Page 95 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 95
DUMINICĂ, 27 APRILIE 1986 Pag. 3
ZIUIME
7 APRILIE
DISCIPOLII Şl EXPLORATORII LOR (II)
Cetatea dacică de la Blidaru
opiilor.
mtf! „ <le „Scientoiogy" este califica cu privire la arestarea unor ® Cu cele aproape I
a
(color) tă de m ajoritatea experţilor sectanţi acuzaţi de trafic ile 6 000 tone de cărbune ,
uţilor" Ceva mai spre miazăzi construit un turn interior liber în mai multe „caze extrase suplimentar de la
ma cîntc- de colţ, iar laturile de vest mate" a căror parte inte ca fiind secta „cea m ai a- gal, deţinere de droguri, tăi
ânesc. Mu de cetatea dacică de la gresivă". Se consideră că fi nuire, fabricarea de m uniţii începutul anului, minerii I
lară (color) Costeşti, găsim înălţimea şi de sud s-au lipit de rioară servea drept depo lialei sale de la Viena îi sint şi alte activităţi ce contravin sectorului IV al I.M. Lu- i
unilnical Blidaru (700 m), pe care se turnul VI, înglobîndu-1 în zit, în timp ce etajul era legii. Bineînţeles că cei „in peni raportează îndepli
•o lor) află cea mai puternică for noua fortificaţie. în con amenajat platformă de subordonate organizaţiile nirea înainte de termen a 1
rănii noş- luptă. Interesant este şi sis „Ziel" şi „Academ ", destina tem ă" neagă vehem ent că
► tificaţie care străjuieşte strucţia cetăţii a II-a de te sprijinirii pregătirii copii secta ar avea vreo legătură planului pe patru luni.
e şi răs- valea Apei Grădişte. De pe da' t r 'n temul de construcţie folo Cele mai mari depăşiri
•onuiniKtă fapt, aici, nu e vorba de sistemul platformelor de sit aici, zidul paralel din lor, „Institutul pentru ştiinţă cu delictele com ise de m em
1 şi capacitate" şi un aşa-nu brii acesteia şi că ar putea le au brigăzile conduse'
it.împlnarea o singură cetate, ci de două luptă de pe laturile de spatele celui de incintă şi m it centru de recuperare a fi făcută răspunzătoare de de Constantin Popa, Au
i Jubileu al cetăţi îngemănate, de plan nord şi de vest. Pe latura zidurile perpendiculare ca faptele com ise de aceştia. rel Manda, Teodor Bonca-
„Narco-
denum it
drogaţilor,
şi a Zilei trapezoidal avînd împreu re delimitează „cazemate m en". La M unchen, organiza Declaraţiile făcute de „foşti lo, Vasile Şotea şi Gri-
ia azi — nă 6 turnuri puternice. le" sînt construite într-o ţia „Iniţiativa părinţilor" a sectanţi" susţin contrariu. Ei gore Pop • De reţinut:
■auşescu Cetatea I, ocupînd pla M o n u m e n t e tehnică mixtă — opus mix- întocm it o listă exactă a tu consideră că nu este posibilă secţia marochinărie din
toul superior al dealului, tum: porţiuni din blocuri cadrul Cooperativei meş
României ale culturii turor asociaţiilor cam uflate o disociere a sectei de lap
avea iniţial patru turnuri dacice şi romane de calcar alternează în fe „cunoscute", ce aparţin di tele adepţilor săi, fiindcă teşugăreşti „Mureşul" De
«tic. „Rc- exterioare la colţuri, prin lul unei table de şah cu aceştia sînt supuşi unui con va s-a mutat din comple- i
oior). Pro- pe teritoriul porţiuni din micaşist local, verselor secte. „Chifdren ai xul Horea (Viile Noi) în
i Casei de turnul I făcîndu-se şi in spre deosebire de — Murus God" (Copiii Dom nului), con trol total din partea condu
ci trarea. Un turn izolat se judeţului Hunedoara dusă de David Berg, are 18 cătorilor. blocul nr. 5, bulevardul
l găsea la o mică distanţă Dacicus — realizat din asem enea filiale, aşa-zisul Am ploarea afacerilor sec Decebol, în care a fost
spre sud-vest. Construită blocuri de calcar. deschisă de curind şi u-
iPRILIE de nord paramentele zidu Şi cetatea de lă Blidaru „Partid m uncitoresc euro telor poate fi stabilită cu e-
în tehnica obişnuită — Mu- pean" — o sectă ai cărei o- forturi m inim e: potrivit „Re nitatea „Arta modei".
