Page 97 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 97
Adunarea festivă din municipiul Deva
consacrată sărbătoririi gloriosului jubiieu
si Zilei de 1 1
Sărbătorirea Zilei de 1 făşurîndu-se sub semnul Adunarea festivă a foşti
Mai — ziua solidarităţii api’opiatci aniversări a 65 de deschisă de tovarăşul Ilie
internaţionale a oamenilor ani de la făurirea Partidu Lavu, prim-secrctar al Co
muncii din întreaga lume, lui Comunist Român, con mitetului municipal Deva
a unităţii lor de acţiune pen ducătorul politic încercat al P.C.R., primarul muni
tru edificarea unei lumi noi, al poporului român în ma cipiului.
în cadrul adunării a luat
rile bătălii pentru lichida
fit 1RGtN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA iHl pentru o viaţă liberă şi rea exploatării şi asupririi, cuvîntul tovarăşul Radu
demnă, pentru progres so
Bălan, prim-secretar al Co
s m AL CO N S I U U L U I P O P U t A R J U I D E T E A m cial şi pace, a prilejuit or pentru şi triumful socialismu mitetului judeţean de
f
lui
în
comunismului
ganizarea ieri, la Deva, a
unei emoţionante adunări România. partid, preşedintele Comi
festive. Ziua Muncii oferă La adunarea festivă, ca tetului executiv al Consi
poporului nostru în acest re a avut loc la casa de liului popular judeţean, ca
Anul XXXVIII, nr. 8 849 MARŢI, 29 APRILIE 1986 4 pagini — 50 bani prim an al celui de al cultură, au participat mem re relevînd actul glorios
optulea cincinal, sentimente bri ai birourilor comitete de acum şase decenii şi
de profundă mîndrie pa lor judeţean şi municipal jumătate a evidenţiat că:
triotică şi satisfacţie faţă de partid, ai comitetelor e- „Făurirea, la 8 mai 1921, a
de măreţele realizări pe xecutive ale consiliilor Partidului Comunist Ro
care le-a obţinut în dezvol populare judeţean şi mu mân, continuatorul celor
d e a n i d e U t c r e a r e a tarea economică şi socială nicipal, ai organizaţiilor de mai înaintate tradiţii de
1 3 8 6 a patriei în anii construc masă şi obşteşti, membri ai luptă ale clasei muncitoa
re, ale poporului nostru, a
ţiei socialiste şi cu deose
din
bire în anii de glorie ai partidului cu stagiu energe- marcat o etapă nouă, su
ilegalitate,
mineri,
perioadei pe care cu ne ticieni, constructori, lucră perioară în mişcarea revo
EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU - ţărmurită mîndrie o nu tori ai ogoarelor, alţi nu luţionară din România, a
mim „Epoca N i c o l a e meroşi oameni ai muncii. dat un nou şi puternic
EPOCA MARILOR ÎMPLINIRI SOCIALISTE Manifestarea a fost înăl avînt luptelor politice şi
Ceauşescu".
sociale desfăşurate de ţna-
Sărbătorirea Zilei de 1 ţător marcată de acorduri
Mai dobîndeşte în acest an le solemne ale Imnului de
Hunedoara-cetate în continuă semnificaţii deosebite, des- Stat al României. (Continuare in pag. a 2-a)
| înflorire prin munca oamenilor săi! Spectacol omagial
Gloriosului jubileu al Partidul Comunist Român, Primele două tablouri
partidului şi Zilei de 1 Mai care, dc-a lungul existen ale spectacolului intitulate
I)in cuvîntarea secretarului general al partidului, ţei sale s-a situat perma sugestiv „Sub glorioase fla
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la marea adunare popu i-a fost dedicat, cu toată nent, cu eroism, în miezul muri purpurii", „Partidul
amplul
inimilor,
căldura
lară din municipiul Hunedoara, 3 septembrie 1982 : spectacol omagial „Columna evenimentelor româneşti, a de-o fiinţă cu poporul" sînt
.....CEI CARE ASIGURA CA HUNEDOARA SĂ devenirii comuniste" orga militat neabătut pentru li o expresie a luptei necur
ÎNFLOREASCĂ SÎNTEŢI DUMNEAVOASTRĂ, nizat de Comitetul jude bertatea şi fericirea naţiunii mate, conduse de partid,
PRIN MUNCA DUMNEAVOASTRĂ. NU VEŢI ţean de cultură şi educaţie noastre, iar de peste pa pentru o patrie liberă şi
FACE ACEST LUCRU, HUNEDOARA NU VA ÎN socialistă în colaborare cu tru decenii conduce desti demnă.
