Page 94 - Drumul_socialismului_1986_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 81

lOMÂNI A • CEAUŞESCU • PACE iN ÎNTÎMP1NAREA GLORIOSULUI Recital
JUBILEU AL PARTIDULUI

„NUMAI ÎN LINIŞTE NE VOM PUTEA CLĂDI vea garanţia că tot ceea ce muzical
am edificat şi vrem să con­ SIMPOZION OMAGIAL DUM
/
VIITORUL PE CARE ÎL VISĂM" struim nu va fi m ereu am e­ Sala „Arta" din Deva a 11,30 f
ninţat cu distrugerea. în cadrul amplelor mani­ ilegalităţii. Contribuţia to­ 11,35 )
Num ai în linişte ne vom găzduit un instructiv pro­
„Soluţionarea pe cale paş­ In actuala stare de încor­ festări dedicate gloriosului varăşului Nicolae Ceauşescu gram muzical susţinut de
putea clădi viitorul pe care
nică a tuturor diferendelor dare ce dom ină viaţa inter­ jubileu al partidului, ieri la iniţierea şi desfăşurarea un cvartet alcătuit din stu­
îl visăm . Conştient de pute­ unor mari manifestaţii anti­
dintre statele lum ii" - iată naţională, tot m ai m ulţi sini la Deva s-a desfăşurat sim­ denţii anului I al Conser­ 12,40 : i
poziţia ferm ă şi constructivă cei ce se pronunţă pentru rea acestui adevăr subscriu pozionul omagial „65 de fasciste şi patriotice" (dr. vatorului „George Dima"
pe deplin la m oţiunea adop­
a Rom âniei socialiste, a pre­ pace, pentru colaborare şi ani de la făurirea Partidu­ Olimpiu Matichescu, Aca­ -din Cluj-Napoca. Membru 13,00 .
tată de Com itetul Naţional
şedintelui său, tovarăşul bună înţelegere. Poporul ro­ lui Comunist Român". Au demia de ştiinţe sociale şi formaţiei: vioară — Jeno
Rom ân „O am enii de ştiinţă 14,45
Nicolae Ceauşescu, exprim a­ m ân apreciază propunerile fost prezentate comunică­ politice Bucureşti); „Revi­ Poppandi, vioară — Marian
şi pocea", in fruntea căruia
tă din nou, cu deosebită Uniunii Sovietice privind re­ rile : „Făurirea Partidului zionismul hortyst şi mari­ Tănău, violă — Ceciliu
se află tovarăşa academ i­
putere, in cuvintarea rostită ducerea arm am entului nu­ Comunist Român — etapă le puteri fasciste în pe­ Işfan, violoncel — Andrei
cian doctor inginer Elena 19,00
la recenta plenară a Consi­ clear şi oprirea tuturor ex­ nouă, superioară în mişca­ rioada interbelică" (dr. Kovats au reprezentat cu
Ceauşescu, personalitate po­ rea revoluţionară şi demo­
liului Naţional al F.D.U.S., in perienţelor cu arm a atom i­ Ioan Chiper, Institutul de cinste şcoala muzicală in­
litică de frunte a ţării noas­
Declaraţia-Apel a F.D.U.S. şi că. Sintem insă profund în­ cratică din România" (prof. istorie „Nicolae Iorga" Bu­ terpretativă clujeană,.
tre, savant de largă reputa­ univ. Nicolae Pctrcanu,
Declaraţia M arii Adunări grijoraţi de „răspunsurile" cureşti) ; „Partidul Comu­ Lucrările prezentate : .1. 10,15
Naţionale, docum ente sim ­ Adm inistraţiei S.U.A., care a ţie internaţională. In spiritul Academia „Ştefan Glieor- I-Iaydn — Cvartet de coar­
chem ării la raţiune, la înce­ nist Român la a 65-a ani­
bol pentru vocaţia de pace ordonat bom bardarea Libiei tarea oricăror form e de a- ghiu" Bucureşti); „Momen­ versare" (prof. univ. dr. de opus 76 nr. 2; P. Ben- 19,35
a întregului nostru popor. şi, recent, a procedat la o te din lupta antifascistă şi
gresiune îm potriva Libiei şi toiu — Cvartetul conso­
Îm preună cu colegii de a treia experienţă nucleară a altor state, adresată de patriotică a Partidului Co­ Gheorghe I. Ioniţă, Univer­ nanţelor; Ludwig van Bee- 20,15
m uncă, asem enea tuturor fii­ subterană. Altele sînt răspun­ munist Român din anii sitatea Bucureşti).