I rus Dacicus — această ce lui de incintă nu se ridi e apărată de un întreg sis cord Bee", preşedintele so „Marochinăria" pregăteş
itîmpinarea că la o înălţime prea mare tem de turnuri — trei din- biectiv ar ii acela de a sal
i jubileu al tate avea în mijlocul ei un deasupra solului, blocurile t > ne platoul dealului va om enirea in ultim a clipă cietăţii econom ice particula te noi modele de articole
şi a Zilei turn-locuinţă. paramentului exterior au o Făieragu, altele pe terasele — întreţine 28. Asociaţia in re „Balarm a Inc.” a declarat pentru sezonul estival al
La un moment dat, spre ternaţională „Krishna" se as poliţiei că firm a sa care este lui 1986 • La I.M. Lonea
— inspira- bordură de-a lungul căreia Blidarului ce coboară spre
ritor al ci- vest de cetatea I, a fost Apa Grădiştei; cel mai ma cunde în spatele a 24 de subordonată ISKCON (una a avut loc o dezbatere
socialiste construită cetatea a II-a, erau aşezate bîrna, înălţîn- re şi mai frumos se afla în grupări ce poartă titulaturi dintre denum irile sectei pe tema: „Contribuţia sin
între cele 2 incinte exis- du-se astfel suprastructura diferite, adepţii „Bhagwan" „Krishna") a realizat in anul dicatelor la creşterea
Icloric (co- din lemn. Acest zid de in Poiana Porţii — iar pozi
tînd o foarte uşoară dife sint cuprinşi in 118 organi 1979 un beneficiu de aproxi productivităţii muncii în |
1. „YVilhelnr renţă de nivel. A doua ce cintă ora dublat, la cîţiva ţia sa e deosebit de bine zaţii răspîndile in Întreaga m ativ 400 000 dolari. Un alt activitatea de minerit" •
1“ (color) aleasă, îneît în zilele se
tate arc latura răsăriteană metri în spate, de un zid lum e, ,,scientoiogy" acţionea aspect interesant ar ii şi ur în cadrul atelierului de'
nine se poate vedea spre
comună cu prima cetate, paralel; pereţii perpendicu nord pînă la Orăştie, iar ză in spatele a 127 de de m ătorul detaliu: in S.U.A. exploatare P.T.T.R. Brad, |
pe latura ei de nord s-a lari împart spaţiul rămas spre sud pînă la Grădiştea num iri diierite. M editaţia prosperă de pe acum aşa-
Muncelului. transcedentală întreţine 85 num itele „religii TV". Se cum
em isie
de Urm e, iar superconcernul pără spaţii eficient de folosite E C R A N l
de
predi
de
extrem
I : 7,00 Ac- D in ssorâvîie unor tăietori ! ADRIANA RUSU, M oon — nu m ai puţin de 310 catori în scopul prelucrării
propagandă
e-
de
şi
instituţii
arheolog,
i de minu- conom ice. „enoriaşilor" prin interm e
rprogramul Muzeul judeţean Deva \ bilunar au loc cursuri de
agazin du- a@ g r y r & z * a io cîim ! Un raport privind activita diul m icului ecran. :î
înc de ac- tea sectei „Hare Krishna" ^ perfecţionare la care par-
izică; 12,00 Poate nu vă vine a cre cit trăieşte, om ul tot în I conţine enum erări detaliate (va urrna) 1 ticipă toţi lucrătorii ofi- ţ
tril toţi ; de, dar să ştiţi, că există' vaţă cite ceva. RlSUL ESTE SĂNĂTOS ) cianţi, telefonistele, facto- t
tal; 13,15 i
ţ
rii
utâţi. Mu- şi sem eni de-ai noştri care Şi llie M ihai, la num ai Ion intră într-o berărie : S.U.A. : VIOLENŢA PE MICUL ECRAN poştali, telegrafiştii, mî- /
3,35 llatlio- s-au „specializat" in tăie 19 ani, are un dosar bogat, — Dă-mi, te rog, o bere. l nuitorii de valori. Buna ţ
eilor; 11,00 rea frunzelor la clini. Altfel in care sint înscrise nişte Trebuie să-mi aştept nevasta. Iu Senatul Statelor Unite a ecranele de televiziune este o ? pregătire profesională a i
14,30 Melo- — Brună sau blondă ? — în fost prezentat un proiect de problemă extrem de serioasă".
