Page 91 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 91
\ABĂTĂ, 26 APRILIE 1936 Pag. 3
ROMÂNIA • CEAUŞESCU * PACE Necontenită devenire socialistă
(Urmare din pag. 1) VIRGIL CRĂCIUN, secre m aşini, al blănarilor şi fo
VREM SĂ ADUCEM ZI DE ZI prin tratative, in spiritul în tar al Com itetului orăşenesc restierilor, bine cunoscuţi
; săptii- ţelegerii/ colaborării şi păcii. pe an, la peste 300 m ilioa de partid : „In anul cind şi apreciaţi în ţară şi peste
satului noi împliniri activităţii Alături de intregul popor ne lei în 1985". Partidul Com unist Rom ân hotarele ei, se află intr-o
i popii- rom ân, şi noi, lucrătorii co REM US M OGOŞAN, ingi sărbătoreşte şase decenii necontenită devenire socia
i clese- NOASTRE PAŞNICE, VIEŢII m erciali din acest m inunat ner şef la „M ecanica" : şi jum ătate de la făurirea listă. Este un oraş nou, cu
k
★ i rO- colţ de ţară, ne exprim ăm
lere ta totala adeziune la conţinutul „Eram o făbricuţă de indus sa, com uniştii Orăştiei, în blocuri m oderne, şcoli, gră
ce arc Noile idei şi iniţiative, ce sajul adresat de către pre trie locală, iar acum sin- treagă suflare a oraşului, diniţe, creşe, cu peste 3 500
frumos, se regăsesc in cuvintările to şedintele Rom âniei, tovară m obilizator al recentelor do tem o însem nată unitate îi aduce aleasă cinstire de apartam ente ridicate in
ncă de- şul Nicolae Ceauşescu, pre cum ente in sprijinul apărării
rs&rii a varăşului Nicolae Ceauşescu, păcii, fiind hotăriţi ca, prin constructoare de m aşini. prin alese iapte de m un anii „ E p o c i i Nicolae
la fău- in Declaraţia-Apel a F.D.U.S. şedintelui Statelor .Unite ale Chiar şi exportăm . Saltul că şi de suflet. Avem la Ceauşescu". Şi continuă în
k Cîntcc şi Declaraţia M arii Adunări Am ericii, Ronald Reagan, ex acţiunile noastre, să întărim im presionant s-a produs Orăştie o bogată activitate noirile pe toate planurile,
★ Azi, prim ă îngrijorarea poporului lupta pentru oprirea cursu
.1 parti- Naţionale, dau expresie unor lui spre confruntare şi trece m ai cu seam ă după Con cultural-artistică, confirm a aşa cum s-a hotărit la Con
iraţii şi inilăcărate chem ări ca, in rom ân faţă de situaţia crea gresul al IX-lea al parti tă prin num eroase prem ii şi gresul al Xlll-lea al parti
Iteportâj aceste m om ente de răspin- tă, apelul de a se lua toate rea pe calea colaborării şi dului, ani înm ănuncheaţi titluri de laureaţi obţinute dului. Curînd reţeaua de
realizări înţelegerii.
n cin- tie in destinele lum ii, oam e m ăsurile pentru a fi oprite Ca lucrătoare intr-un m a epocii noastre de suflet, in cadrul Festivalului naţio ocrotire a sănătăţii se va
c 1 Mai nii de pretutindeni să-şi u- alte acţiuni m ilitare îm potri „Epoca Nicolae Ceauşescu". nal „Cintarea Rom âniei", îm plini cu un spital nou,
jubileu re şi elegant m agazin, ca DUM ITRU DOM NARU, in prezent, in faza etapei bine dotat, cu o policli
★ „IIar- nească eforturile pentru a va Libiei, fiind o nouă do m am ă a doi copii, cărora m aistru principal la „Chi de m asă a celei de a Vl-a nică m ultifuncţională. Se
glorios determ ina guvernele să pună vadă a statornicei preocu vreau să le asigur cele m ai
ent poc- capăt pericolelor ce planea m ica" : „Să ne am intim ce ediţii, oraşul Paliei aduce ridică in continuare blocuri
î mo- ză asupra planetei noastre. pări a tovarăşului Nicolae frum oase şi fericite zile, do era „Chim ica". acum 20- fierbinte om agiu partidului, noi pentru oam enii m uncii.