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, thoven — Cvartetul opus
lor patriei noastre, susţinem surile pe care toate popoa­ această m oţiune se află în 18 nr. 1 au strînit admira­
cu toată convingerea aceste rele iubitoare de pace le aş­ deplin consens cu aspiraţiile SESIUNE ŞTIINŢIFICĂ ţia publicului, care a răs­ 21,30
noi şi grăitoare dovezi ale teaptă. Nerecurgerea la for­ întregului nostru popor, ho- plătit cu binemeritate a- LI
consecvenţei cu care ţara ţă şi am eninţarea cu forţa, tărît să m iliteze neobosit pen­ Timp do două zile, la Pe­ muri înalte ale economiei plauze execuţia fină, echi­
noastră, preşedintele ei, apă­ respectarea dreptului fiecărui tru instaurarea în lum e a u- troşani, s-a desfăşurat se­ naţionale în perioada des­ librată, omogenă a celor 20,00
ră dreptul tuturor popoarelor popor de a-şi alege calea nei păci trainice şi durabile. siunea ştiinţifică organiza­ chisă de Congresul al IX- patru componenţi ai forma­
de a trăi fără team a agre­ dezvoltării viitoare, dezarm a­ tă de Institutul de mine şi lea al partidului, contribu­ ţiei, în interpretarea căro­
siunilor, distrugerii, călcării rea, in prim ul rind cea nu­ Sing. GHEORGHE BOARIU, Uniunea Asociaţiilor Stu­ ţia do inestimabilă valoare ra muzica maeştrilor a su­
in picioare a drepturilor lor cleară, acestea ar fi citeva Exploatarea minieră denţilor Comunişti, mani­ a tovarăşului Nicolae nat „ad literam". 20,25
inalienabile. răspunsuri prin care am a- Ghelari festare dedicată aniversării Ceauşescu ia îmbogăţirea Audierea a avut darul să
a 65 de ani de la făurirea teoriei şi practicii construc­ arate încă o dată că „ex­ 20,45
Partidului Comunist Ro­ ţiei socialismului. Au fost presivitatea" caldă a muzi­
Noile reflexe mân, Anului Internaţional abordate, de în specialitate din cii de cameră este capti­ 21,50
timp,
acelaşi
21,05
aspecte
al Păcii.
Organizată
cadrul
în
ale metalului unsprezece secţiuni, sesiu­ a domeniile: „Exploatări mi­ vantă şi pentru un public
topogra­
construcţii,
cc vine în contact cu o ast­
niere,
nea a abordat probleme fie şi transport .minier", fel de muzică destul de rar
(Urmare din pag. 1) construiască cu m ijloacele fundamentale ale istoriei „Exploatări la zi. acraj,
sale locuinţele de care României, de filozofie, so­ mecanica rocilor", „Electri­ şi nesistematic... Credem
fe m inerale active dintre m ai are nevoie, să-şi pro­ cialism, sociologic, econo­ ficarea şi automatizarea mi­ că întîlnirile viitoare, pro­ BU
cele m ai valoroase pentru ducă in acelaşi m od o m a­ mie politică, scoţîndu-se cu nelor", „Utilaje şi instala­ mise de această formaţie — t Hali­
o econom ie in plin avint, re parte din legum ele de pregnanţă în evidenţă căi­ ţii miniere", „Chimie, geo­ şi necesare actului de cul­ te ;
sa tel
in plin proces de m oder­ care are nevoie. Am văzut le de sporire a productivi­ logie, preparare, flotaţie", mini
nizare. E firesc ca spori­ zilele trecute grădina de tăţii muncii în exploatări­ „Maşini miniere", „Utilaje tură — cu publicul melo­ tuali
rea continuă a acestei con­ legum e a C.A.P. Este un le miniere din Valea Jiu­ şi instalaţii miniere", „Ma­ man vor fi cel puţin la fel De I
13,00
tribuţii să-i preocupe in lucru tăcut cu tem einicie lui, coordonatele dezvoltă­ tematici aplicate şi spe­ de agreabile. (Prof. COR- Vitri
cel m ai inalt grad pe co­ prin care se urm ăreşte cu rii armonioase şi în rit- ciale", NF.LIU BOGARIU). zică
m unişti. Succesele cele m ai tenacitate transpunerea în mag;
Undi
însem nate ale m inerilor de viaţă a unor hoiărîri de ciH r
la Barza, ale preparatori­ partid şi legi ale ţării — artei
lor şi constructorilor de u- fiecare localitate să parti­ ştiri
< 16,30
tilaje de la Crişcior sint cipe cu toate posibilităţile •T nadii
organic legate de dăruirea de care dispune, să-şi spo­ cu )
unor com unişti ca Nicolae rească necontenit potenţia­ teca
Radi
Lungu, Teodor Feier, Kheill lul de participare la auto- tatei
Otm ar, Viorel Poenar sau aprovizionarea teritorială şi întreţinerea culturilor şi erdicidarea păioaseior De
Aurel Dobircău. L-am în­ la fondul centralizat al sta­ ţării
lo dii.
