Page 93 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 93
6 5 d e a n i d e l a c r e a r e a
PARTIDULUI COMUNIST ROMAN
EPOCA N1COLAE CEAUŞESCU -
EPOCA MARILOR ÎMPLINIRI SOCIALISTE
S O C I A L I S M U L brad: Noile reflexe ale metalului
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C ...Este prim a oră a zilei riu — ocupaţie practicată Cuprul este noua replică
de m uncă şi prin uşa larg intr-un trecut îndepărtat pe a aurului, care a făcut fai
S I AL C O N S I L I U L U I P Q P U LA R J U D E T E A N deschisă a prim ului_ secre aceste locuri - iar m ache- m a Apusenilor din vrem ur
tar al Com itetului orăşenesc im em oriale. Este pentru e-
de partid Brad - sem n că conom ia oraşului ca un fel
ea e m ereu deschisă oa de transfuzie m enită să-l
DUMINICĂ, 27..APRILIE 1986 4 pagini - 50 bani m enilor - răzbat cuvintele am plilice forţa, afirm ată
pil. .Oast»: unui dialog telefonic lapi plenar în anii socialism u
cuprul -
şi
l E I Hem dar: „Cit aţi prelucrat ieri ? lui. Aurul m unţilor ce-şi bo
a
o-
găţie
Da I ? Asta înseam nă că în
curînd vom putea raporta glindesc m ăreţia in apele
încheierea lucrărilor Congresul!» îndeplinirea planului la cu Crişului Alb - au determ inat
schim bare
acea
rapidă
de
pru. Şl chiar ceva în plus.
E bine. Să vă m enţineţi la destin a oraşului m oţilor
acest nivel". crişeni, acea alertă trecere
Uniunii Generale Com itetului intrarea in sediul a viitorului în culorile „vor
pre
...La
zentului
de
despre
orăşenesc
care
partid Brad - două ele beşte" m acheta invocată
m ente atrag atenţia orică in secvenţa a doua a re
a Sindicatelor din România rui în ulei şi o m achetă. portajului. şi aurul şi trans
pic
un'tablou
privitor:
tat
Cuprul
Intre m achetă 'şi tablou e- ta reprezintă un detaliu de form area agriculturii oraşu
Sîmbătă, 26 aprilie, s-aîu vicepreşedinte al Comite răşul Nicoiae Ceauşescu, xlstă un singur punct co sistem atizare a centrului lui şi necontenita lui schim
încheiat lucrările Congre tului sindicatului de la însufleţitor program de ac m un: am bele sint depăşite civic al oraşului in care bare la faţă sini in per
sului Uniunii Generale a întreprinderea de rulmenţi ţiune al sindicatelor din de actualitate. Dar stau a- c u l o a r e a convenţiona m anenţă priorităţi pe agen
Sindicatelor din România, Bîrlad, Argentina Fotta, ţara noastră. colo şi vor m ai sta m ultă lă pentru „obiective prevă da com itetului orăşenesc de
important eveniment în membru al Comitetului sin în continuare, congresul vrem e, pentru valoarea lor zute în viitoarea etapă de partid. E firesc; e norm al
viaţa social-politică a ţării. dicatului de la Institutul a adoptat, în unanimitate, de m ărturii. M ărturie pen dezvoltare" trece intr-un să fie aşa. Industria oraşu
Prin problematica anali de cercetări Fundulea, ju hotărâri prin care se apro tru un trecut de m ilenii, ritm alert în cea destina lui, în principal industria
zată, prin hotărîrile adop deţul Călăraşi, Paraschiv bă Raportul şi activitatea pentru o ocupaţie ances tă „obiectivelor existente". extractivă de m inereuri
tate, congresul s-a consti Bădiţă, preşedintele sindi Consiliului Central al trală a oam enilor de pe Căci ceea ce a lost in 1984 com plexe şi de cupru, dar
tuit într-o puternică mani catului de la întreprinde U.G.S.R., precum şi Rapor aceste m eleaguri. M ărturie doar pe planşeta arhitecţi şi de cărbune este, pentru
festare a democraţiei mun rea forestieră de exploa tul şi activitatea Comisiei pentru prezentul iranslor- lor a devenit în cea m ai econom ia naţională, un fur
citoreşti revoluţionare româ tare şi transport Rîmnicu Centrale de Cenzori. m at în trecut cu un dina m are parte realitate a pre nizor însem nai de substan-
neşti, intr-o strălucită ex Vîlcea, Diamanta Laudoniu. Trecîndu-se la următorul m ism nem aiintilnit în isto zentului oraşului.
