Page 1 - Drumul_socialismului_1986_05
P. 1
T R A I A S C A I A I !
In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
ieri a avut loc în Capitala
Adunarea festivă consacrată sărbătoririi
Zisei de 1 Mai
T o v a r ă ş u l Nicolae reşti al P.C.R., cu prilejul ştiinţa naţiunii noastre :
Ceauşescu, secretar general sărbătoririi zilei de 1 Mai, crearea în urmă cu şase
al Partidului Comunist Ro Ziua solidarităţii interna decenii şi jumătate a Parti
mân, preşedintele Republi ţionale a celor ce muncesc. dului Comunist Român, or
cii Socialiste România, to Cinstirea întîiului de ganizatorul şi conducăto
varăşa Elena Ceauşescu, Mai a dobîndit, în această rul luptelor politice şi so
ceilalţi tovarăşi din condu primăvară, o semnificaţ'e ciale desfăşurate de masele
cerea partidului şi statu deosebită, avînd loc în largi populare pentru li
lui, au participat, miercuri preajma aniversării unui bertate şi progres, pentru
după-amiază, la adunarea eveniment de însemnătate socialism, pentru înălţarea
festivă organizată de Co crucială în istoria ţării, cu
Anul XXXVIII, nr. 8 851 JOI, 1 MAI 1986 4 pagini — 50 bani mitetul municipal Bucu largi rezonanţe în con- (Continuare in pag. o 4-a)
Partidul Comunist Român — conştiinţa
ZIUA MUNCII şi acţiunea revoluţionară a ponorului
pentru edificarea socialismului
E 1 Mai. Ţara întreagă pentru înălţare şi domnita- ^
şi-a pus veşminte de pri te. Unirea şi unitatea în i şi comunismului în România
măvară. O primăvară a jurul partidului au devenit J
muncii şi creaţiei, o pri tot mai pregnante din anul \
măvară a libertăţii şi dem 1921 — zi memorabilă a l SIMPOZIONUL JUDEŢEAN - IMPORTANTA
nităţii umane. In această făuririi Partidului Comunist ? MANIFESTARE POLITICĂ DEDICATĂ
luminoasă zi din anotimpul Român — în luptele şi de- j ANIVERSĂRII PARTIDULUI
regenerării naturii, clasa monstraţiile din anii 1929, l
muncitoare din România so 1933, 1939, cind clasa i
România 1
cialistă îşi manifestă plenar muncitoare din _________________ La Deva a avut loc sim crători din instituţii de în
bucuria de a trăi în linişte şi-a ridicat ferm glasul şi ^ pozionul „Partidul Comu văţămînt, cultură, artă, re
şi pace, într-o societate a acţionat curajos pentru I nist Român —■ conştiinţa şi prezentanţi ai organizaţii
nouă, într-o ţară stăpînă democraţie şi o viaţă dem- > acţiunea revoluţionară a lor de masă şi obşteşti,
deplin pe destinele sale, o nă. ) poporului pentru edificarea ziarişti.
