Page 10 - Drumul_socialismului_1986_05
P. 10
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI
ROMÂNIA • CIAIfŞESOJ • PA CI
Iniţiative profund umaniste, corespund DUMINK
11,30 Telex
intereselor fundamentale ale tuturor popoarelor lumii 11,35 Lumea
„Noroc bura" prezentului socialist, * lor) :
Ceauşe
u in o ci
Pacea este o condiţie esen a-şi uni eforturile pentru a proiectelor de progres şi r \ Dc
ţială aţii pentru prezentul schimba cursul evenimente bunăstare în deplină liberta „Noroc bun" viitorului comunist! * Din li
şi viitorul naţiunii noastre, lor, a opri cursa înarmărilor, te şi independenţă, în linişte un in
cit şi ale tuturor popoare pentru triumful raţiunii şi şi pace. Ne vom consacra iubit,
rar-mi
lor lumii. Tocmai pornind păcii in lume. De fapt, pen Întreaga energie pentru ca (Urmare din pag. 1) ne din Valea Jiului să ra miliarde lei, in acest cin fie dec
de la asemenea adevăruri tru comuniştii români, pen minunatele înfăptuiri ale porteze în cinstea gloriosu cinal. Perspectiva ? Mai în rii a 6
şi cerinţe fundamentale, se tru întregul nostru popor, poporului nostru, roadele ne cocsilicabil şi energetic lui jubileu al Partidului Co seamnă peste 4 700 apar făurire
Comun
cretarul general al partidu fiecare an a fost şi va fi în gîndirii, ale muncii şi sacri a sporit cantitativ şi calita munist Român îndeplinirea tamente, 48 săli de clasă ★ Tclefil
lui, preşedintele Republicii, totdeauna un ari al păcii, ficiilor noastre să nu se tiv, minerii şi preparatorii şi depăşirea planului la in două şcoli generale, ghiozd
munţii
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, al luptei pentru pace. lată irosească absurd, ca urma dovedindu-şi prin faptele producţia de cărbune. două săli de gimnastică, 12,40 Din ei
manifestă o preocupare con de ce aprobăm din toată re a unui război pe care zilnice de muncă ataşamen ...Dar pentru a putea dispensare medicale, farma cului
stantă pentru a feri ome fiinţa noastră viziunea revo nici un cuget limpede de tul lor neţărmurit faţă de scrie cit mai aproape de cii, cinematograf, casă de lor).
Iară
nirea de primejdia unui nou luţionară, realistă şi profund pe planeta noastră nu-l do partid, faţă de secretarul adevărurile prezentului so cultură, cantină studenţeas 13.00 Album
război, care s-ar transforma novatoare a tovarăşului reşte şi nu îl poate dori. său general. Constructorii cialist al Petroşaniului este că - obiective ce vor creş (p.c.).
inevitabil într-un cataclism Nicolae Ceauşescu, potrivit Subscriem de asemenea de utilaje miniere şi cei de neapărat nevoie să-l stră te in viitorii ani pe harta Partid
nuclear. Printr-o concepţie căreia o mare parte din bu întru totul la apelul pe care obiective industriale şi so baţi cu pasul; dinlr-un ca înnoită a Văii Jiului. Toate că voi
şi poe
clară şi convingătoare, prin getele militare, care nu tovarăşul Nicolae Ceauşescu ciale, textiliştii, ceilalţi lu păt in celălalt, dintr-un vor aduce plusuri în viaţa nul 65
iniţiative şi acţiuni menite mai în anul trecut au totali l-a adresat preşedintelui crători din industria uşoa cartier în altul. Înnoirea e- de fiecare zi a minerilor şi Roşior
să promoveze cauza păcii, zat J 000 miliarde de dolari, S.U.A. de o lua toate măsu ră şi alimentară, meşteşu dilitar-urbanistică este vizi familiilor lor. Plusuri la ca la 6 1;
ta j; S
dezarmării şi securităţii în sumă egală cu cea a dato rile pentru a se opri noi garii, cei care produc mo bilă peste tot, investiţiile re minerii sînt ferm anga români
lume, patria noastră, pre riilor externe ale ţărilor în bombardamente sau acţiuni bilă obţin zilnic rezultate de miliarde de care a be jaţi să răspundă cu abne Ţara
şedintele ei şi-au dobîndit curs de dezvoltare, să lie militare împotriva Libiei. Ni de prestigiu. Şi în muncă neficiat an de an au pus gaţia ce le este caracte le. Me
Coti di
un binemeritai prestigiu pe destinată pentru progresul mic nu poate justifica un şi în activitatea cultural- straie noi pe întreaga sa ristică in bătălia pentru a secunc
arena internaţională. economic şi social al tuturor asemenea act de agresiune artistică, activitate cu care hartă. Este, în limbaj mi da ţării tot mai mult căr mea,
bune.
