Page 98 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 98
Pag. Z DRUMUL SOCIALISMULUI N
in intimpinarea gloriosul! ni ji ibileu al partidului ADUNAREA FESTIVĂ Di MUNICIPIUL DEVA
(Urmare din pag. 1) de lei, fiind de trei ori mai nimă a comuniştilor, a în
si a ZiSei de 1 t lai mare decît cea realizată în tregului popor v-a ales în
9 sele largi populare. Parti 1965. Rezultate: meritorii funcţia supremă de secre 20,00 'J
dul nostru comunist s-a a- au realizat oamenii mun tar general al partidului, I
firmat de la început ca cii hunedoreni, în frunte perioadă cc poartă nemij r
(Urmare din pag. 1) 20 000 tone cărbune şani întâmpină apropiata exponentul cel mai înain cu comuniştii, şi în primul locit pecetea gîndirii şi r i
peste plan aniversare a 65 de ani de tat şi ferm al naţiunii ro trimestru al acestui an, acţiunii dumneavoastră, '0 i
la făurirea Partidului Co mâne, ca o puternică for planul producţiei marfă in profund revoluţionare, ca i
munist Român şi Ziua de ţă politică, capabilă să dustriale fiind depăşit cu racterizată de o înal 20,35 r
Producţie marfă Minerii de la Paroşeni I
continuă seria bunelor re 1 Mai cu rezultate deo ducă la victorie lupta cla 151 milioane lei. tă răspundere pentru des T
suplimentară zultate în producţie, de- sebite în producţie. Prin- sei muncitoare, a poporului în continuare au fost tinele naţiunii noastre 20,55 i
păşindu-şi ritmic preve tr-o organizare corespun împotriva orînduirii bur- înfăţişate obiectivele dez socialiste, în care s-a pro I
Oamenii muncii din in derile de plan. Cu cele zătoare a activităţii, o ghezo-moşiereşti, pentru cu voltării judeţului în cinci dus un înnoitor suflu în 21,10 /
dustria municipiului Hu peste 4 000 tone de cărbu preocupare sporită pen cerirea puterii politice, pen nalul 1986—1990, răspun toate domeniile de activi 1
nedoara acţionează cu ab ne extrase suplimentar de tru folosirea eficientă a tru libertatea şi suverani derea, exigenţa cu care se tate, detcrminînd cele mai I
negaţie şi dăruire, hotă- lâ începutul lunii aprilie, timpului de muncă şi a tatea patriei . cere acţionat pentru reali adinei transformări şi per
11
rîţi să Intimpine glorio ci rotunjesc sporul dc dotării tehnice, întărirea în lupta împotriva fas zarea lor. fecţionări structurale din 21,50 1 l
sul jubileu al partidului ordinii şi disciplinei, fe cismului, a arătat în conti întreaga istoric a societăţii
producţie la zi la 20 000 Au fost înfăţişate, în a-
şi Ziua de 1 Mai cu im tone de cărbune. De roviarii acestui regulator nuare vorbitorul, partidul cclaşi timp, iniţiativele de româneşti.