ţară ce urcă neîncetat, sub E 1 Mai. Ride iarăşi pri- 1 socialismului şi comunis în cadrul simpozionului,
conducerea gloriosului măvara. Pentru că sacrifi- / mului în România" — im tovarăşul Radu Bălan,
partid comunist, treptele e- ciile înaintaşilor n-au fost l portantă manifestare poli prim-secretar al Comitetu
dificării multilaterale. zadarnice, idealurile şi nă- ^ tică dedicată aniversării lui judeţean de partid, pre
E 1 Mai. Ţara întreagă zuinţele lor de mai bine i a 65 de ani de la făurirea şedintele Comitetului exe
sărbătoreşte Ziua Muncii. în ţară' s-au împlinit. Indeo- 1 partidului. cutiv al Consiliului popu
Pentru că munca a fost sebi de la Congresul al IX- ţ Au participat oameni ai lar judeţean, a prezen
dintotdeauna şi rămîne pen lea al P.C.R., cînd în frun s muncii, activişti de partid tat comunicarea intitulată :
tru totdeauna supremul ţel tea partidului a fost ales , şi de stat, cadre de con
ol existenţei, factorul pri cel mai de seamă fiu al ? ducere din economie, lu (Continuare în pag. a 3-a)
mordial al afirmării perso poporului, tovarăşul Nicolae 1
nalităţii umane, etalonul Ceauşescu, împlinirile sînt ^
năzuinţelor şi împlinirilor. mai multe, mai dense. în- j
Prin muncă demnă, paşnică, suşi judeţul Hunedoara a ' | ÎN ÎNTÎMPINAREA GLORIOSULUI JUBILEU
avîntată, poporul român a cunoscut ritmuri de dezvol- ţ
obţinut, în anii construcţiei tare fără precedent în toa- l
socialiste, realizări deose te sectoarele vieţii econo- 1 AL PARTIDULUI ŞI A ZILEI DE 1 MAI
bite, prin muncă şi solidari mice şi sociale. Au fost )
tate internaţională, ţara extinse şi modernizate ca- ^ in întîmpinarea gloriosului jubileu al încălţăminte, precum şi 936 garnituri 9 CĂRBUNE PESTE PLAN. Har
noastră se afirmă tot mai pacităţile de producţie i I partidului şi a Zilei de 1 Mai, oa- de mobilă. nicul colectiv al întreprinderii mi
puternic între naţiunile lu existente, s-au construit > J menii muncii din industrie, agricultu- De asemenea, planul la investiţii niere Dîlja se prezintă Ia marca săr
mii. noi obiective, care au am- ^ | ră, din celelalte sectoare economico- a fost depăşit cu 5,6 milioane lei, bătoare a Muncii cu o producţie su
E 1 Mai. Zi însorită, în plificat forţa industriei şi 1 iar la construcţii-montaj cu 2,4 mi plimentară de 2 143 tone de cărbu
care tricolorul românesc se agriculturii, au apărut ora- ? J sociale ale judeţului nostru şi-au am- lioane Iei. Toate acestea sînt rezul ne. Pe primul loc al întrecerii socia
desfăşoară larg peste ţară, şe noi, a luat amploare re- j I plificat preocupările şi strădaniile în tate ce atestă liotărîrea oamenilor
într-un moment în care ţeaua de sănătate, de cui- l » producţie, obţinînd rezultate deosebi- muncii brădeni de a-şi aduce o con liste din unitate, desfăşurată sub
ţara, poporul întreg pre tură şi învăţămînt, de co- } | te. Un mare număr de unităţi şi-au tribuţie tot mai însemnată la înfăp semnul gloriosului jubileu al parti
gătesc o sărbătoare scum merţ şi de prestări servi- 1 ' îndeplinit înainte de termen prevede- tuirea Programului suplimentar de dului, se află minerii sectorului II,
Şi
pă tuturor : ■ aniversarea a \ | rile de plan pe patru luni, asigurînd creştere a producţiei. care, în perioada trecută din acest
65 de ani de la făurirea 1 Mai. Zi de bilanţ, i < economiei naţionale apreciabile can- prim an al celui de-al 8-lea cinci
Partidului Comunist Ro un bilanţ bogat în realizări, J I tităţi de produse. Din amplul raport nal, au extras 4 426 tone de cărbune
mân, partid al clasei mun prin munca abnegantă şi ) * la marea sărbătoare a Muncii con- Raport muncitoresc peste prevederile de plan. De re