contur
prinde
Aşa
Intr-un moment cind situa ţărilor. împotriva unei ţări indepen Valea Jiului se poate mîn- neresc, un cald şi din su viitorul patriei şi în Valea mânes
şoară;
ţia internaţională generează Fără nici o îndoială, nu dente şi suverane. Această dri pe bună dreptate, lie flet „Noroc bun" adresat Jiului, viitor atit de clar şi nală a
serioase motive de nelinişte, mai trecindu-se de la vorbă poziţie constantă de partea şi numai dacă... numărăm prezentului socialist al Văii limpede inscris in istoricele venţa
lui
datorate menţinerii şi accen la fapte, după exemplul atit păcii exprimă interesele noas titlurile de laureat obţinute Jiului. Dar perspectiva ? documente ale Congresului 14.45 însem
tuării incordării, România de strălucit al României so tre fundamentale, corespund în fazele finale ale Festi Este un alt din inimă „No al Xlll-lea al partidului timp
socialistă adresează, prin cialiste, omenirea va li scu intereselor vitale ale tuturor valului naţional „C inia rea roc bun" adresat viitorului nostru. înalţii
report
glasul de înaltă autoritate tită de coşmarul unei con popoarelor. României". Punem in prim- pe care minerii îl intiirjesc 15.00 încliic
al preşedintelui ei, apelul flagraţii mondiale pustiitoare, MARIA MAIER, planul activităţii politico-e- la fiecare pas. Dezvoltarea Şi nu putem să nu mai mulul
către toate ţările, toate gu va avea la dispoziţie .răga preşedintele ducat/ve munca de formare in continuare a minelor, pu consemnăm un lapt : In 19.00 Teleji
vernele şi şefii de stat, că zul cuvenit şi resursele ne Consiliului orăşenesc a omului nou, cu o Înaltă nerea in exploatare a al primăvara de sărbătoare a ★ în în
riosul
tre toate naţiunile lumii, de cesare pentru înfăptuirea al sindicatelor Orăştie conştiinţă revoluţionară, so tora noi, creşterea capaci Partidului Comunist Român, partid
cialistă. Numărul tot mai tăţilor de producţie in do pe noua hartă a Văii Jiu 19.25 Ţara
mare de fruntaşi şi eviden meniile utilajului minier, in lui respiră tonic 269 hecta (coloi
I.L. Deva. Din această în ţiaţi în muncă, îndeplinirea dustriei chimice şi uşoare, re de spaţii şi zone verzi, Epoca
căpere, numită cameră <Ic şi depăşirea ritmică a sar a reţelei de ocrotire a să mai bine de 7 500 metri Judeţ
anul
^cincinalul vw ■ mvmmmmsm- comandă centralizată pen şi cinilor de extracţie a căr nătăţii şi de servire, in ce pătraţi de parcuri, 340 000 19.45 Cînta’
tru
cuptoarele
de
cllncher
morile de făină, operatorii bunelui este cea mai grăi lelalte ramuri ale activităţii de Hori, 135 000 de tranda • u
de serviciu Vasilc Ianc, sociale, culturale, prestatoa firi, apoi mii şi mii de mag
T.ivia Iluruba şi automatis toare dovadă a conştiinţei Cv..ub
tul Gheorghe Pali Both, ur înaintate a minerilor noş re de servicii etc., se vor nolii, pini, tei, tuia, plopi, sili ui
corec
Reparaţii de calitate — viaţă tă şi la funcţionarea eficientă tri, a ataşamentului lor pa materializa prin punerea in sălcii, salcimi. Simboluri a- ducaţ
măresc
cu C<
capacitate
a instalaţiilor de produce triotic, prin munca lor fă- operă a unor investiţii ce le prezentului socialist, ale tură
re a cimentului. cînd ca cele mai multe mi însumează aproape 13,5 viitorului. cialis
prelungită pentru mijloacele 20.25 Film
Brasc
„...Ar
zece**
de transport uzinal 21,50 Telej
22,00-Cnchi
mulu
Colectivul Uzinei nr. 7 — Dorin Bîrz, şefii de echipe
transporturi, din C.S. Hu Alexandru Găivan şi Leon- Lur
nedoara, prin utilizarea tin Vişoiu, specialişti în 20.00 Telej
judicioasă a mijloacelor de reparaţiile la partea termi ★ în în
transport c.f. ajută la buna că a locomotivelor. Aurel riosu
par ti
desfăşurare a activităţii de Vi.şan — partea electrică, 20,25 Parii
producţie din toate uzine Mihai Şoltesz — partea victo
le şi secţiile combinatului. pneumatică, Mircea Druţă A 65
făuri
— Specificul muncii noas — transmisii hidraulice-re- o um (
tre şi, totodată, latura cea ductoare, mulţi alţii. Cu 21,05 Parti
mai importantă a activi toţii reprezintă „explicaţii toarc
tăţii pe care o desfăşurăm le" succeselor pe care le Cînt<
patri
„în foc continuu" o consti înregistrăm lună de lună. nare
tuie asigurarea intrărilor Cu ei am adaptat dotna- 21,20 Tribi
în combinat a materiilor roarelc pneumatice la loco Orga
prime şi materialelor, motive, am redus timpul buir<
cord
transportul tehnologic de de reparaţii prin pregăti pe
la o secţie la alta şi expe rea în avans a pieselor de .or
dierea produselor siderur schimb necesare (au fost 21,4b . lac;
riei
gice finite — ne spunea ing. recondiţionate, de la înce Doci
Sovastian Popescu, directo putul anului, 30 de filtre crat
rul uzinei. Bunul mers al pentru ulei, 24 chiulase şi de a
rea
acestui flux este nemijlo 25 maşini electrice de cu 21,50 Tele.