trebat o dată pe şelul de tului. Versantele, văile şi
(Urmare din pag. 1) pe mecanizatorul Ioan Că­ bia, se aflau la prăşitul 21,40
brigadă Teodor Feier: „Ca­ clim a Apusenilor nu sint leau şi pc Sorin Moraru, sfeclei furajere cooperato­ cii
re este, după părerea dum ­ im proprii pentru legum icul­ preună cu brigadiera Eu­ inginerul şef al unităţii. rii conduşi de brigadiera jurn
neavoastră, cea m ai m are tura, dar nici condiţii op­ spoi
I.U.M. Petroşani. Pe genia Cărmăzan şi Emil Erbicidau păioasele. „Am Viorica Tămaş. dam
realizare a tim pului nostru tim e nu oferă. Optim izarea (le ;
linia (le montaj se aXIă Mircea. inginerul şef al efectuat lucrarea — preci­ La C.A.P. Sălciva, erbi-
socialist pentru oam enii au făcut-o oam enii, in­ un nou lot ele piese com­ cooperativei, se aflau la za inginerul şef — pe 100
Bradului ?". ,,Ei, oam enii, tr-un efort colectiv, cu în­ ponente pentru utilaje cidarea păioaseior o execu­ ffiP 1
miniere. erbicidat. Un grup de ha din cele 125 ha ocupate ta mecanizatorul Marcel
sint cea m ai m are reali­ drăzneală com unistă, con­
cooperatoare din echipa cu grîu şi orz. O încheiam ‘A
zare. Oam enii cu o con­ duşi de com unişti. Doricăi Trif, pliveau şi rc- pînă acum, dar pe cele Berar. Inginerul şef al
ştiinţă nouă, avansată, care Cum trăiesc brădenii, ca­ MEDALION cooperativei, Liliana Cri- DJ
pun Iu suflet • tot ceea ce re este nivelul calitativ al picau răsadurile de legu­ 25 de ha n-am putut intra şan, preciza că acesta a coa,
li se propune să înfăptuias­ vieţii lor la acest început CINEMATOGRAFIC me din solarii. „Au ră­ din cauza umidităţii exce­ încheiat lucrarea po 190 ha, şi s
că pentru binele iniregii de cincinal, al cincilea al sărit frumoase şi viguroa­ sive a solului. Urmărim din cele 245 ha ocupate (An
societăţi". glorioasei epoci inaugura­ Azi', la cinematografele se — spune, mulţumit, Pe­ zilnic starea terenului şi, cu grîu şi orz. Trei
deri
Socialism ul le-a oierii te de cel de-aI IX-lea Con­ „Modern" din Hunedoara, tru Mircea, preşedintele pe măsură ce se zvîntă, în grădina de legume lanţ
brădenilor, ca de altfel tu­ gres al partidului ? Cea ora 15,00, şi „Patria" din cooperativei. Peste citeva continuăm lucrarea". formaţia de mecanizare Cob
căn
turor cetăţenilor ţării, nu m ai sum ară cercetare so­ Deva, ora 17,00, au loc în- zile începem plantatul lor Şi aici a început praşila condusă de Ioan Crişan tîrzi
num a' aspiraţia tonică in ciologică n-ar putea oferi tîlniri ale publicului cine­ în cîmp“. Un alt grup de I manuală la sfecla fura­ monta instalaţia do irigat TRC
m ereu m ai bine ci şi cer­ alt răspuns decit acesta : fil cu regizorul Geo Sai- cooperatori se afla, în jeră şi la rădăcinoasc. în pentru udarea celor cinci (Pa:
titudinea înfăptuirii aspira­ de la an la an m ai bine, zescu şi actorii Dorina Do- frunte cu brigadiera Eleo- 'grădina legumicolă coope­ hectare cultivate cu cono­ Noi
ploi
ţiilor. Din asem enea certi­ tot m ai im plinită este via­ nc şi Mihai Ciucă, cu pri­ nora Sîrb, la curăţatul pă­ ratorii din echipa lui Tra- pidă. Cooperatoarele Vio­ LUI