presie a participării acti vicepreşedinte al Consiliu punct de pe ordinea de rie. Căci tabloul in ulei re Există intre cele două ION CIOCLEI
ve, în strînsă unitate, a lui Naţional al Femeilor, zi, congresul a ales orga prezintă o fam ilie de cău secvenţe ale acestui repor
clasei muncitoare, ţără vicepreşedinte al Consiliu nele de conducere ale tători de aur în albia unui taj o legătură intrinsecă. (Continuare în pag. a 2-a) i
nimii, intelectualităţii, a tu lui Naţional pentru Ştiin Uniunii Generale a Sindi
turor oamenilor muncii la ţă şi Tehnologie, Dumi catelor din România.
conducerea societăţii, la tru Vasile, preşedintele în Consiliu] Central a)
înfăptuirea politicii inter Consiliului judeţean al Uniunii Generale a Sindi CU PLANUL
ne şi externe a partidului sindicatelor Galaţi, Stelian catelor din România au PE 4 LUNI ACTIVITATEA DE EXPORT
şi statului nostru. Petruţescu, directorul Li fost aleşi 237 membri şi
în cursul dimineţii, la ceului industrial „Electro 84 membri supleanţi, iar REALIZAT calitate • dinamism • eficienţa
reluarea lucrărilor în plen, nica" Bucureşti, Ion Găină, in Comisia Centrală de
participanţii au fost infor maistru la întreprinderea Cenzori 35 de membri. Intensificindu-şi preocupări
in prim-plan — onorarea exemplară
maţi că pe adresa con minieră Bălan, judeţul în prima şa şedinţă ple le pentru a intîmpina cum se
gresului a sosit un mare Harghita, Niculina Vîrlan, nară, Consiliul Central al cuvine Ziua de 1 Mai şi cca
a
făuri
a
65-a
de
aniversare
număr de telegrame şi preşedintele sindicatului de U.G.S.R. a ales Comite rii p.c.K., colectivul de oameni
scrisori din partea unor la întreprinderea de con tul Executiv, format din ai muncii de la G.I.G.C.L. ra a contractelor Încheiate
portează
organe şi organizaţii de fecţii Focşani, VLrgil Mar- 40 de membri. de producţie realizarea prestări planului
şi
pe
sindicat, colective de oa co.şanu, preşedintele Comi în funcţia de preşedinte 4 luni.
meni ai muncii din dife tetului Uniunii sindicatelor al Consiliului Central al Plnă la 25 aprilie, volumul cu partenerii de peste hotare
rite domenii de activitate. din instituţiile ‘ adminis U.G.S.R. a fost aleasă to de producţie şi prestări rea
a-
de
în continuare, pe mar trative de stat şi consilii varăşa Lina Ciobanu, mem lizate suplimentar era lei, iar Colectivul de muncă al portului, pentru onorarea
milioane
proapc
44
ginea problemelor înscrise populare. bru al Comitetului Politic producţia marfă industrială întreprinderii judeţene de înainte de t e r m e n a
la ordinea de zi au luat Congresul a aprobat, realizată peste plan se cifrea producţie industrială şi contractelor încheiate. Efor
cuvin tul tovarăşii: Ancta apoi, sistarea discuţiilor, Executiv al C. C. al P.C.R.; ză la circa 5 milioane, lei. prestări servicii Deva acţio turile noastre pe planul or
depăşiri
Ciocan, preşedintele Comi apreciindu-se că cei 381 în funcţia de vicepreşedinţi de De plan consemnat fost că realizate la nează cu exigenţă pentru ganizării temeinice a pro
au
tetului Uniunii sindicatelor delegaţi şi invitaţi care au tovarăşii r Dumitru Ionaş, toate activităţile. Astfel, la înfăptuirea hotărîrilor Co ducţiei, concentrării ei în
din unităţile sanitare. Du luat cuvîntul, în plen şi în Gheorghe Petrescu, Virgil activitatea de construcţil-mon- mitetului judeţean de anumite secţii şi ateliere,
mitru Opincaru, maistru comisii, au examinat pe Marcoşanu, Ilie Bologa, laj în regie proprie s-au în partid — de a pune pe aprovizionării ritmice cu
registrat
mecanic la întreprinderea larg activitatea economică, Floarea Rădulescu. Elena- sută, la depăşiri de 5,3 ia primul plan producţia de materiile prime şi materia
gospodărie
comuna
.
„30 Decembrie", judeţul socială şi cultural-educati- Verona Burtea. Constantin lă — 28,5 la sută, la trans export, de a asigura o ca lele necesare se regăsesc
Giurgiu, Matild Balassy, vă desfăşurată de sindi port. tehnologie — 25,5 la litate ridicată produselor în realizarea şi depă^
membru al Comitetului sin cate, precum şi sarcinile Baltă, Dobriţa Ţigăran, sufă, la prestări de servicii şi a onora exemplar con şirea planului la export.
dicatului de la întreprin ce le revin în actuala eta Gunthcr May, iar ca secre- pentru populaţie — 18,1 la su tractele încheiate cu bene Concret, este vorba despre
prestări
in
construcţii
la
tă,
derea textilă „Oltul” Sfîn- pă, în lumina magistralei pentru populaţie şl unităţi so ficiarii străini — reuşind obţinerea unui spor de pro
tu Gheorghe, Lică Iftenie, cuvântări rostite de tova (Continuare in pag. o 4-a) cialiste — 7,9 la suta ş.a. să obţină, în perioada tre ducţie, pe primele trei luni,
cută din acest an, rezulta de 11,5 la sută,, iar în zi
,
‘AV//AVAiAVWJWVAVAV..VAVAV.V.SW.VWAVWW..V.VAV.WW/.VAVWAV/.VAV/AW.