portante realizări în pro menţionat că toate cele şi-au depăşit, în perioada s-a situat cu fermitate în pace întreprinse de Româ Antrenaţi in marele efort
ducţiei Valorificînd de patru sectoare de produc trecută de la începutul fruntea valului de lupte nia socialistă, de preşedin ai întregii naţiuni pentru
populare
plin potenţialul tehnic şi ţie şi-au îndeplinit şi de anului şi pînă în prezent, muncitoreşti şi indepen tele său, tovarăşul Nicolae înfăptuirea obiectivelor e-
apărarea
pentru
uman de care dispune, păşit prevederile de plan. sarcinile la tone expe Ceauşescu, pe plan mondial, conomico-sociale adoptate
industria municipiului Cea mai mare depăşire — diate cu 2,2 la sută, au denţei şi integrităţii teri in Anul Internaţional al de cel de al XlII-lea Con BU
Hunedoara a realizat su mai mult dc 12 000 tone redus staţionarea la în- toriale a ţării, pentru în- Păcii, pentru crearea unui gres al partidului, oa diopr
frîngerea
reacţio
forţelor
plimentar de la începu de cărbune — o înregis cărcare-descărcare a va nare. Un rol de seamă în climat de destindere şi în menii muncii hunedo 7.00 I
in ţa
tul anului o producţie trează sectorul 1 — sec- goanelor cu 30 de minute/ organizarea şi desfăşurarea ţelegere, singurul în măsu- reni vă raportează că sci ;
marfă de peste 105 mi • tor fruntaş în întrecerea vagon, au crescut viteza acţiunilor conduse de partid i ă să facă realizabile per în cinstea Zilei Muncii, diiloi
minerii, siderurgiştii, ener-
ştiri
lioane lei, concretizată, socialistă între unităţile medie comercială cu 1,8 în această perioadă au spectivele măreţe de dez geticienii .şi constructorii, cultă
voltare ale patriei noastre,
carbonifere ale Văii Jiu
între altele, în produce lui pe anul 1985. Dintre la sută. Tot în această avut tovarăşul Nicolae dezvoltarea întregii lumi. lucrătorii ogoarelor şi-au de ş
11.00
rea peste plan a 3 000 to perioadă au transportat Ceauşescu, tovarăşa Elena intensificat eforturile pen 11.05
ne fier în minereu mar brigăzi, cele mai bune suplimentar 8 000 tone de Ceauşescu. Ele au culmi în încheiere s-a adresat tru a spori contribuţia ju lor ;
fă, 5 600 tone cocs meta rezultate le au cele con cărbune pentru termo nat cu marea demonstraţie chemarea tuturor oamenilor 12.05
duse de Vasile Cojocaru, muncii hunedoreni de a deţului la împlinirile fău nosti
lurgic, 42 000 tone fontă/' centrala Mintia. La aceste antifascistă şi antirăzboi rite dc întregul nostru po 3 ; *
2 470 tone oţel, 410 tone Ferenc Fazakaş, Constan frumoase rezultate o con nică de la 1 Mai 1939. în participa cu abnegaţie la por. Acţionînd cu hărnicie Bule
tin Ciobănoiu, Mihai Bar- tribuţie importantă şi-au luna mai se împlinesc 50 înfăptuirea exemplară a misii
utilaj tehnologic pentru adus-o Victor Seviciu, se de ani de la un alt mo obiectivelor Congresului al şi pricepere, cu angajare 16,00
bacaru şi Nicolae Andra-
metalurgie, 80 000 tone şic, care realizează pro cretar al organizaţiei de ment de seamă al acestei XHI-lea, puternic stimu patriotică, revoluţionară ei Radi
dolomită. Contribuţii nuri ductivităţi medii de 13 bază pe regulator, Ioan lupte — procesul de la laţi de apropiatul jubileu sînt în măsură să raporte 17.00
17.05
mari la aceste realizări tone cărbune pe post. Neagu, Ioan Licurici, Va-' Braşov al luptătorilor co al partidului, de îndemnu ze depăşirea planului la polit
producţia marfă industria
au C.S. Hunedoara — si sile Stoica, Vasile Chiri- munişti şi antifascişti, în rile secretarului general, lă cu peste 100 milioane Rom
răsu
tuat pe locul al III-Iea Depăşiri Ia toţi lă — operatori, econo orientarea căruia partidul preşedintele Republicii, to lei, obţinînd peste preve 17,30
