltare cconomico-socială în înaltă apreciere contribuţiei inestimabile realizarea statului naţional In cursul acestui proces, adepţilor revoluţiei mon
1986, pentru realizarea exemplară a o- a tovarăşului Nicolac Ceauşcscu la solu unitar la 1 Decembrie 1918, propriu anilor 1918—1921, diale, sau datorită unor
biectivelor actualului cincinal, a hotărî- ţionarea constructivă a problemelor com România intrase într-o s-au conturat viziunile ra idei de import, Partidul
ale
rilor Congresului al XlII-lea al P.C.R. plexe ce confruntă omenirea, la instau nouă etapă de dezvoltare. dicale revoluţionară .So Comunist Român creştea
Partidului
din ampla mişcare munci
militanţilor
Relevând succesele dobîndite în 1985, rarea unui climat de pace, securitate, co Cerinţele soluţionării con cialist,. sindicatelor, tine torească a ţării, din tradi
în întregul cincinal precedent, vorbitorii au laborare şi înţelegere internaţională, la tradicţiilor sociale acumu retului revoluţionar, care ţiile ei de luptă şi aderen
analizat cu exigenţă comunistă, în spirit făurirea unei lumi fără arme şi fără răz late, ale progresului ţării vor evolua pînă la poziţiile ţă organică la idealurile
critic şi autocritic, realizările obţinute, mo boaie, ceea ce a făcut ca numele Româ impuneau cu stringenţă o comuniste.
dul cum se acţionează pentru îndeplinirea, niei şi al preşedintelui său să se bucure seamă de transformări Deznodămîntul confrun Prof. ADELA HERBAN,
încă din primele luni, a planului pe acest pe toate meridianele globului de o pro profunde in viaţa socie tărilor dintre curentele Muzeul judeţean
an. pentru mobilizarea tuturor forţelor fundă stimă, preţuire şi admiraţie. tăţii. existente în sînul Partidu Hunedoara-Deva
umane şi materiale, pentru folosirea efi Comitetul Central a aprobat, în una Viaţa internaţională cu lui Socialist avea să stea
cientă şi deplină a potenţialului de caic nimitate, documentele supuse dezbaterii noştea, de asemenea,, o a- sub semnul forţei cu care (Continuare în pag. a 3-a)
dispune economia noastră, evidenţiind, în şi a adoptat în legătură cu acestea o ho-
acelaşi timp, o serie de neîmpliniri, de tărîre care se va da publicităţii.
neajunsuri şi stări negative, cauzele care în încheierea lucrărilor plenarei, SUCCESE ALE CH1M1ŞTILOR DIN ORĂŞTIE
le-au determinat, măsurile ce se impun tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, în aceste zile, oamenii muncii de Ia tice pentru beneficiarii din ţară şi de ,
pentru lichidarea acestora.
secretar general al Partidului Comu întreprinderea chimică din Orăştie ac peste hotare.
Subliniind că lucrările plenarei au Ioc nist Român, » rostit o amplă şi impor ţionează cu forţe sporite în producţie, — Succint, care este bilanţul primu
în perioada premergătoare unui eveni pentru a obţine realizări cît mai bune lui trimestru ?
ment de mare însemnătate şi cu profunde tantă cuvântare, urmărită cu deosebită la toţi indicatorii de plan. Tovarăşul
semnificaţii în viaţa ţării — împlinirea atenţie, cu deplină satisfacţie şi unanimă Ioan Poraicu, secretar adjunct cu pro — La producţia marfă, sarcinile au
a şase decenii şi' jumătate de glorioasă aprobare, fiind subliniată, în repetate blemele de propagandă al comitetului fost depăşite, pe primele trei luni, cu
existenţă a Partidului Comunist Ro rînduri, cu vii şi îndelungi aplauze. de partid al întreprinderii, ne-a spus : 4,8 milioane Iei. La principalele sorti
mân — participanţii la dezbateri au adus într-o atmosferă de puternică însufleţire — Printr-o mobilizare susţinută în mente fizice situaţia realizărilor este
un fierbinte şi înălţător omagiu tovară şi unitate.de fermă angajare revoluţionară, muncă a lucrătorilor noştri, o pregătire următoarea: Ia produse prelucrate din
s-a
obţinut
polietilenă
şului Nicolac Ceauşcscu, dîrz revoluţio participanţii au dat expresie voinţei ne temeinică a producţiei acestui an, chiar 71 tone, Ia produse din P.V.C. — un spor de
nar, patriot înflăcărat, care, din cei mai strămutate a comuniştilor, a tuturor oa din luna ianuarie am reuşit să înregis 2 tone, Ia oxizi de fier (în echivalent
tineri ani ai vieţii, şi-a legat numele de menilor muncii, de a acţiona, strîns uniţi trăm depăşiri de plan la majoritatea galben) — 157 tone. De asemenea, la
toate marile momente şi bătălii ale parti în jurul partidului, al secretarului său sortimentelor în fabricaţie. Demn de
dului, şi-a consacrat întreaga activitate general, pentru transpunerea în viaţă a remarcat este faptul că la această oră investiţii sarcinile prevăzute au fost
luptei împotriva exploatării şi asupririi, hotărîrilor plenarei, pentru înfăptuirea c- toate atelierele şi secţiile se prezintă cu depăşite cu peste un milion lei. Aceste
xcmplară a sarcinilor de plan, pentru în sporuri de producţie, că sînt posibili frumoase realizări Ie închinăm apropia
pentru libertate şi dreptate socială, pen
florirea continuă a patriei şi ridicarea ei tăţi de a creşte cu fiecare zi volumul tei aniversări a 65 de ani de la crearea
tru împlinirea nobilelor idealuri de pace, pe trepte tot mai înalte de civilizaţie şi produselor suplimentare din mase plas Partidului Comunist Român.