>alctului Ceauşescu, faţă de destine resc ca Anul Internaţional al 30 de ani. Şi ce este as secretarului său general, Oraşul este tot m ai bine
ictul de Sub im presia acestor che le poporului rom ân, ale în Păcii să deschidă tuturor co
Iuzeului m ări şi îndem nuri - care ex tăzi. Anii care au trecut de căruia ii datorăm îm plini gospodărit şi Înfrum useţat,
’elesport tregii lum i. piilor lum ii cei m ai lum inoşi ia Congresul al IX-lea al rile noastre fără seam ăn i se conturează un centru
muzical prim ă voinţa noastră de a Evoluţia situaţiei interna zori, iar noi toţi să ne pu partidului se pot num i anii din ultim ii ani". civic nou, in care construc
olitică trăi in linişte şi siguranţă, e-
ţionale evidenţiază justeţea tem desfăşura m unca în im plinirilor lărâ precedent. NICOLAE HANCIU, vice ţiile respectă tradiţiile ar
liberaţi de spectrul distruge
ii (co- îndem nurilor adresate de m od paşnic, aducind zi de Producem repere pentru preşedinte al biroului exe hitectonice ale locului. In
acol lL- rii nucleare — ne găseam zi noi îm pliniri activităţii „Oltc it“, „Rom an", ,,ARO", cutiv al consiliului popu tr-un cuvint, şi ia noi, la
zical — cind, prin m ijloacele m ass- conducătorul partidului şi noastre, vieţii.
dedicat m edia, am aflat de situaţia statului nostru pentru m ar „Dacia 1310", exporiăm in lar orăşenesc : „Orăştia, Orăştie, se m aterializează
Uhiunii carea Anului Internaţional al tot m ai m ulte ţări ale lu urbea neînsem nată de odi politica înţeleaptă a parti
Sindica- deosebit de gravă creată în Păcii de acţiuni concrete, EUGENIA MOCUT, m ii. Deviza noastră este nioară, este astăzi un oraş dului, care ne conduce spre
unânia. M ediierana prin bom barda
ilia reale pentru stăvilirea cursei lucrătoare comercială, „num ai produse de cea m ai nou, m odern. Oraşul chi- culm ile progresului şi civi
m entele aviaţiei am ericane înarm ărilor, pentru soluţiona responsabila magazinului bună calitate". m iştilor, constructorilor de lizaţiei".
(color) „Diana" Hunedoara
asupra capitalei Libiei. M e rea oricăror problem e num ai
igite
Modernizarea proceselor SPORT
oe ^reparare
(i,00 Ra- CAMPIONATUL JUDEŢEAN DE FOTBAL
nineţii ; (Urmare din pag. 1) cate. Un salt pe planul ca
zilei în lităţii s-a înregistrat şi la SERIA I
Din ac- prepararea minereului com
lo.» 00 şit sarcinile de plan cu pe
i in ste 25 000 tone, am obţinut plex. - Rezultate : Minerul Aninoasa — Construct. Hune
pi c^ei; Mai mulţi lucrători din doara 2—0; Parîngul Lonea — Măgura Minerul Pui
lodiilor; însemnate sporuri de me 7—0; Voinţa C.L.F. Ilia — Minerul Uricani 1—0; Uti
iri; 9,05 tale (cupru, plumb, zinc) secţie ne-au vorbit despre
0,00 Bu- în concentrate. avantajele utilizării echipa lajul-Petroşani — Metalul Crişcior 4—1; Rapid Sime-
05 Atlas Şeful coordonator al sec mentelor de înalt nivel teh ria Triaj — Minerul Bărbăteni 5—0; C.F.R. Petroşani
Din co- — Minerul Ghelari 1—4; Avîntul Haţeg — Minerul
; 12,45 ţiei de preparare a mine nic — de concepţie şi exe
idio-tv.; reurilor, ing. Horia Sirbu. cuţie integral românească Teliuc 3—0; Streiul Sim. Veche — Preparatorul Pe-
3; 15,00 precizează : — în activitatea de pre trila 0—3 (fără joc).