în întrecerea socialistă pe indicatorii mistul Octavian Drago- i-a încredinţat rolul prin varăşul Nicolae Ceauşescu. deri însemnate cantităţi de 18.00
tin <
ţară în trimestrul întîi tă, şeful staţiei C.F.R. cipal tovarăşului Nicolae Participanţii la adunare cărbune, minereuri de fier iniei
a.c. şi I.M. Hunedoara. Oamenii muncii din ca Petroşani, Marin Bălaşa, CeauşescUj strălucit şi ne au adresat Comitetului şi complexe, energie elec * '»
pa
înfricat
revoluţionar
Central al Partidului Co
(ION VLAD, corespon drul Regulatorului de cir şef staţie Iscroni. (IOAN triot, care a demascat cu munist Român, tovarăşului trică şi produse siderurgice. ‘x*. .1
dent). culaţie şi mişcare Petro- JURA, corespondent). vigoare pericolul fascismu secretar general NICOLAE Au fost, de asemenea, exe nai;
cutate în condiţii de cali
UUu
lui şi al războiului. CEAUŞESCU o telegramă tate superioară lucrările a- zi ir
Perioada cea mai glo în care, printre altele, se gricole ale actualei campa nai;
zică
rioasă din îndelungata şi spune : nii de primăvară. Ne ex dc ş
CINCINALUL VIII ■ DEZVOLTAŞI INTENSIVA a Partidului Comunist Ro primăm convingerea că re
„Făurirea la 8 mai 1921
eroica existenţă a Partidu
lui Comunist Român, epo
zultatelor obţinute le vom
ca cea mai bogată în rea mân, continuatorul celor adăuga altele noi în mă
Wl lizări din întreaga istoric mai înaintate tradiţii de sură să asigure punerea u-
a României, în desfăşura luptă ale clasei muncitoare, nor baze trainice actualului
rea construcţiei socialiste ale poporului nostru, a cincinal al dezvoltării in
Dublarea productivităţii muncii -un obiectiv în ţara noastră, este pe marcat o etapă nouă, su tensive a patriei. crin
D
rioada
de
deschisă
Con
perioară in mişcarea revo
Faptele noastre de mun
gresul al IX-lea al partidu luţionară din patria noas că Ie înmănunchem în ma tria;
trat
esenţial al actualului cincinal lui, la care prin voinţa una tră, a dat un nou impuls fără egal ale perioadei ce NEI
rele buchet al ctitoriilor
valului de lupte muncito
nimă a comuniştilor, a în
rep<
tregului popor, tovarăşul reşti şi populare pentru a- lei mai fertile din istoria A);
(Mc
Permanenta căutare de considerarea şi îmbunătăţi Ion Marinică ş.a. efectuea Nicolae Ceauşescu a fost părarea independenţei şi patriei, epoca care poartă rul
soluţii care să ducă la creş rea structurii formaţiilor ză asemenea lucrări. Se ales în funcţia supremă de integrităţii teritoriale a ţă emblematic numele dum Leb
terea tot mai puternică a de lucru, creşterea indici fac reparaţii capitale la secretar general al partidu rii, pentru înfrîngerea for neavoastră, mult stimate PE':
mii
productivităţii muncii, ca lor de încărcare şi utilizare şapte-opt războaie într-o lui. ţelor reacţionare. Ele au tovarăşe Nicolae Ceauşescu, la ,
factor determinant în spo a maşinilor şi instalaţiilor, lună, dar prin completa Relevând succesele obţi culminat cu marea demon distins conducător, strateg Tin
rirea producţiei fizice, pregătirea corespunzătoare rea efectivelor cu ajutori nute de poporul român, straţie antifascistă şi anti realist, care vă aduceţi o rea
primeşte noi dimensiuni în a producţiei pe fiecare fază de maiştri, reglori şi auto vorbitorul a evidenţiat tot războinică de la 1 mai inestimabilă contribuţie la ţelc
Fat
condiţiile aplicării, înce- a procesului de fabricaţie matişti estimăm să ajun odată rezultatele obţinute 1939. In luna mai se împli rezolvarea pe cale paşnică le
pînd cu luna mai a.c., a şi, nu în ultimul rînd, mai gem la 15—20 războaie de oamenii muncii hune- nesc 50 de ani de la un alt a marilor probleme ale lu NE
Legii privind retribuirea buna punere in valoare a puse la punct în fiecare doreni, judeţul Hunedoara moment de seamă al aces mii contemporane.