5,00 Clubul spus, ei sint responsabili antecedente, l-a m ai adău treabă ospătarul. lege care preconizează stu Potrivit statisticilor, un copil I membrilor acestui colectiv 1
Buletin de cu tim pul liber, indeletni- gat, de curind o serie de — Habar n-am. Abia a in dierea' urgentă, de către gu american poate urmări Ia te l este evidenţiată şi de *
‘ublicitatc ; cindu-se cu „tocarea" m ă iile noi, lăcindu-l m ai stu trat la coafor. vernul federal, a consecinţe leviziune, pînă la absolvirea ) creşterea eficienţei econo- ţ
de (iromc- lor serioase ale valului de şcolii, in medic 18 000 de asa
tbal i'iiinut runtă a vrem ii şi asigura fos, com pletarea fiind fă violenţă pe ecranele de tele sinate. 1 mice a atelierului ® In i
00 Muzico- rea hranei verzi peniru cută cu încă trei opera Intr-o librărie : viziune din ţară asupra să Valul de violenţă pe ecra ! Deva se împrospătează •
Aş
—
ceva
vrea
oţi; 20,00 specia canină. Pe cîţiva ţiuni fulger, respectiv două ţină companie unei care să-i nătăţii psihice şi mentale a nele televizoarelor americane i marcajele la trecerile de ţ
domnişoa
0,15 Rczul- re de 20 de ani, care a avut americanilor. afectează şi psihicul adulţilor,
Loto; 20,20 cam pioni din această cate furturi prin spargere din a- Neliniştea legislatorilor care nu numai al copiilor. Foarte i pietoni pe principalele ar- f
1 scenă a gorie vom încerca să vi-i vutul obştesc şi cu un iurt un accident la picior şi nu au pregătit acest document recent, un locuitor in virstă I tere de circulaţie, zonele /
irneul înc- prezentăm , în lum ina fap dintr-o locuinţă din Petro poate să iasă din cameră — este de înţeles: preamărirea de 57 de ani dintr-o suburbie ţ verzi şi rondurile de flori, ţ
on semnări; se adresează un cumpărător violenţei pe ecranele de tele a oraşului Chicago a împuş
vinzătorului.
ale muzi- telor lor, întrucit de văzut şani. Uite aşa şi dinii care viziune din S.U.A. a devenit cat pe proprietarul casei iu l Acţiune necesară în toate i
00 Radio- n-o să-i m ai puteţi vedea -contau acum , cind dă ver — Aşteptaţi puţin. Să-mi iau atit de făţişă incit duce atit oare trăia şi pe un poliţist. / oraşele judeţului... © in !
Panoramic pentru o bună perioadă de deaţa, pe serviciile lui I■ Ni doar pardesiul şi vin — răs la creşterea criminalităţii cit Autorul crimei era un rob al ) organizarea Bibliotecii ju- *
punde tinărul vînzător.