cit legat de o altă activi- rent continuu), am dotat „Decada creativităţii" Luna educaţiei politice, revoluţionar- 22.00 mult încli
Uzinci nr. 7 - C.S.H. în spiritul exigenţelor zaţia pionierilor în orga pafrioîsce şi culturii socialiste
politicii partidului şi sta nizarea şi desfăşurarea ac
tului nostru, al orientări tivităţii de creaţie tehni pentru tineret
tate, aceea de întreţinere depoul cu o instalaţie de lor Congresului ştiinţei şi co-ştiinţifică, în realizarea
şi reparaţii ale mijloacelor încercat pompele de apă şi învăţămîntului, Consiliul acţiunilor „Start spre vii (Urmare din pag. 1) — A treia săptămâni este BUCUR
de transport din dotare. un atelier pentru confec judeţean Hunedoara al Or tor" şi „Atelier 2 000", la dedicată sportului, turismu lualitatea
Departe de a le considera ţionat garnituri din cau ganizaţiei pionierilor a care au participat cadre ani totului judeţean al U.T.C., lui şi pregătirii tineretului te ; 8,00
„secundare", aceste genuri ciuc. iniţiat, în cinstea aniversa didactice şi pionieri din acţiuni dedicate Anului In pentru apărarea patriei, în satelor; î
minicAl;
de lucrări sînt privite de La atelierul de vagoane, rii a G5 de ani de la fău şcoli şi casele pionierilor ternaţional al Păcii ş.a. care sc deschid competiţii ducerea
întregul nostru colectiv cu din îmbinarea armonioasă rirea Partidului Comunist şi şoimilor patriei. Brigă le sportive „Cupa Costeşti tru parti
Din cea de a doua săptă-
mare responsabilitate, cali a tinereţii (ing. Valerian Român, prima ediţie a zile ştiinţifice în dialog cu rnînă consacrată activităţi 1986", au loc excursii la pliniri,
spective .