citoare, care a organizat dăruirea revoluţionară ale l | semnăm : marcat că aproape toate brigăzile
şi condus cu clarviziune şi tuturor colectivelor din uni- ? minereşti, acţionînd cu conştiinţa că
cutezanţă naţiunea în tot tăţile industriale şi agri- j î ■ ORAŞUL BRAD RAPORTEA- sporirea producţiei depinde de acti
ce a înfăptuit ea în anii cole ale judeţului, din toa- ţ I ZA ÎNSEMNATE DEPĂŞIRI. Suc- ■ PRODUSE SIDERURGICE PE vitatea desfăşurată în fiecare abataj,
construcţiei socialiste, revo te domeniile economico-so- i * cesc de prestigiu raportează oamenii STE PREVEDERI. Colectivul C.S. au realizat importante plusuri de
luţionare, pe pămîntul liber ciale. Aduc omagiu cald 1 | muncii din oraşul Brad, care au Hunedoara — Erou al muncii socialis cărbune pe scama creşterii produc
al patriei. Zilei Muncii, prin fapte şi y « realizat o producţie marfă indus- te -, situat pe locul al III-lea în între
E 1 Mai. Dată înscrisă realizări remarcabile în I cerea socialistă pe ţară în primul tivităţii muncii pe post. Se află „la
ca simbol al preţuirii mun producţie, deopotrivă mine- * | trială suplimentară, pe 4 luni, în trimestru al anului, raportează fru numărul 1" pe panoul fruntaşilor
cii, dobîndită prin muncă rii şi siderurgiştii, energeti- ) » valoare de 5,4 milioane lei, 500 tone moase realizări în cinstea Zilei Mun minerii din brigada condusă de
şi luptă, începînd cu acel cienii şi chimiştii, construc- ( | cărbune, 12 tone cupru în concen- Gheorglic Matei, care au extras su
1 Mai 1891, cînd au fost torii de maşini şi producă- ) J trate, 1 217 tone sulf în concentrate, cii. De la începutul anului, ei au plimentar 1 546 tone de cărbune,
organizate primele demon torii de materiale de con- 1 I 541 tone utilaje miniere, 1561 va- produs suplimentar prevederilor de precum şi cei din brigada lui Dinu
straţii în ţara noastră, care strucţii, constructorii şi Iu- ţ J goncţi de mină, piese de schimb în plan peste 5 000 tone cocs meta Năstasc — cu un plus de 99 mc, la
au marcat începerea unei crătorii din transporturi, fo- ^ valoare de 3,3 milioane Iei, tricotaje lurgic, 24 500 tone fontă şi 3 800 to pregătirea abatajelor.
etape de luptă pentru ega I şi confecţii textile în valoare de pc- ne oţel, alte produse siderurgice ne
litate şi dreptate socială, (Continuare în pag. a | ste 1,3 milioane lei, 5 656 perechi cesare economiei naţionale. (Continuare in pag. a 4-a)
st moar a mmmw r mmm a mmm a ammr a mmm a mmm a mmm ammr ama a aaam a mmm a mmm a mmm a mmm a mmmm a ammr a mmm a mmmm r mmam a mmm a mmmm » mmmm r mmmm a mmm r mmmm
Intre marile obiective industriale înălţate in anii «Epo
cii Nicolno Ceauşescu" în judeţul Hunedoara se numără
şi cele de pe platforma siderurgică de la Călan, respectiv Dispuniad de o puternica bază lehnico-matcrială, de o „Clntarea României", ctitorie a „ E p o c i i Nicolae
cele două furnale do mare capacitate, fabrica de aglome sistemă diversă de maşini şi utilaje, agricultura hunedo- Ceauşescu", a reunit în activitatea de creaţie şi interpre
rare, bateriile de cocs şi cocs brichete, noua turnătorie. In reană înregistrează de la un an ia altul rezultate tot mai tare artistică hunedorcană zeci de mii de oameni ai mun
imagine, furnalul nr. 4, echipat cu agregate şi instalaţii bune, atit în sectorul vegetal,cit şi în cel al creşterii ani cii, pionieri, elevi care au pus în valoare bogata spiritualita
de înaltă tehnicitate şi productivitate, concepute şi realiza- malelor. te a acestor meleaguri.
te în tară._________________________