,
,
,
te bune la activitatea de lele trecute din aprilie de
export. Inginerul Dan E- o depăşire valorică de
duard Brener, directorul 35 000 lei în devize conver
C A M P A N I A A G R I C O L Ă D E P R I M Ă V A R Ă sublinia: al întreprinderii, tibile. Avînd în vedere pre
adjunct
re
privind
vederile
Legii
— Toţi lucrătorii noştri tribuirea în acord global
Mobilizare amplă, muncă responsabilă la întreţinerea au luat cunoştinţă de fap şi în acord direct a perso
adoptată
în
actuala
tul
că,
muncitor,
nalului
etapă,
exporti^ reprezintă sarcina de Marea Adunare Naţio
nală, care cuprinde o seria
culturilor şi la erbicidarea păioaselor prioritară, de cea mai ma de stimulente pentru cel
re importanţă pe care con
ducerea partidului ne-a în- care produc mărfuri la ex
Vineri, 25 aprilie a.c., în şila I manuală la sfecla dueativ al liceului — pe da Mihăieşti, mecanizato credinţat-p. Ca atare, chiar port, dar şi sancţiuni pen
toate unităţile din Consi do zahăr". care ne-am angajat să o rul Românită Popoviei, îm- de la începutul anului, s-au tru nerealizarea sarcinilor
liul unic agroindustrial în brigada Bacea un îngrijim pînă la recoltat. luat măsuri hotărîte pen la acest indicator, rezulta-
Ilia am întiinit o mare mare număr de cooperatori, Acum efectuăm, de fapt, MIRCEA LEPÂDATU tru pregătirea şi lansarea LIVIU BRAICA
mobilizare de forţe uma în frunte cu Asinefta Mica, cea de a doua praşilă ma în fabricaţie cu prioritate
ne şi utilaje pe ogoare. Se se aflau cu sapele în cîmp nuală aici". Elevii mun a produselor destinate ex (Continuare in pag. o 2-a)
muncea la erbicidarea pă la prăşitul sfeclei. Pre ceau cu conştiinciozitate, (Continuare în pag. a 2-a)
ioaselor, întreţinerea cul şedintele cooperativei a ţi punînd în aplicare cele
turilor prăşitoare, planta
tul răsadurilor de legume
în cîmp şi la recoltatul C. U.A. S. C. I L I A
legumelor-verdcţuri.
în tarlaua „Peste vale”
a C.A.P. Ilia mecanizatorii nut să sublinieze şi spri învăţate la orele de curs.
Cristi Ileijţ şi Pompiliu jinul pe care îl acordă Mai aflăm că cei mai vred
Alba erbicidau — coordo cooperatorilor elevii liceu nici s-au dovedit a fi ele
naţi de Ioan Cionca, ingi lui agroindustrial din lo vii din clasele a X-a C.
nerul şef al unităţii — ul calitate, care pe toată pe IX-a A, şi XI-aB.
timele suprafeţe cultivate rioada campaniei au parti Activitate intensă am
eu grîu. „Cu cîteva zile în cipat în număr mare la găsit şi în legumicultura,
urmă — preciza Gheorghe executarea diferitelor lu unde cooperatoarele din
Suba, preşedintele coope crări pe ogoare. Iar con brigada condusă de Maria
rativei — am început lu firmarea acestor afirmaţii Sorea plantau conopida în
crările de întreţinere a am avut-o chiar în acea cîmp, sub îndrumarea di
culturilor. La cartofi, de zi, cînd am găsit peste 100 rectă a inginerei Emilia
pildă, mecanizatorul Emil de elevi, în frunte cu das Popa, şefa fermei legumi
Şerban a rebilonat pînă în călii lor, la prăşitul căpşu cole.
prezent 40 de ba din cele nilor. „Am preluat o solă Vineri s-a muncii din
50 de ha cultivate. De a- de 8 ha cultivată cu căp plin, ca de altfel în în
semenea, în toate brigăzi şuni preciza Margareta treaga săptămînă, şi la Elcvii Liceului agroindustrial din Ilia acţionează cu mare răspundere pe terenuri
le unităţii a început pra- Mărcăuţeanu, directorul e- C.A.P. Roşcani. în briga- le cooperativei agricole din localitate la efectuarea prăşi lei a u-a la căpşuni.