progres şi bunăstare ale poporului nostru, progres.
Valorificare deplină, superioară
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ
a resurselor materiale
Mobilizare susţinută la plantatul cartofilor şi refolosibile
la pregătirea terenului pentru cultura porumbului în activitatea lor diversă dă atenţie majoră utiliză
şi complexă, lucrătorii dc rii .şi gospodăririi mate
în majoritatea unităţilor încheiase plantatul carto alt grup de cooperatori, în această primăvară —- la Cooperativa meşteşugar riilor prime şi materiale
din C.U.A.S.C. Călan în- filor pe toate cele 25 de coordonaţi de inginerul preciza interlocutorul — rească „Moţul" Brad se lor, valorificării superioare
sămînţările culturilor din ha planificate. Inginerul Ionel Olaru, şeful fermei 120 ha de păşune. Ne vom ocupă stăruitor şi de re si integrale a tuturor re
epoca I s-au încheiat, acum Benone Ioncseu era pre zootehnice, se afla la cu MIRCEA LEPĂDATU cuperarea şi reintroduce surselor refolosibile — ne
desfăşurînd u-se din plin zent în cîmp, împreună cu răţatul păşunii. „Am reu rea în circuitul productiv spunea tovarăşul Ion An-
plantarea cartofilor. „Este brigadiera Rozica Vălean, şit să curăţăm pînă acum, (Continuare in pag. a 3-a) a resurselor materiale se tonescu, preşedintele coo
lucrarea asupra căreia pentru a supraveghea ca . y ■■■:■ mtxx- ■ cundare şi a celor locale. perativei. Atît la tîmplă-
ne-am concentrat o atenţie litatea lucrărilor şi pentru Recunoscuta tradiţie a meş ria din Brad, prin străda
sporită — preciza Gheor a sprijini efectiv oamenii teşugarilor brădeni în arta niile şefului de secţie —
ghe Boldea, inginerul şef la lucru. lemnului şi a blănăriei Traian Cioară — şi ale co
al consiliului unic —, în într-o altă tarla a coo se îmbogăţeşte continuu cu lectivului pe carc-1 con
prezent, în cele mai multe perativei, mecanizatorul noi elemente dc modern. duce, şi la cea din Baia
din unităţi, cartofii plan- Grigorc Hoza fertiliza te Atit în sectorul prestări de Criş (responsabil To
tîndu-se pe ultimele su renul, iar Stan Pană şi lor dc servicii către popu rente Căsălcan), cît şi la
prafeţe. De asemenea, se Anton Prăjescu pregăteau laţie, cit şi în cel al pro blănărie (şef secţie, Ioan.
acţionează cu un mare nu patul germinativ cu dis ducţiei industriale — de Plic), la broderie (Maria
măr de utilaje în agregat curile în agregat cu grapa serie sau la comandă — Lostun Popescu), dar mai
la pregătirea terenului stelată. Aflăm că pînă la sînt vizibile eforturile co ales la secţia dc încălţă
pentru semănatul porum acea oră ei au pregătit lectivului pentru diversifi minte, condusă de Gheor
bului. pentru însămînţat cu po carea activităţii şi ridica ghe Popa, materialele re
Una din unităţile cu re rumb peste 20 de ha. în rea calităţii acesteia, un cuperate sînt valorificate
zultate bune la însămînţări brigada Ocoliş, cooperato accent deosebit fiind pus, la înalt nivel calitativ şi de
cu
Concomitent
cartofilor
es.te. şi C.A.P. Ruşi. în rii din echipa condusă de pe. C.A.p. Boşorod. aici se munceşte in plantarea susţinut la .de - asemenea, pe creşterea eficienţă".
ultimele
ritm
suprafeţe,
tarlaua „între ape", l-am Ion Vesa pregăteau răsadu pregătirea terenului pentru însămînţarca porumbului. In eficienţei economice. DUMITRU GHEONEA
întâlnit pe mecanizatorul rile de varză timpurie pen imagine, mecanizatorul Victor Muntcanu, care lucrează la , — în togle secţiile de
Mimi Kipren, care. tocmai tru plantat în cîmp. Lin discuit. bază ale cooperativei se (Continuare în pag. a 3-a)