Muzică de şi la amplificarea manifestă
opinia
psi
,00 Buletin tim p, organele în drept gă- sip t nevoiţi să m ai rabde k rilor de cruzime, înstrăinare televiziunii. în După ultimă instanţă, l deţene, la întreprinderea ^
hiatrilor,
sindu-le alte preocupări, pină ce ocrotitorul lor se Domnul Smidt se întoarce şi cinism in riadul america el înceta să mai sesizeze gra - mecanică Orăştie a avut »
m ai pe m ăsura „calificării" va reîntoarce din pelerina acasă de la cursele de cai. Are nilor. „Recent — spunea unul niţa dintre real şi imaginar. loc un medalion Henri )
ce o posedau. jul ce singur şi l-a dorit faţa plouată. dintre autorii proiectului de Cunoscutul psiholog american ţ Coandă. Prof. Vasile Tur- ţ
— Iar ai pierdut ? — îl în lege, senatorul P. Simon, — Arthur Steellman aprecia In
Unul dintre ei se num eş şi l-a obţinut. treabă soţia. găzduit de un liotei am des acest sens: „In cazul in care i dăşan a evocat prodigioa- i
te M ircea Stejar. Nu ştim Sint şi alţi ^candidaţi la — Să nu mai vorbim, răs chis televizorul şi am consta omul petrece atita timp în fa 1 sa activitate ştiinţifică a >
dacă arată sau nu ca un „afirm are". De data asta punde el, trist. Calul pe caro tat cu groază că pe ecran un ) marelui savant român, de ţ
rul de tur- am pariat a fost întrecut doar om viu este tăiat în două cu ţa micului ecran, inccpc să
; Actorul adevărat stejar, dar cu e vorba de' o m ică aso eu un cap, înţelegi ? ajutorul unui fierăstrău elec copieze după acesta întreaga l la a cărui naştere se îm- 1
seriile I—II m unca nu prea s-a ornarit ciaţie. Deşi avea ocupaţie, — Poate o să înveţi minte tric. Involuntar, m-am «indii sa viaţă. Sint convins că a- ' plinesc 100 de ani © Să ^
ÎEDOARA : pină la 21 de ani. Ba, dim ca om al m uncii la C.S.H., ca altădată să pariezi şi ' tu ce se petrece Ia asemenea cest lucru s-a intîmplat şi in
iljcvo (Mo- pe un cal mai lung, îl... con scene iu mintea unui băieţel cazul de faţă". (AGENŢIA SO cruţăm liliacul I Abia a
Dreptate în potrivă, cit a putut a fu- Gh. Oprinescu, de 21 ani, solează soţia. de 10 sau 12 ani. Violenţa pe VIETICA TASS). I înmugurit şi indivizi in-
rn — B) ; * sensibili la viaţa şi fru
arce (Fla liedul ! museţea florilor îl rup fă-
ma ploilor F O I L E T O N de-o clipă"; 11) A scris ver tăi" ; 10) Ii aparţine
a) ; PE- C Î N T E C surile melodiei „Dragostea „Cintec de iubire" — în bra ră milă de pe cetatea
Iangar 18 noastră" a compozitorului şte ţele lui... Amor; 11) Ca doi ■ Devei, pentru a-şi orna
deandra (7 git să nu care cum va să-l s-a asociat cu studentul DE DRAGOSTE fan Kardoş — La circ ! ; 11) îndrăgostiţi (sing. mase.) — doar scurt timp camere-
Mireasma prindă vreo încadrare. Du ORIZONTAL: l) Autorul pie Autorul piesei corale „Amo Pe versurile sale Ion Croitoru
(Unirea) ; T. Şteioni şi cu Gh. Costa, sei simfonice intitulată „Idilă"; raş, vede-te-aş călugăraş". a compus corul „Dragă flo ^ le. Gesturi reprobabile...