; 15,05 parare. între ei se numără C L A S A M E N T U L
0. 00 Ra- — „La zi", rezultatele 2 1
Anul 65 noastre sînt bune. înregis muncitorii Viorcl Lazea, J . Minerul Ghelari 21 18 66— 12 38
ru; 21,45 trăm depăşiri la tonte sor Dumitru Lupulescu, Tibc- 2. Minerul Aninoasa 21 15 4 0 67— 16 34
Stic îDtili i iu Angliei, Nicolae Subn. 3. Minerul Uricani 21 13 3 5 47— 22 29
ctin ile timentele. iar pentru cali
i pe a- tatea concentratelor livrate Petru Poenaru, şef de 4. Minerul Teliuc 20 12 2 6 54— 24 26
Orcle beneficiarilor, în condiţiile echipă la celule, un om cu 5. Parîngul Lonea 21 9 6 6 44— 25 24
:1c ştiri; ÎI1 secţia pentru băuturi răcoritoare a I.P.I.L.F. Haţeg, 6. Preparatorul Petrila 21 8 0 7 41— 31 22
politică scăderii conţinutului de o vechime de 30 ani în pro
iţională; metal în minereuri, am pri ducţie, arăta : maistrul victoria Tăşală supraveghează funcţionarea maşinii 7. Utilajul Petroşani 21 9 4 8 46— 38 22
irmaţii ; mit bonificaţii în valoare — Munca noastră s-a de dozat şi închis. 8. Voinţa C.L.F. Ilia 21 8 6 7 34— 28 22
ştiri ; 9. Avîntul Haţeg 21 10 1 10 40— 34 21
area a- de 1,5 milioane lei. De a- schimbat foarte mult. A 21 10 1 10 40— 53 21
Iui si a semenea, ne-am încadrat trebuit şi trebuie să învă 10. Metalul Crişcior
,30 Pcn- în consumurile specifice, ţăm întruna să stăpînim 11. Rapid Simeria Triaj 21 7 6 8 27— 38 20
:o,oo Ra- PROGRAM SPECIAL 12. Minerul Bărbăteni 20 7 1 12 22— 31 15
Sindica- chiar cu economii, inclusiv tehnica din dotare. Acum 21 6 3 12 29— 51 15
Sn mo- la energie electrică. Aces nc facem meseria mai uşor. DE FUNCŢIONARE A UNITĂŢILOR 13. Măgura Minerul Pui
u* mun- te succese sînt determina P l i n modernizările care 14. Constructorul Hunedoara 21 5 3 13 29— 50 13
i exem- COMERCIALE ÎN PERIOADA 15. C.F.R. Petroşani 21 4 2 15 22— 58 10
dor de te de doi principali fac s-au adus pe fluxuri se 16. Streiul Simeria Veche 21 1 0 20 8—105 2
nico-so- tori: continua moderniza poate urmări riguros şi in 27—30 APRILIE ; 1—2 MAI 1986
sugestia re a proceselor tehnologice terveni operativ în regla E t a p a v i i t o a r e : Măgura Minerul Pui —
>iurnal ; DUMINICA, 27 APRI ca in fiecare zi cu pro- i Construct. Hunedoara ; Minerul Aninoasa — Minerul
M 'că — în vederea creşterii pro rea încărcării cu minereu LIE — magazinele ali gram normal de lucru. Uricani; Parîngul Lonea — Metalul Crişcior; Voinţa
1, C .1- ductivităţii muncii şi a ca a morilor, a densităţii tul mentare şi de legume—
lităţii produselor — şi ri burelii rezultate, în dozajul fructe vor funcţiona dc C.L.F. Ilia — Minerul Bărbăteni; Utilajul Petroşani
JOI, 1 MAI, toate ma-l
dicarea pregătirii profesio reactivilor, în realizarea la orele 6,30 la 12, iar gazinele — Minerul Ghelari; Rapid Sim. Triaj — Prepar. Pe-
fi închise,
vor
nale a oamenilor. Uzina altor parametri pentru ob magazinele nealimentare cu excepţia unităţilor de ţ / trila; C.F.R. Petroşani — Minerul Teliuc. Avîntul Ha
noastră a cunoscut în ulti ţinerea unei productivităţi ţeg stă.
