Page 90 - Drumul_socialismului_1986_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 8.

—
Un monument faraonică — şi depăşea puterile
cum
zicea
Bariţiu
unui singur om . Totuşi, în
In 1858, pe cind avea 46 m isiunea pe care i-a în­ 1886 - ne af-lăm , deci, la
13.00 Te:
de ani, G h. Bariţiu îşi ex­ credinţat-o Academ ia nu i un centenar — apare prim ul 13,05 La
prim a părerea că dicţiona- s-a părut deloc copleşitoa­ volum , iar pînă in 1895 in că mii
rul-tezaur al unei lim bi este re. Dim potrivă: era ispiti­ două. M arele Dicţionar se *
mc
„o problem ă care cere vieţi toare, lăsind cim p liber de opreşte aici. Ultim ul său Iar
de oam eni". O pinia sa era m anifestare inepuizabilelor articol e cuvinlui bărbat. Vi nu
de fapt expresia unui tem ­ sale resurse şi disponibili­ Intem pestivul abandon s-a mi:
lcn
peram ent lucid şi ponde­ tăţi. „Dicţionarul unei lim bi datorat şi gigantism ului (ar
rat. Totuşi, in 1884, Acade­ — scria el — trebuie să fie concepţiei, dar şi destinu­ Fa]
clic
m ia Rom ână încredinţează pentru un popor o enciclo­ lui care, în 1888, ii loveş­
65
sarcina elaborării m arelui pedie a traiului său întreg, te pe Haşdeu nedrept şi
rir
OMAGIU GLORIOSULUI JUBILEU AL PARTIDULUI dicţionar al lim bii rom âne trecut şi prezent". In aces­ crunt, răpindu-i unica fiică, nn
unui singur om , Bogdan te puţine, esenţializate cu­ pe dulia cea de abia 18 în
du
Petriceicu Haşdeu. La data vinte, stă întreaga concep­ ani. Din această clipă se im
PARTIDUL COMUNIST ROMÂN Pe cerul de lumină a comunismului. aceea, Haşdeu avea de a- ţie pe cale şi-a întem eiat retrage tot m ai m ult in si­ coi
sem enea 46 de ani şi o ne, rupind treptat legături­ ini
E timpul cînd poporul pe luminoasă calc ste
Partidul Comunist Român, Pune cununi de lauri pe propriu-i destin consolidată reputaţie ştiin­ FiL e c Z rU A A Ă le cu lum ea, ca o corabie şi
Stegar ai Ţării în lumină, Partidul este raza şi forţa creatoare ţifică pînă dincolo de ho­ care se pierde in singură­ al
E Adevărul şi Dreptatea, Si flamura de pace sub care vieţuim. tarele ţării. Se im pusese în­ PRIVELIŞTI tatea ceţoasă a depărtă­ nit
pai
Şi Munca demnă şi senină. DAV1D RUSU deosebi cu două lucrări rilor. tic
fundam entale : ISTORIA ETYM OLOGICUM M AG­ nu
Partidul Comunist Român, CRITICĂ A ROM ANILOR şi lucrarea. ETYM OLO GICUM NUM ROM ANIAE n-a m ai ★ Stil
Descătuşatul zbor spre Mîine, EROUL VREMII CUVENTE DEN BĂTR1NI, ul­ M AGNUM ROM ANIAE se fost reeditai declt in anii tic
Nc-a pus stăpîni pe Fapte, Vise, tim a distinsă cu prem iul iniiiuia ea, purtind ca sub­ noştri. O dată in 1970, în­ ★
Ne-a rotunjit a Păcii pîinc. Trăim un timp de măreţe victorii academ ic. Era el însuşi a- titlu precizarea „Dicţiona­ tr-o ediţie selectivă, in 14,45 Să
19.00 Te
Ev de lumină — ev de eroism, cadem ician,“m em bru al So­ rul lim bei istorice şi po­ populara colecţie B.P.T.; a 19,25 La
Partidul Comunist Român, O Epocă a noii istorii cietăţii Lingvistice din Pa­ porane a rom ânilor". Pro­ doua oară, intre 1972 şj> loi
tei
Sub steag de jertfe-mpurpurat, A drumului deschis spre comunism. ris şi al Academ iei de Ştiin­ pensiunea lui Haşdeu în­ 1976, in ediţie com pletă, in co,
Poporului un Ţel înalt ţe din Sankt Pelersburg. spre teritoriile interdiscipli- trei volum e im punătoare Co