în acord global şi în acord factorului om. lună. De asemenea, la devenind astăzi o elocven tei lupte — procesul de la Sărbătorind Ziua de 1 via A
direct a personalului mun — Aveţi Ia îndemînă preparaţie, ing. Cornel tă ilustrare a politicii di Braşov al luptătorilor co Mai şi gloriosul jubileu al CA
citor. La Ţesătoria de exemple care să ilustreze Bobeş, ajutorul de mais namice promovate de munişti şi antifascişti, în partidului vă rugăm să tez
mătase Deva, acţiunea se această gamă diversificată tru Lia Pinciuc, ceilalţi partid. In ultimele două orientarea căruia partidul primiţi asigurarea, legă- nei
desfăşoară pe fondul exis de preocupări ? oameni ai muncii ştiu că decenii au fost alocate in v-a încredinţat dumnea mîntul fierbinte şi solemn şic;
tenţei unor astfel de preo — Da. La secţia ţesăto- de respectarea strictă a vestiţii de peste 85 miliar voastră, mult stimate tova că oamenii muncii din De mo
cupări pe tot parcursul ce rie trecem treptat la ex tehnologiei de lucru, de de lei, cu preponderenţă răşe Nicolae Ceauşescu, ro va şi judeţul Hunedoara, cri:
lor 10 ani care au trecut, tinderea zonei de lucru a îmbunătăţirea calităţii mun pentru dezvoltarea indus lul principal, strălucit şi strîns uniţi în jurul parti Gr
revoluţionar-pa-
neînfricat
de la intrarea în funcţiune fiecărei muncitoare (de la cii lor depind rezultatele triei, agriculturii, construc triot, care aţi demascat cu dului, al dumneavoastră, tin
a unităţii. celor din ţesătorie. O a- ţiei de locuinţe şi dotării vigoare pericolul fascismu mult stimate tovarăşe se tui
împreună cu directorul Ţesătoria de mătase tenţie deosebită acordăm social-culturale. Pe aceas lui şi al războiului. cretar general, nu vor pre cir
întreprinderii, ing. Traian perfecţionării cunoştinţe tă bază au intrat în pro cupeţi nici un efort, vor Fri
Ţârîea, am căutat să re Deva lor profesionale ale tutu ducţie mai mult de 80 de Marile împliniri ale po munci cu toată dăruirea şi Dis
levăm acţiunile concrete ror oamenilor muncii. unităţi industriale şi a- porului român din anii pasiunea pentru înfăptuirea (Ci
aflate în curs de desfăşu 4 la 6 războaie de ţesut) — Ce cuprinde a doua gricole, au fost construite construcţiei socialiste au în cele mai bune condiţii RT.
rare şi în perspectivă, prin ceea ce necesită completa direcţie de acţiune în ve peste 77 000 apartamente. fost puternic amplificate în a sarcinilor stabilite dc (M
care se vizează ca, la fi rea formaţiilor cu munci derea creşterii productivi Producţia industrială a ju etapa inaugurată de Con Congresul al XlII-lea al in. 4
nele actualului plan cinci toare—încărcătoare, cu au- tăţii muncii ? deţului a depăşit în anul gresul ai IX-lea al partidu Partidului Comunist Ro GI
nal, colectivul unităţii să tomatişti şi firărese pe — începînd cu 1087, uni 1985 valoarea de 50 miliar- lui, care prin voinţa una- mân". la
raporteze îndeplinirea unei grupuri de zone. Nu este tatea noastră va cunoaşte
sarcini deosebit de impor vorba de o creştere a nu o primă etapă de moder Spectacol omagial
tante — dublarea producti mărului de personal (dim nizare, care se va concre
vităţii muncii. potrivă), ci de reducerea tiza în completarea unor de 1 Mai şi gloriosului ju
— Vă propunem, tovară considerabilă a opririlor spaţii înguste cu noi uti (Urmare din pag. 1) demnitatea muncii prin
şe director, să începem dia simultane a utilajelor şi, laje, pe operaţii, care să Rînd pe rînd, ne apar în Partid". Au urmat ani e- bileu al partidului. „Columna
de
roici,
lupte
necurmate,
Spectacolul
logul nostru de la direc prin aceasta, de creşterea asigure un flux tehnologic faţă acei neînfricaţi ai în de jertfe în care s-a călit devenirii comuniste" a reu fi
ţiile de acţiune pe care timpului lor de funcţio complex şi continuu. Odată ceputurilor — dacii, care tînărul comunist, Nicolae şit să le redea sugestiv şi bă