mii ani schimbări radicale mărite, a unui concentrat între orele 8—12. alimenta desfacere a presei, care 1
Unităţile
de
de tur- în aceste privinţe. Automa de calitate. Iată, de pildă, ţie publică vor avea pro vor funcţiona între orele ! SERIA A II-A
7—10. Unităţile de aii-
Ac torul tizarea fluxului de prepa la locul meu de muncă, 1
•iile l-li rare, îndeosebi la minereul prin centralizarea spume gram normal de lucru. mentaţie publică au pro- ^ Rezultate : Recolta Băcia — Unirea Nădăştie 3—0;
•OARA : gram normal de lucru. ^ Auto R.M.R. Brazi — Victoria II Călan 2—0; Streiul
/o (Mo- cuprifer este numai unul lor provenite de la liniile ÎN ZILELE DE 28, 29
Dtate în dintre elementele noi, însă de flotare, la o singură ce Bo.şorod — Victoria Dobra 3—0 (neprezentare); Inox
- B) ; determinante în buna de lulă. se poate urmări con ŞI 30 APRILIE, progra VINERI, 2 MAI, ma- \ Hunedoara — Mureşul Geoagiu 4—1; Cerna Cristur —
î (Fla- mul de funcţionare al gazinele alimentare şi de l Tractorul Haţeg 3—0 (neprezentare); Mureşul Uroi —
ploilor rulare a producţiei. Pe ba tinuu conţinutul dc metal pieţele ?
il); PE- za unui program complex, din produsul finit. magazinelor alimentare, legume—fructe, Viitorul Hunedoara 3—1.
gar IR adoptat de adunarea gene Inginerul tehnolog Maria de legume—fructe şi nea agroalimentare, tutunge- | C L A S A M E N T U I
ndra (7 riile şi unităţile de d-ifu- l 1. Inox Hunedoara 16 14 0 2 58—12 28
ireasma rală a oamenilor muncii pe Stanca sublinia preocupa limentare, pe un singur zare a presei vor fi des- i 2. Auto R.M.R. Brazi 15 11 0 4 52—22 22
rnirea) ; exploatare, în uzină s-au rea sistematică a conduce schimb, va fi prelungit
.>a (Cul- montat — acţiunea conti rii secţiei pentru ca între chise între orele 6,30—10. > 3. Viitorul Huned. 16 10 1 5 51—27 21
Răpi- cu două ore în pauza de Unităţile dc alimentaţie \ 4. Cerna Cristur .16 9 3 4 29—20 21
jUceafă- nuă — uncie instalaţii şi gul colectiv de prepara prînz. publică vor funcţiona ! 5. Mureşul Geoagiu 17 10 1 6 26—20 21
ădăranii echipamente de înaltă teh tori să fie racordat la Unităţile do alimentaţie după program normal dc ’
fOASA : nicitate, în scopul urmăririi ..pulsul" producţiei, pre 0. Recolta Băcia 16 7 3 6 38—39 16
(M un şi coordonării exacte a flu cum şi faptul că formaţii publică vor fi deschise lucru. ţ 7. Streiul Bo.şorod 16 7 2 7 45—33 15
ii: Can- 8. Victoria II Călan 17 4 5 8 21—36 13
irul ro- xului de preparare. în e- le de muncă sînt bine pre 9. Victoria Dobra 17 5 1 11 29—46 11
BRAD : senţă, este vorba despre gătite profesional şi reu
iile I-II reglarea dozajului de, reac şesc să-.şi îndeplinească rit 10. Unirea Nădăştie 16 3 3 10 23—50 8
iAŞTIE: întreţinerea culturilor 11. Mureşul Uroi 16 2 5 9 29—61 8
•epetiţie tivi în funcţie de cantita mic sarcinile ce le revin. 16 2 2 12 15—50 6
contra tea de minereu şi conţinu Un rol important în ob 12. Tractorul Haţeg
GEOA- tul de metal existent, de ţinerea succeselor raporta (Urmare din pag. 1) Consiliului unic agroindus Etapa viitoare: Tractorul Haţeg - Inox Hune-
ca-n cioara ; Mureşul Geoagiu — Streiul Bo.şorod ; Victoria
uitaşi); creşterea indicelui de recu te de preparatori l-au avut trial Orăştie, am reţinut Dobra — Auto Rîu Mare Ret. Brazi ; Unirea
pev.A ru perare a metalului din şi lucrătorii care veghează mecanizatorul Dorel Ivă- că întreţinerea culturilor
II (Da- steril. la buna funcţionare a in nescu, cel care, de fapt, a de sfeclă şi cartofi a înce Nădăştie — Mureşul Uroi; Viitorul Hunedoara — Cer
u; CA- na Cristur.