Şi un Măreţ Destin i-a dat. Două decenii de vis şi de faptă Avea o im aginaţie in per­ nare, incd foarte vag ex­ totalizînd aproape 2 400 de Gci
tel
Două decenii în demnă urcare petuă efervescenţă, o gin- plorate in epocă, se vădeş­ pagini, care tac deliciul bi­ 20.10 Te
Partidul Comunist Român, Avînd în frunte — gîndire înţeleaptă dire cutezătoare şi cu bă­ te şi aici, in concepţia tra­ bliofililor. Aşa neterm inată, (c<
Nucleul Vieţii, Omenescu, Conducătorul brav al vremii înalte taie lungă, o erudiţie pro­ tării cuvintelor: fiecare cu- poate tocm ai pentru că a 20,35 Fi)
„L
Noi îl cinstim într-un Erou, şi clare. digioasă servită de o m e­ vind este o veritabilă m o­ răm as astfel, aureolată de 22.00 Te
In Nicolae Ccauşescu ! m orie fenom enală. Tem pe­ nografie. Cuvîntul, tradus un iei de legendă, de în­ 22.10 M<
IRIMIE STRĂUŢ Pentru al Patriei falnic zbor ram ental a fost incom od şi in latină sau tranceză, ţelepciune, îndrăzneală şi (c<
Inima Sa bate cu bărbăţie pentru m ulţi contem porani e explicat etim ologic, evo­ tristeţe, această operă sin­
SĂRBĂTOAREA PARTIDULUI In EI vedem profundul viitor prin personalitatea puterni­ lutiv, sem antic şi e însoţit gulară reprezintă azi unul
Ziua de pace, de fericire şi de omenie. că şi talentul său reduta­ de copioase citate care ii dintre cele m ai im presio­
MIRON Ţ1C bil de polem ist. Spirit uni­ ilustrează funcţionarea în nante m onum ente din cite
Cînd în întreaga ţară e mare sărbătoare
versal, el reprezintă inte­ context. Enciclopedie şi is­ cărturarii acestui neam BUCI
Iubirea pentru pace e-n gîndul nostru grat virsta rom antică a torie in acelaşi tim p. Pri­ ie-au închinat poporului lor. dioprog
curat IMN ÎN MAI ştiinţelor um aniste de la vită din această perspecti­ 6.30 La
Urările din suflet să se preschimbe-n noi. Astfel stind lucrurile. vă, concepţia lucrării era RADU CIOBANU agricult
floare Vatră cu cetăţi împodobită ti te:
ji
h
în palma de părinte a — Ntîiului Bărbat. Vino-n Mai întîi la sărbătoare ! ţai <*; 8
Freamăt de mulţimi în revărsare 8,10 Ci
Tresare primăvara sub mantia zăpezii Primăvara-n inimi înflorită... 9.00 Bu
Audien
Şi cade blînd pe grîne cum fluturii Horă calmă. Ţară rotunjind le lin ti
pe flori Cosmică-ntruparea trudei noastre cultura
moara
Sub flamurile roşii în mijlocul amiezii Amfore cu tîmplclc albastre Avanpr
Prefigurăm izbînda din anii viitori. Grîu în sînul ţării revărsînd... 13.00 D
Aur şi cărbune şi lumină Buletin
E timpul cînd în ţară e mare sărbătoare Pîinc şi iubire şi cuvînt lYIeridir
diojurn
Şi-n fericirea noastră stă semnătura lui Patriei ce este şi-o să vină al part
Şaizeci şi cinci de stele sclipesc Prin consens de românesc avînt! MGdalic
S’toian;
biruitoare EUGEN EVU ştiri; 1
dresa
serii: •.
18.30
CRONICA DISCULUI Schimb de experienţă internă
★ Mu;
In cadrul relaţiilor de cola­ 19.00 B
borare dintre revista „Vatra" 19,05 îi
„Lacul lebedelor" şi Cenaclul literar „Ritmuri" Zilei d
niversă
Deva,
au
hunedoreni
scriitori
făcut deplasarea la Tg. Mureş, tru agt
unde au participat la o şedin­
Discul care a apărut în in psihologia omului, de a ţă comună de cenaclu. A citit diojurn
lele —
iceastă săptămînâ prezintă urmări evoluţia sufletească proză Petrişor Ciorobea, iar bilizare
muzica din baletul ..Lacul a eroilor săi şi a o vedea poezie Ţie, Mariana Pândaru, Mi- oii la
Deltelean.