conducerea întreprinderii, nare. Un alt exemplu ; prin finalizată această acţiune au făcut ca la Roma să se Ceauşescu. convingător prin participa po
întregul colectiv le are în colaborarea echipelor de vom putea vorbi despre înalţe „columna doveditoa în continuare, spectaco rea entuziastă a celor mai av
de
vedere pentru atingerea diversificarea ţesăturilor re" „Că sîntem daci prin lul înfăţişează actul glo reprezentative colective ar Jz<
acestui ţel. reparaţii, din cadrul ate atît ca destinaţie, cît şi vatră şi prin cuvînt ro rios de la 23 August 1944, tistice şi interpreţi ama pc
— Două sînt, în princi lierului mecanoenergetic; cu din punct de vedere cali mani", apoi Mihai Vitea anii de izbînzi ai construc tori — pionieri, elevi, ma cu
că
pal, direcţiile în care ac cele din ţesătorie şi cu vii tativ. Dezideratul de a se zul şi prima mare unire, ţiei socialiste în patria turi — şi profesionişti, lau 1/r
ţionăm : aplicarea unor torii automatişti (în curs dubla productivitatea mun Horia cu lancea sa neînfri noastră cu trimitere spre reaţi ai Festivalului naţio dc
lzi
soluţii care să conducă la de specializare în întreprin cii în Ţesătoria Deva pînă cată, Avram lancu şi ideea o emblemă a mîndriei şi nal „Cîn tarea României", kr
creşterea productivităţii, în dere) vor fi puse în func în 1990 se va realiza cu niciodată înăbuşită dc li vredniciei poporului nos din Deva, Hunedoara, Pe su
condiţiile existente (ca do ţiune toate dispozitivele de certitudine. încrederea vine bertate, visul secular îm tru — epoca de profunde troşani, Călan, Brad, Ha tu
tare tehnică şi număr me automatizare rămase de din faptul că am început plinit la Alba Iulia. prefaceri, de ctitorii stră ţeg. A fost un spectacol vc
diu de personal) şi moder fecte pe parcursul ariilor, bine anul 1986 şi cincina Impresionantă este scena lucite — „Epoca Nicolae de mare ţinută artistică Şi
xi
nizarea tehnologiilor, prin înlocuirea multor operaţii lul, realizînd această sar făuririi Partidului Comunist Ceauşescu". între aceste realizat pe un libret al Şi
dotarea unităţii cu utilaje ce se execută astăzi me cină în proporţie de 102,1 Român. Forţe artistice din mari înfăptuiri se înscrie, cunoscutului poet contem
de înaltă tehnicitate. canic va avea darul de a la sută în primul trimestru întregul judeţ, într-un de prin rezultatele sale din do poran George Ţărnea, în b< ;
— Referitor Ia prima di creşte viteza de lucru pe al acestui an, precum şi cor atît de sugestiv şi meniul mineritului, siderur regia lui Constantin Dinis- n<
recţie, aceasta presupune, maşini. Chiar în aceste din cunoaşterea ambiţiei semnificativ, însoţit de o giei, construcţiilor, energe cliiotu de la Televiziunea dt
desigur, eforturi susţinute, acestui tînăr colectiv al bandă sonftiă extrem de ticii, agriculturii, judeţul Română, scenografia Ioan Cc
la
preocupări multiple. zile, echipele de reparaţii, unei tot atît de tinere uni expresivă au marcat a- Hunedoara, vatră străveche Bozeşan, coregrafia — Du cc
— într-adevăr. Vom ac coordonate de Gheorghe tăţi de a se autodepăşi în cest moment important al de istorie, dar şi de stră mitru Hanea, Mircea Ocoş, V(
ţiona mai hotărît pentru Iepure, cele de întreţinere permanenţă. lunii mai „...Cînd se-nclina lucite izbînzi contempora Titus Burducca, Ioan Mi- m
lo
organizarea ştiinţifică a şi maiştrii Alexandru Ur- balanţa/ Spre adevărul vi ne, toate acestea înfăţişate huţ. Un spectacol — leto la
producţiei şi a muncii, rare, sache, Roman Andrăşescu, Convorbire consemnată de sului lucid,/ Prin comunişti cu demnitate la marea săr piseţ po măsura evenimen ţă
la rîndul său, reclamă re- Iosif Purţuc, Ion Grecu, MIRCEA DIACONU a renăscut speranţa/ Şi bătoare a muncii — Ziua telor pe care le trăim. .