^rizează — Eforturile noastre, ca stalaţiilor şi utilajelor, co şi» plantat cartofii. put şi la cooperativele • din
de cul- şl ale cercetătorilor din ordonaţi de subinginerul — Cultura de sfeclă a Pricaz, Orăştie şi Turdaş.
Un co- cadrul I.C.I.T.P.L.C.I.M. Eugen Rusu. în multe zile răsărit bine — ne spunea Praşila se află însă abia
ireşul) ; la început, iar participarea
cllărcţu- Deva, care ne-au sprijinit .şi nopţi, ei au muncit cu Petru Luca, inginerul şef Metalul Hunedoara —-
imina) ; substanţial în tot ceea ce dăruire, ore în şir, la u- al cooperativei. Au apărut cooperatorilor la muncă
de av- s-a făcut pe linia automa nele reparaţii la mori, con- însă şi cîteva goluri. De este anemică. Consiliul li C.F.R. Timişoara
tizării proceselor tehnologi casoare, filtre, celule, pom aceea am mobilizat un ma nie agroindustrial, consilii 5 — 6
ce de preparare sînt evi pe sau alte instalaţii, repu- re număr de oameni la le populare, conducerile de
denţiate de menţinerea u- nîndu-le în scurt timp în completarea rîndurilor. în cooperative sînt datoare să Contînd pentru etapa a morat, fără ambiţie, lipsa
nor randamente ridicate funcţiune. aceste zile se lucrează la ia toate măsurile pentru doua a diviziei B da box, condiţiei fizice la nivelul
de recuperare a utilului din întregul colectiv al sec prima praşilă manuală a întîlnirea a oferit întreceri exigenţelor eşalonului din
mea va steril, în condiţiile cînd ţiei de preparare a mine sfeclei. ca întreţinerea culturilor de un modest nivel teh care fac parte spunîndu-.şi
asă, cu minereurile sînt tot mai reurilor de la E.M. Deva — Care cooperatori au să înceapă şi să se des nic şi spectacular. Cu o cuvîntul.
ai mult sărace — a completat ing. este puternic mobilizat în ieşit printre primii la între făşoare în ritm mai înalt. condiţie fizică mai bună
i sufla Trebuie asigurată utilizarea Am remarcat şi cîteva
id-vest. Adrian Noaghi. Dc exem producţie pentru a obţine ţinerea acestei culturi ? şi cu o paletă mai bogată nume : Florentin Popa,
n i m c plu, în perioada trecută din noi realizări suplimentare, — Maricica Vişescu, O- la întreaga capacitate a u- de procedee tehnice şi tac Lucian On>ca şi Petru Du
re plus acest an, datorită factorilor pentru a întîmpina mărea preana Pasolea, Saveta tilajelor şi a timpului bun tice, oaspeţii au clştigat
;al mai mitru, Grigorc Bîrleanu
maxi- amintiţi şi altora, randa ţa sărbătoare a partidului Dăneiulescu, Maria Geor- de .lucru şi să fie mobili pe merit întîlnirea dc la (Metalul), Dinei Damian şi
cle grâ mentele de extracţie la cu de la 8 Mai şi Ziua mun gescu şi mulţi alţii. zaţi la lucru în cîmp Hunedoara. loan Dândica (C.F.R.).
ie ser- pru au fost cu două pro cii cu semnificative spo- Din spusele lui Nicolae toţi cooperatorii, toţi locui (lOAN corespon
o). Cît despre localnici, a- VLAD,
cente peste cele planifi ryri la toate sortimentele. Crăciun, inginerul şef al torii satelor. ceştia au jucat parcă ti dent).