tudine izvorăşte acel „pus ţa lor. Aproape fiecare al lejui prezentării filmului şunii „Curpeni" şi pregăti­ ian Sîrb se aflau la prăşit rica Gaşpar, Aurica Laz. tun
la suflet" de care vorbea treilea locuitor al oraşului românesc „Secretul lui Ba- rea
rul)
m inerul şef de brigadă, si­ are asigurat un venit din ,chus". Manifestarea este rea padocurilor pentru a- morcovii. Lucrarea era Santipia Joca, Anulica Bu­ (Mi
nonim cu a pune suflet in retribuţie; tot al doilea lo­ inclusă în cadrul „Lunii nimale. coordonată do brigadiera suioc şi altele plantau ră­ ripi
tot ceea ce faci. Despre cuitor al oraşului trăieşte în parcela „Zăvoi" a Mariana Tămaş. în tarlaua sadurile de ardei şi vi­ cito
culturii cinematografice hu- Ser
asem enea oam eni ne-a vor­ in apartam ent pus la dis­ nedorene". C.A.P. Zam i-am întîlnit „Selişte", din brigada Cer- nete. citc
bit cu m ult respect prim a­ poziţie de către societate; ten -
rul oraşului, tovarăşul Io­ aproape 8 la sută din nu­ mA:
Sup
nel Vlad. Num indu-i pe m ărul fam iliilor din oraş (St«
Nicolae Tom escu şi Virgil şi-au construit locuinţe in­ In prim-plan—onorarea exemplară a contractelor BA
Dan, pe M ihai Costina sau dividuale proprietate perso­ tă
loan furcă, pe Vasile M oş­ nală în „Epoca Nicolae Căs
(Pa
neag sau pe M ihai Coste, Ceauşescu" ; una din 6 fa­ (Urmare din pag. 1) în cadrul secţiei de pro­ tem solicitaţi şi avem co­ sarcinile de plan. Iată şi Krc
pe Sim ion M ărcuş, pe Ion m ilii deţine autoturism pro­ ducţie industrială nr. 1 menzi urgente, rămîncm la numele muncitoarelor cu GIl
M ana fe, pe Em ilian Rişcu- prietate personală. Sint ja­ via -
tele înregistrate în perioa­ Deva se execută o parte lucru chiar şi peste orele cele mai bune rezultate la IÎA
ţia sau pe Nicolae M aca- loane ale bunăstării, ni­
da trecută din acest an ne dintre produsele din me­ de program sau ne orga­ export, din acest colectiv, Roi
rie intre cei din prim ele m eni nu poate contesta a- îndeamnă şi mai mult la tal. Maistrul Florin Toma nizăm pe schimburi. în condus de maistrul princi­ cia]
rindurl ne gindim in fond cest lucru. Toate aceste perfecţionarea organizării arăta : centrul atenţiei noastre pal Ana Tărăbuţă: Ţinea LA -
strî
la cei peste 7 500 de co­ repere definite in etapele muncii, la asigurarea unor — Echipa lui Gheorghe stau produsele pentru ex­ Munteanu, Doina Lăzurea- tur
m unişti al organizaţiei o- anterioare in docum entele ritmuri înalte în execuţia Munteanu este specializată port. Acest lucru vi-1 pot nu, Stela Pascal, Teodora 1 mis
răşeneşti de partid. Ei re­ de partid au devenit rea­ produselor ce urmează a pe realizarea confecţiilor spune şi Viorel Colin, Au­ Sava, Vochiţa Bolovan, Ni- r iLT
prezintă peste 80 la sută lităţi sub profund om eneas­ fi livrate partenerilor de metalice, iar flanşele sînt rel Cora, Leonte Mititelu, coleta Cornca, Rucxandra lui
GH
din personalul incadrat in­ ca grijă a partidului, a peste hotare. îndeplinirea executate de formaţia con­ Mihai Iancu — sudori, Ni- Roşea, Veronica Spătăriuc. gin