tatea reparaţiilor însem- Anghel), cu experienţa „Decadei ştiinţei şi tehni pionierii, expoziţiile „Start lor ştiinţifice, tehnice, edu Muzeul judeţean, la locu patriotice
nînd, de fapt, prelungirea (maistrul Ioachim Ciorbea), cii pentru pionieri si şco spre viitor", simpozionul caţiei prin şi pentru mun rile de puternică vibraţie re ; 14,3i
duratei de funcţionaro pen completată cu permanenta lari". „Creaţie şi creativitate în că, amintesc doar cîteva istorică, de cultură şi civi 15.00 Clu
Buletin
tru locomotivele Diesel e- dorinţă de perfecţionare a Ampla manifestare teh- activităţile ştiinţifice şi dintre acţiunile mai impor lizaţie românească, acţiuni Concert
lectrice şi hidraulice, pen cunoştinţelor profesionale, nico-ştiinţificâ, la care tehnico-aplicative cu pio tante. în municipii, oraşe cicloturistice tematice, cum 16,20 A Im
tru vagoanele de diferite muncitorii din echipele participă peste 50 000 pio nierii şi şcolarii", galele de şi comune se desfăşoară este cea de la Petroşani—• Varietăţi
Tragerea
tipuri şi capacităţi, pentru conduse de Ioan Merian, nieri din cercurile tehnice- filme sub genericul „Ştiin „Săptămâna record de mun Lupeni intitulată „Trasee Selecţiun
completează
calea ferată uzinală. Aclam Şcrban, Teodor O- aplicative ale unităţilor de ţa învinge" diversul pro că patriotică", activităţi în cu rezonanţă în istoria miş 18.00 Buli
pionieri şi ale caselor pio
bogatul
şi
însemnătatea activităţii nea, se obţine ca sumă ca nierilor şi şoimilor patriei, gram al decadei. întreprinderi, instituţii de cării muncitoreşti din ju Puii licita
melodii
de întreţinere şi reparaţii litatea sporită a lucrărilor include o diversitate de Acţiunea, organizată în învăţămînt superior, licee deţul Hunedoara" şi multe jurnal;
a fost şi subiectul interven de reparaţii la vagoane, dc-‘ acţiuni : dezbateri, mese colaborare cu alţi factori şi şcoli generale consacrate altele. rea scei
Turneul
ţiilor şefilor de secţii ing. păşirea planului aferent r o l u n d e, simpozioane, educativi, se constituie, relevării contribuţiei tine Ultima săptămînă are ca Consemr
Ilie Marcu (tracţiune), ing. primelor patru luni ale a- schimburi de experienţă, totodată, ca o etapă de retului la creaţia ştiinţifică tematică acţiunile cultural- ale şlagi
educative şi artistice, în ca
Gheorghe Gheoară (vagoa ccstui an fiind de 1,6 la caleidoscoape ştiinţifice, ex pregătire a participării uni şi tehnică de masă, o se 22.00 Rr
Panoram
ne), .ing. Raventea Tripşa sută. poziţii de carte şi creaţie tăţilor de pionieri la fazele siune de comunicări şi re re un loc important îl o- Muzică
(linii). Cu depăşiri ale planului tehnico-ştiinţifică, sesiuni judeţeană şi republicană ferate ştiinţifice, deschide cupă „Hunedoara — vatră 24.00 Bu
de lumină", întîlniri ale ti
— Numai cu oameni pri se prezintă şi cei ce mun de referate şi comunicări ale concursului de creaţie rea şantierului judeţean al nerilor cu cenaclurile lite
cepuţi se pot executa ase cesc în secţia „linii". Mo ştiinţifice etc tehnică „Start spre viitor", tineretului la Rîu Mare-Rc- rare locale, seri de muzică
menea lucrări cu un ridicat tive de justificată mîndrie Din şirul activităţilor la care judeţul îşi doreşte tezat. La Institutul de mi şi poezie patriotică, şeză
grad de complexitate — a- constituie executarea, în organizate se remarcă, în o prezenţă mai bună decît ne din Petroşani va avea tori literar-muzicale, con
firma ing. Robert Roz- luna aprilie, a unor lucrări primul rînd, consfătuirea în ediţiile precedente. Ea loc o masă rotundă „Forme cursuri şi parade ale for
novski, şef secţie schimb de reparaţii capitale în va pe tema „Pionierii hunedo- răspunde, astfel unui im şi metode folosite de A.S.C. maţiilor artistice etc. fi Pentru
fi'umo
„tracţiune". Iar în secţia loare de 800 000 lei, ţinînd reni pe coordonatele înfăp perativ educativ şi, mai cu în antrenarea studenţilor Potrivit tradiţiei, „Luna mult soi
noastră avem mulţi mese seama de faptul că 30 la tuirii obiectivelor Congre seamă, unei ^necesare şi la activitatea de cercetare educaţiei politice, revolu- fia mod
riaşi destoinici, specializaţi sută din necesarul de ma sului al Xlll-lea al P.C.R. fireşti afirmări a creaţiei şi creaţie tehnico-ştiinţifi ţionar-patriotice şi culturii nordic. vc '
nime
pe tipuri şi părţi de lu teriale pentru acest gen de în domeniul creaţiei tehni- şi creativităţii pioniereşti că". socialiste pentru tineret" se tre 3 şi
crări. Aşa sînt maiştrii reparaţii a fost utilizat din co-.ştiinţifice", urmată de hunedorenc. — Succint, ce tematică încheie cu bogata manifes maximo
Francisc Rotmiiler, Ioan recondiţionară dezbaterea „Forme şi mo au ultimele două săptă tare „întîlndrea tineretului grade. :
se va s
Lăzureanu, Titu Cimpoca, MIRCEA DIACONU dalităţi folosite de organi Prof. TRAIAN PĂRĂU mâni, tovarăşe secretar ? cu istoria" — Costeşti 1986,