ron
Constantin
lebedelor" de Piotr Ilici cu ajutorul muzicii. A fost Au mai fost prezenţi poeţii piară :
dezvolt
Ceaikovski, creatorul bale­ un maestru al compoziţiei Valeriu Bârgău, Ioan Vasiu, cială;
tului rus, gen în care a în cel mai larg sens al cu- Dorina Brânduşa. In discuţiile dv. ;
celor
la
dovedit o incomparabilă vîntului, a creat în toate pe marginea participat citite — Mo- r s ar
au
Cornel
v
care
slupînire a mijloacelor ex­ genurile muzicale, lucrări­ raru. redactor şef, Nicolae le,..i d
presive ale dansului cla­ le sale se remarcă prin fru­ Băciuţ, Ion Calion, Mihai Sin,
sic, un deosebit simţ al museţea melodiilor, accesi­ Lazăr Ludariu, Anton Cosma,
concordanţei dintre muzi- bilitate şi culoare orches­ Dumitru Mureşan, Ion Nistor
vă şi mişcare.
trală deosebită. Baletul din partea revistei „Vatra" —, Moment folcloric, prezentat de pionierii Şcolii generale nr. ’l Hunedoara, in cadrul
Preluînd ideile creatoare „Lacul lebedelor", compus a fost remarcată valoarea crea­ unui club al artelor realizat la cinematograful „Flacăra". Foto V. IOAN DEVi
nle lui Glinka, alături de in 1876, este inspirat de ţiei citite. coaze
.grupul celor cinci", Ceai­ şi sălb
basmele despre frumoasa
(Arta)
kovski a adus muzica cla­ prinţesă Odetta şi prietenii Trenul
sică rusă din veacul tre­ ei, pe care un vrăjitor rău dern -
cut pe cele mai înalte i-a prefăcut în lebede. CRONICA FILMULUI Viata literar-artistică lanţuri
culmi artistice Compozi­ Cobra
Dramatismul subiectului a 7 căra);
torul şi-a desfăşurat acti­ tîrzii (
vitatea într-o perioadă de dat posibilitate compozito­ „Cunună de lauri" Gloriosului jubileu al © „Partid erou în eră li­ TROŞA
adînci frămîntări sociale, rului să compună o muzi­ partidului şi Zilei de 1 Mai beră şi nouă". Sub acest (Parînţ
cînd forţele vitale ale po­ că de o neobişnuită expre­ „Cunună de lauri" — film a României socialiste. Mar- îi sint dedicate numeroase generic, la întreprinderea No ierni
ploilor
porului rus se , îndreptau sivitate şi frumuseţe, plină poem (regia Angliei Mora, cînd instantanee din acti­ manifestări literar-artisti- minieră Teliuc s-a desfă­ LUPEK
cu tot mai multă vigoare de nostalgie şi visare. Mu­ scenariu Nicolae Dragoş) vitatea excepţională a pre­ ce organizate în judeţ, prin şurat o şezătoare literar- lural);
împotriva tiraniei regimu­ zica de pe acest disc este — constituie un impresio­ şedintelui ţării, filmului i care se aduce un cald oma­ muzieală susţinută do mem­ rea £e<
1
rul);
lui ţarist. Idealul lui Ceai­ interpretată de orchestra nant omagiu adus de ci­ se conferă anvergură prin giu marilor înfăptuiri ob­ brii cenaclului literar „Lu­ (Miner
kovski. ca artist al epocii simfonică a Filarmonicii neaştii noştri celui mai iu­ însăşi statura politică a ţinute de poporul român cian Blaga" şi grupul foile Serbări
sale, a fost întotdeauna de din Iaşi, sub conducerea bit fiu al poporului român, marelui om care este to­ sub conducerea înţeleaptă „Canon" ale Casei de cul­ citores
tem lr
a făuri o artă naţională dirijorală a maestrului Ion secretarul general al Parti­ varăşul Nicolae Ceauşescu, a partidului, în perioada tură din Hunedoara. mân (
care să întruchipeze cele Baciu. dului Comunist Român, purtînd, în întreaga lume, pe care cu neasemuită mîn- Supern
(Stcau;
mai adînci năzuinţe ale po­ preşedintele ţării, tovară­ cel mai înalt şi imaculat drie întreaga naţiune o nu­ e Concurs omagial. La Căsătoi
porului rus, de a pătrunde Prof. ELENA TÂMĂŞAN şul Nicolae Ceauşescu. • drapel — gîndul de pace şi meşte „Epoca Nicolae r.M.C. Bîrcea a avut loc (Patria
Pelicula utilizează ima­ renumele României con­ Ceauşescu". un amplu şi educativ con­ K ramei