tr-o activitate retribuită şi Partidului Com unist Rom ân, cu prioritate a exportului dusă de maistrul Gheor­ ţă Grecu, Emil Popa, în lunile următoare co­
aproape 40 la sută din de la a cărui făurire vom şi chiar depăşirea lui cît ghe Lascu. Toţi oamenii Gheorghe Hăncilă, Paul lectivul T. J.P.I.P.S. Deva
populaţia oraşului. Oraşul sărbători in curînd 65 de
mai substanţială sînt alît care lucrează pentru ex­ Bor i — lăcătuşi, cîţiva îşi va îmbogăţi sortimen-
şi-a asum at sarcina să-şi ani. în interesul economiei na­ port sînt bine pregătiţi dinii o cci mai harnici mun­ taţia de mărfuri oferite
ţionale, cît şi al fiecăruia profesional şi cunosc în citori ai secţiei. partenerilor străini cu noi P
dintre noi. amănunţime pretenţiile cli­ Atelierul de covoare din produse de calitate: artico­ fi
1 I.J.P.I.P.S. Deva, prin enţilor străini. 'Nu am avut Hunedoara a exportat în cer
VAR PESTE PLAN le de mobilă, umbrele pen­ vor
Intre colectivele I. L. Deva, cel al atelierului var se \ . subunităţile sale din Hune­ pînă în prezent refuzuri anul trecut covoare ţesute tru plajă, măsuţe rabata­ ter
evidenţiază lună de lună pentru realizările obţinute în I doara, Deva şi Orăştie, sau reclamaţii pe motive manual, în Italia şi Anglia, bile pentru berării ş.a. Bu­ des
producţie. Hotărîţi să cinstească apropiata aniversare a 65 / produce pentru partenerii de calitate. Sîntcm specia­ iar în acest an livrează în na derulare a producţiei, ale.*
de ani de la făurirea Parti dului Comunist Român şi Ziua % străini o gamă largă de lizaţi pe operaţii şi sub- S.U.A. Creatoarea de mo­ mu
de 1 Mai cu rezultate cit mai bune, oamenii muncii de i onorarea la termen şi în slal
aici acţionează cu dăruire şi responsabilitate, îndeplinin- j construcţii metalice în ve­ ansamble şi fiecare om răs­ dele Constanţa Dima, din condiţii de calitate ridica­ unc
du-şi ritmic sarcinile de plan. De la începutul anului au i derea realizării prin coope­ punde c!e lucrarea pres­ cadrul acestui atelier, ara­ tă a produselor contrac­ rar
fost produse suplimentar peste 6 500 tone de var, ceea ) rare cu alte întreprinderi tată. tă că lună de lună harni­ tate cu partenerii de peste din
ce înseamnă realizarea prevederilor pe patru luni cu mult j rile
înainte de termen. între cei mai destoinici muncitori se ) din ţară a unor fabrici de — Muncim, cu simţ de cele ţesătoare hunedorene hotare sînt, în aceste zi­ pri
numără Luminiţa Taşnadi, Lăcrămioara Ciurea, Tudoriţa l ciment şi rafinării, diverse răspundere şi multă dărui­ au realizat peste 110 ml' le, două dintre preocupă­ gra
Ştefănel, Anuţa Jujanşi, Mioara Lazăr, Aron Culda, Andron » flanşe pentru instalaţii, re — a completat şeful e- de covor în culori paste­ rile de bază ale oamenilor înt:
Mateş, Tiberiu Nagy, Vasile Herlca, Petru Mitra, Ion Ju- 1 (M<
gastru, Ion Roibu. (PETRICÂ POPESCU, maistru). ] precum şi covoare ţesute chipei de lăcătuşi Gheor­ late, de foarte bună cali­ muncii do la I.J.P.I.P.S. Lia
manual. ghe Munteanu. Cînd sîn- tate, depăşindu-şi ritmic Deva.