iarea (Cul- pă ce a ieşit de ia „reci de 21 ani, om certat cu 2) Din creaţia sa cu tematică VERTICAL: ' l) Compozitor ricica mea". I • în Vulcan, la parterul
,N: Răpi- clare", unde vrînd-nevrind m unca, pentru ca, îm preu- j de dragoste amintim melodia preclasic, autorul corului „O, DICŢIONAR: DUN, FAI, BAO,
• (Luceaîă- a m ai făcut cite ceva, le nă, să iacă şi ei niscaiva | „Mai stai o clipă doar" — ascultă, draga mea" (Johann) PTU. / blocului Q, de pe strada
Bădăranii Semnatarul partiturii instru — Ii aparţine melodia de mu 1 Viitorului, s-a deschis un
TRILA: A- nevea prin Hunedoara, de isprăvi. Negăsind nim ic de * mentale „Trompetistul îndră zică uşoară „Cei care se iu VASILE MOLODET modern şi spaţios maga
lă (31011- oarece nu venise încă vre coasă sau de recoltat, in- I gostit"; 3) Cuvînt de încheiere besc" ; 2) Pe versurile sale DEZLEGAREA CAREULUI
NINOASA : m ea înfrunziţii copacilor, truck nu este sezonul po- » — Detaşament de salvare — Viorel Doboş a compus melo APARUT IN ZIARUL NIL 8812: zin alimentar # Unita
nte (Mun- Evacuare (abr. milit.) — Per dia „Noi ne iubim" — Autorul 1) MARATONISTI; 2) AME tea nr. 55 tinichigerie a
JANI: Can- ca să-şi poată şi el prac trivit, au hotârit să treacă I sonaje de baladă; 4) Cunoscu melodiei „Azi m-am îndrăgos ŢITA — PUN; 3) RODAJE — Cooperativei meşteşugă-
lietarul ro- tica m eseria. In această ia „controlul" bunurilor din- J tă familie de cîntăreţi şi mu tit"; 3) Nc-a lăsat poezia „Iu PARC; 4) CRR — ALIANŢE ;
; BRAD : lungă vacanţă, din iarna tr-o locuinţă din m unicipiu, t zicieni din Franţa (sec. XViri) bind în taină" — Spus la des 5) ATEU — URN — IP; G) IS l reşti „Unirea" Petroşani
seriile T-II trecută, M .S. s-o cam plic loca- I <— Tafta de mătaşe naturală părţire ! ; 4) Pitulice ardele — OR — ALTA; 7) UZAT — ? are de cîteva zile un <■<'-
; GURA- Deoarece la plecare — Abreviere pentru „Brutto nească — Apă gazoasă — Ne IE — OAT; 8) — ROTOR — 1 i nou; pe strada Gri-
i ca-n via- tisit de localurile ce le frec tarii grijulii nu uitaseră ni- J Regisler Tonne" (germ.) ; 5) simţitor şi rece; 5) I-Iaşe ! — MOV — O; 9) CAI —AG —VI
ORAŞTIF, : venta. Ba, m ai m ult, răm ă- m ic deschis, cei trei m uş- J Liric sovietic, autorul poeziei A scris versurile melodiei lui RA; 10) UR — TRECĂTOR ; viţei, nr. 42, în apropie
repetiţie | sese şi fără lovele (a se dem onstrat« de dragoste „Scrisoare către o Florentin Delmar „Mi-eşti dra II) SEMNALIZARE. rea băii comunale © Lo-
ner contra chetari şi-au femeie" — Fructul dragostei ; gă" — Iertat din inimă !; 6) - catarii de pe scura a lll-a
ra); GEOA- ; citi bani), astfel intrînd forţa şi capacitatea de ac- I 6) Purtător de cuvînt — Pe Autorul romanului „Dragoste MAT ÎN 3 MUTĂRI ţ a blocului nr. 6, de pe
ieţi ca-n B intr-o criză acută de fapte ţiu ne, procedind ia sparge- , versurile sale, Lulu Orescu a şi moarte de provincie" — Ii
b cultură); In I compus melodia „Rămîi aici, aparţine volumul „Poezii de CONTROLUL POZIŢIEI : ) strad-' Republicii, din
cauză.