FLORI ! DECI, DACĂ VREŢI SĂ ÎNFLOREASCĂ Consiliul judeţean al sin nele României pe calea so Printr-o vastă succesiu
HUNEDOARA, TREBUIE SĂ MUNCIŢI MAI dicatelor şi Consiliul mu cialismului Victorios. în ne de momente, sînt înfă
BINE !". nicipal Deva de educaţie fruntea sa, la Congresul al ţişate, în transcriere sce
Iată cîteva din rezultatele muncii hunedorenilor politică şi cultură socia IX-lea, a fost ales cel mai nică, secvenţe ale istoriei
prinse în cununa de flori a Hunedoarei socialiste : listă. iubit fiu al patriei, tova poporului român, iar prin
tr-o fericită reuşită a libre
Ceauşescu,
Nicolae
răşul
® Numai într-o oţelărie (de exemplu, O.S.M. 2) Spectacolul a dat glas omul care cu neasemuita-i tului şi regiei se face per
s'e produce în prezent mai mult oţel decît se obţinea ataşamentului, dragostei înţelepciune, cu spirit vi manent trimitere din isto
în întreaga ţară în 1938 „— an de vîrf al economiei neţărmurite pe care oa zionar a deschis o eră nouă, rie spre contemporaneitate
burgheze. menii muncii hunedoreni, şi iarăşi spre istorie, spre
mişcarea .artistică, integra de prosperitate şi bunăsta
0 O singură echipă de mineri din Poiana Rus- evenimentul central — fău
căi realizează acum toată producţia naţională de mi tă Festivalului naţional re, d'e dezvoltare fără pre rirea partidului comunist.
cedent pe care într-o una
nereu de fier din 1938 ! ţii şi reparaţii ' siderurgice „Cîntarea României", ală nimitate de gînduri şi mîn MINEL BODEA
turi de întregul popor, o
® în „Epoca Nicolae Ceauşescu", producţia in din localitate, Am trăit la nutresc faţă do conducăto drie naţiunea o numeşte
dustrială s-a triplat, volumul de investiţii a crescut inceput greul şi bucuriile rul înţelept şi încercat, „Epoca Nicolae Ceauşescu". (Continuare in pag. o 2-a)
de două ori şi jumătate, numărul unităţilor comer reconstrucţiei de la teme
ciale şi volumul vînzărilor de mărfuri s-a multi Iii a oraşului, apoi anii \
plicat de 3 ori, tot de atîtea ori au crescut prestă eroici plini de dinamism j
rile de servicii pentru populaţie, s-a dublat lun care au urmat după Con- l
gimea arterelor urbane şi a reţelelor de distribuire greşul al IX-lea al parti- /
a apei şi de canalizare, ca şi numărul unităţilor de dului. Pot afirma, deci, cu ]
învăţămînt, al locurilor în unităţile de asistenţă so toată puterea ce ţi-o dă ^
cială ete. cunoaşterea directă a lap- i
telor, că visele noastre din 1
Ca toate localităţile care lor. Dar, există de mii şi 1949 şi 1950 au fost intre- ^
şi-au dăltuit renumele din mii de ori mai mulţi din cute ,,cu virf" de toate rea- l
materia fierbinte a muncii tre cei care au hetărit să-şi Uzările măreţe semnate în J
şi luptei eroice pentru con lege pentru totdeauna „Epoca Nicolae Ceauşescu". \
strucţia socialistă, Hunedoa munca şi viaţa de destinul Eu nici nu pot găsi fer- l
ra a devenit un lei de „Cetăţii de foc". Aceşti men de comparaţie intre !
decoraţie, in biografia mul oameni au şansa inegala Hunedoara de azi şi cea 1
tor oameni, o medalie de bilă de a putea conjuga dinainte de 1965. Şi in alte ^
aur purtată cu multă mîn- mereu — la ţoale cele trei interviuri care mi s-au luat i
drie. ,,Am invăţat meseria timpuri ! - verbele ,,a ti" am vorbit despre băltoa- 1
la Hunedoara" sau ,,Am lu şi ,,a munci" la Hunedoa cele din oraş pe care nu \
crat la Hunedoara" — ex ra. Firesc, de la ei am le puteai străbate decît ^
presii care trezesc întot căutat să aflăm, in acest cu cizme pescăreşti, despre i
deauna respect şi admira aprilie inflorit, ce anume barăci,.. Păi, acum unde 1
ţie. Sint temeiuri să afir determină strălucirea legen sint toate acestea ? Nu \
măm că mulţi oameni au dară a localităţii. întreb că mi-ar părea rău t
venit la Hunedoara pentru — Izvorul tuturor împlini după ele, dar să trecem la !
o perioadă, mai mică sau rilor din Hunedoara noastră prefaceri şi mai apropiate, ţ
mai mare, pentru a se se află in anii socialismu De pildă, clădirile din ^
instrui mai bine in profe lui ! - ne-a declarat Maria
sie şi — tot aşa de adevă Bute, fostă brigadieră pe MARIN NEGOITĂ \
rat — pentru a-i purta nu ,,şantierul Hunedoara", in
mele, ca pe o bijuterie prezent la întreprinderea ___________________ — \
unică, in povestea vieţii antrepriză pentru construc (Continuare în pag. o 4-a) ^ Moment clin timpul spectacolului omagial.