gini din spectacolul oma­ temporane. GTU-Bz
gial consacrat sărbătorii Beneficiind, desigur, şi ® „Contemporani ai a- curs pe tema „65 de ani vli
Partidului
II/. TEC
la
de
făurirea
„Ord in ea cuvintelor*' naţionale a poporului ro­ de valenţele unui scenariu cestui timp eroic" a fost Comunist Român". Mani­ Roma l
cia);
mân, ziua de 23 August —
inspirat,
montaj
unui
ale
intercalînd, în fluxul aces­ sugestiv şi inteligent (sem­ genericul şezătorii literare festarea a fost organizată LAN:
întreprinde­
la
organizate
străbur
in năzuinţa unei cit mai nea, pătruns în limba româ­ tuia, unele secvenţe emble­ nat de Ileana Puzdreac), de Biblioteca judeţeană cu tură);
.ari corectitudini în exprima­ nă, cu ample sensuri în lite­ matice din istoria mai rea chimică Orăştic. Au mi sar
rea orală şi scrisă, ne vom ratură. care potenţează, semantic citit clin creaţia lor mem­ sprijinul comitetului sin­ ILTA:
>cupa şi in numărul de faţă A spune: .............darea de seamă veche şi mai nouă a pa­ şi emoţional, întregul film, dicatului din întreprin­ lui sin
toi de neologisme. RELEVA" este corect ea şi triei — şi împlinirii a două regizorul Angliei Mora reu­ brii cenaclului literar „Li- GHEL/
O pereche de verbe caro ,....au fost relevate date noi" decenii de la Congresul al şeşte o creaţie unitară, re­ viu Rebreanu". dere. gini (!)
sint, e drept, mai rar con­ (despre un eveniment).
fundate, dală fiind originea In aceeaşi categoric de con­ IX-lea al Partidului Co­ marcabilă prin emoţie, prin © Recital dc poezie. La © Interviu cinematogra­
lor mai nouă in limba româ­ fuzii sint: A ÎNSERA, A IN­ munist Român. capacitatea de a cuprinde
nă, este A REVELA şi A RE­ SERA, A ASAMBLA, A AN- Inteligente racorduri de şi prin forţa 'de a convinge. T.A.G.C.M. Deva a avut fic. Căminul cultural Baru
LEVA. Ambele verbe silit de SAMBLA, A RECREA Ia in­ iVf
origine franceză, finitivul lung etc. montaj potenţează sugesti­ Autorul, prin recenta sa loc un emoţionant recital a găzduit interviul cinema­
REI.EVER — cu o multitu­ Utilizarea lor corectă este ve tablouri coregrafice, re­ realizare, se face purtăto­ de poezie intitulat „Ideal, tografic, organizat de între­ Penti
dine de sensuri — înseamnă o obligaţie faţă de frumuseţea prize sportive cu atribute­ rul de cuvînt al cineaşti­ fi calci
printre altele „a face să se limbii. Orice ezitare sau ne­ le imaginilor document, cu lor ţării, angajaţi să tra­ muncă, creaţie la a 65-a a- prinderea cinematografică cerul i
remarce" (a releva o greşea­ siguranţă poate fi rezolva-tă niversare a partidului". A senin,
lă, un defect). printr-un apel asiduu Ia ÎN­ fragmente de cronică sau ducă în acte» de elevată judeţeană şi factorii edu­ modcri
reveler — „a descoperi, a DREPTARUL ORTOGRAFIC, fotografii revelatoare, cu cultură, domne de epoca fost prezentat, de aseme­ caţionali locali, pe tema Tempe
face cunoscut ceva ce nu era ORTOEPIC ŞI DE PUNCTUA­ imagini de neegalat ale pe care o trăim, omagiul vor fi
cunoscut". în franceză terme­ ŢIE, sau la formele date în naturii patriei, precum .şi unanim al întregului popor nea, volumul de reportaje „Din marile ctitorii ale „E- B şi 13
nul vine din latină REVELA­ dicţionare, mereu în strădanie „Steaua de pămînt" apar- pocii Nicolae Ceauşescu". ridicaţi
RE, compus eu VELUM-„pîn- de a ţine pasul evoluţiei cu acelea ale istoricelor cti­ faţă de iubitul său con­ mc înt
ză“. El este în directă legătu- limbii. torii din cele două decenii ducător. ţinîncl poetului Valeriu A fost prezentat filmul de. (IV
r* eu REVELAŢIE, llC aseniC- Prof. EUGEN BURZA de dezvoltare impetuoasă VERONICA PALADE Bârgău. „Cunună de lauri". viciu 1