Slie pentru J şi intr-un dulce anonim at. rea locuinţei in m inuţioase J ■iubirea mea"; 7) Autorul vo dragoste"; 7) Martorii unei Iu Alb : Re3, Dgl, Nbl. Brad, cu gîndul la agen
e I-n (Da- Cum nici prin gind nu-i urm a căutărilor devilului „Amor românesc" pe biri împlinite — „Uşierul" din Negru: Ral, Nh7, pb2. tul termic plătit dar ne
Piclu: CA- I trecea să se îm pace cu o s-au decis, nefiind prea > muzica lui I.-A. Wachmann — poveste înşelat de o parolă
aterizează pretenţioşi, să-l uşureze pe J Orăşel in insula Luzon; 8) Cu- SOLUŢIA PROBLEMEI primit în iarna t'ecută, se
sa de cul- asem enea situaţie, M .S. a vint care imită zgomotul bu — Realizare deosebită pe linie DIN ZIARUL NR. 8842 : gîndesc că măcar acum,
A: Un co- atacat frontal problem a păgubaş de bunuri in va-« zelor cînd se dă un sărut — de serviciu; 8) Iubitele noas 1. Dg2 — as Rd3 — c2 după patru luni de la se
OVln' cş.ul) ; loare de 18 000 lei. Acum I Restauratoare pentru tenul tre !... — ...la parfumerie 1 — 2. Da8 — al Rc2 — d3
i eîilăreţu- ce-/ irăm inta de m ai m ultă lor le ţine de urii, avind J dragelor noastre; 9) Inimă de Scoase din cere !; 9) Capete 3. Dai — bl mat. sizarea făcută la E.G.C.L.,
(Lumina) ; vrem e. A studiat bine te poet ! — Adeptul „iubirilor de şurub ! — Autoarea piesei 2............................. Re2 — b3 tovarăşii de aici vor re
sca de ar- renul, a conceput pianul de prilejul să iacă. „schim b de > vocale „Dă-mi, mindruţo, ochii 3. Cf5 — d4 mat. media defecţiunea şi apa
experienţă" şi Pavel Ruja, I
acţiune şi... pe cai. Cind -7 3 4 5 6 7 8 9 10 11 / y / y s caldă va ajunge şi în a-
de 35 de ani, vechi corn- J 2
oam enii işi vedeau de tre partamentele de pe scara
batant în m aterie de fur- | 1
burile lor la serviciu, M .S. m respectivă. Poate că, pînă f
turi şi aprig duşm an al * B //// 7
a purces la „inventarul" cu //y/ nu apar ţînţarii, se va e-
m uncii cinstite. El a fost I
am ănuntul al unei locuin prins in flagrant in tim p * 3 g m „ _ * vacua şi apa rece de la
vremea va ţe din m unicipiu. De aici a //Z u Z Z Z a subsol. Supunem atenţiei
caldă, cu ce fura dintr-o locuinţă tot I *-* | H L factorilor responsabili spe
or. Izolat „confiscat" bani, haine, bi din m unicipiul Hunedoara. ' _ m
cu carac- juterii şi alte obiecte ce După această curăţenie, > B 1 n W i ranţa acestor oameni ©
însoţite de l-au tentat, una peste alta, 5 _ m V /7/, Z Z // La I.P.S.R.U.E.E.M. Petro
iricc, mai alţi copaci răm in cu bo- | şani s-a obţinut, de la în
le deal şi in valoare de 50 000 lei. găjia de frunze netăiată, J 6 m ■ z z , y y /.
1 va sufla După investigaţiile de ri alţi ciini vor flăm inzi pen- j ceputul anului, o produc
oderat, cu goare, hoţul a fost prins, cei ce se angaja- * m B n ţie marfă vîndută şi în
ări tempo- tru că m casată suplimentară de
45 km/oră recuperîndu-se in bună m ă- seră să-i hrănească sînt I 8 i U •?
’emperatu- | sură din valorile sustrase acum ocupaţi cu treburi * Ssa! m iii ii i peste 4 miţioane lei. Ea /
mr fi cu- Aşa M .S. a reuşit să m ai m ai im portante. Cine-o ia- t 9 ■ M n 1 L: I este concretizată intr-uh 1
US 9 şi 14 Vy% ţ volum însemnat de piese ţ
e maxime tragă o învăţătură, anu ce ca ei, să ştie ce-i aş- *
de grade, m e că nu te poţi pricopsi teaptă. B i i m l de schimb, maşini şi uti- «
e serviciu din agoniseala altuia. Deh, T. DOBRICEANU I ^ laje miniere, stîlpi hidrau- J
). î I lici, armături de mină.
m H