ÎN ÎNTÎMPINAREA GLORIOSULUI JUBILEU AL PARTIDULUI ŞI A ZILEI DE 1 MAI
Duminica, s-a muncit cu spor pe ogoare
Duminică, lucrătorii ogoa Cu mult spor s-a mun La întreţinerea culturilor 40 de unităţi economice şi-au îndeplinit
relor, hotărîţi să cinstească cit duminică şi la C.A.P. s-a muncit şi la C.A.P.
gloriosul jubileu al parti Băcia, unde au fost con Sîntandrei. Mecanizatorul pianul pe 4 Suni
dului şi Ziua de 1 Mai cu centrate mai multe utilaje Gheorghe Fulea, care exe
noi succese în muncă, au pentru a încheia erbicida- cuta praşila mecanică a Cinstind prin semnificative fapte de finele lunii aprilie, o producţie marfă
acţionat cu răspundere la rea păioaselor. Şi, într-ade- sfeclei de zahăr, a rotunjit muncă gloriosul jubileu de la 8 Mai — în valoare de peste 250 milioane lei,
efectuarea lucrărilor de în văr, mecanizatorii Petru la 20 de ha suprafaţa pră aniversarea a G5 de ani de la făurirea concretizată în maşini şi utilaje tehno
treţinere a culturilor pră- Breteanu, Ştefan Lung, Ti- şită, iar Pavel Cutinici a P.C.R. — şi Ziua de 1 Mai, colectivele logice, minereu de fier, plumb, zinc şi
şitoare, erbicidarea păioa- beriu Pantiş şi Iosif Lo- încheiat rebilonatul carto a 40 de unităţi economice din judeţul cupru în concentrate, ciment, prefabri
selor, recoltarea nutreţuri rinez au reuşit ca pînă du- filor pe 25 de ha din cele Hunedoara raportează îndeplinirea îna cate din beton, confecţii, precum şi în
lor şi în legumicultura. pă-amiază să finalizeze lu 90 de ha planificate. inte de termen a planului la producţia alte bunuri solicitate pe piaţa internă
O bună organizare a ac crarea, cu aceasta — aflăm în brigada Cărpiniş a marfă industrială pe primele patru luni şi la export.
tivităţii am întîlnit la de la Ioan Igna, inginerul C.A.P. Simeria, mecaniza ale anului. Sporul de producţie amintit se dato
G.A.P. Romos. Mecanizato şef al C.U.A.S.C. Simeria torul Constantin Borşoş a Printre unităţile cu cele mai bune re rează creşterii, peste nivelurile stabilite,
rul Petru Cosmoi se afla — erbicidarea păioaselor prăşit sfecla furajeră, iar zultate se află cele aparţinătoare Com a productivităţii muncii, ca urmare a
cu instalaţia de erbicidat încheindu-se în toate uni pe terenurile A.E.I. Bobîl- binatului minier Valea Jiului şi Centra organizării superioare a producţiei, per
în tarlaua „Tabără", unde tăţile din consiliul unio na, Victor Bolea, la vola lei minereurilor Deva, întreprinderile fecţionării tehnologiilor de fabricaţie,
apropia de finalizare erbi respectiv. Tot la Băcia, nul combinei de recoltat modernizării şi îmbunătăţirii parametri
cidarea cartofilor. Tot a- mecanizatorul Ionel Apa- furaje şi Gheorghe Boti- minieră Hunedoara şi de prelucrare a lor calitativi ai produselor, gospodăririi
Simeria,
întreprinderea
de
marmîirii
colo se afla şi Vasile Ma- raschivei a muncit dumi ceanu, cu remorcile, efec chibzuite a resurselor materiale şi ener
coviciuc, la rebilonat, lu nică la rebilonarea cartofi tuau recoltatul şi transpor confecţii Vulcan ş.a. Avansul de timp getice.
crare pe care a realizat-o lor, efectuînd lucrarea pe tul lucernei din cîmp. cîştigat permite acestor colective frun
pe toate cele 30 de ha 15 ha din cele 60 de ha taşe să realizeze suplimentar, pînă la (Continuare în pag. a 2-a)
plantate cu cartofi. cultivate. MIRCEA LEPĂDATU
