Page 101 - Drumul_socialismului_1986_05
P. 101
I ■ CINCINALUL VIII ■ DEZVOLTAM INTENSIVA-)
• FAZA COMUNALA A \
ŞTAFETEI FOLCLORICE /
„CĂUTĂTORII DE CO- I
MORI" dc la Burjue s-a
41 desfăşurat sub semnul in-
îl
suflcţitoarclor consacrate manifestări Aportul electromecanicilor -
A K riosului Etapa a dovedit partidu
artistice
glo
jubileu
al
lui,
po
tenţialul artistic cu care
căminele culturale de pe - hotăritor în buna derulare
raza comunei s-au înscris l
în ediţia a Vl-a a Festi- !
valului naţional „Cîntarca V a activităţii miniere
României", dorinţa săteni- ,
lor de a se afirma in am- ţ
pla întrecere a frumosului, i nier şi de preparare, con
( Au evoluat, intr-un spec- “ 1 în perioada trecută din
• tacol apreciat, taraful co- a acest an, întreprinderea fecţii metalice, o serie de
l munci Burjue, grupurile minieră Barza a înregis maşini şi utilaje tehnolo
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C, vocale din Tisa, Tătărăşti trat rezultate bune în gice. Pe de altă parte,
------răşti 1
V si Glodgbilcşti, căluşarii 1 lunar realizăm un volum
Brădăţel,
din
S| Al C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N l l populari Domnica Negru şi > rapsozii l producţie, peste cele pla considerabil de, revizii şi
nificate, la majoritatea in
dicatorilor de plan. O con reparaţii la majoritatea
tribuţie aparte la sporurile utilajelor de front şi a
Anul XXXVIII, nr. 8 876 SÎMBĂTĂ, 31 MAI 1986 4 pagini - 50 bani | Omagiu \ raportate în cinstea ani celor de preparare, ne
versării a 65 de ani de la străduim să creştem efi
făurirea
Partidului
\ partidului nist Român, şi-au Comu cienţa în producţie prin
adus-o,
nu
unui
rccondiţionarca
Lucrările Congresului al lll-lea al Miron Stana, soliştii vo alături de mineri şi pre măr tot mai marc de
paratori
şi
lucrătorii
ate
piese şi subansarpble, prin
cali şi instrumentişti Flo lierului electromecanic din recuperarea zi de zi a
Far
rin Furdui, Brînduşa, forma Barza. Acest colectiv dc materialelor refolosibile.
Nicuşor
dul,
consiliilor de conducere ale unităţilor ţia de dansuri populare i muncă — numără aproxi — Ce rezultate aţi cio
Iosif
mativ 240 de oameni —
din Tisa, dubaşii din Glod- 1
ghileşti, formaţia de tea- 1 dispune de formaţii spe bi nclit?
tru din Burjue, montajul ' cializate pe genuri de lu — în acest prim an al
din
agricole socialiste, al întregii literar Suba din Tătărăşti şi cu l ' crări, se îngrijeşte cu celui de al optulea cin
Tătărăşti
Dan
cinal ne revin sarcini spo
momente
căminului vesele. In a holul l ţ răspundere de menţinerea rite, comparativ cu cele
fost
cultural
organizată o frumoasă cx- j în funcţiune şi îmbunătă din anul trecut. Totuşi,
ţărănimi, al consiliilor oamenilor poziţie de artă populară eu 1 ţirea continuu a parame printr-o bună mobilizare
1
cele
mai
reprezentative
creaţii realizate de la pre- l trilor tehnici ai maşinilor a forţelor şi prin spriji
eedenta ediţie a festiva- 1 şi utilajelor, a: instalaţiilor nul concret acordat de
Uliul. ţ din dotarea întreprinderii. conducerea întreprinderii
muncii din industria alimentară, • „PRIMAVAItA VOR- ) Inginerul Aurel Circo,
ŢANA“, cea de-a V-a edi- l şeful atelierului releva : LIVIU BRAICA,
ţie a săptăminii Vorţa a 4 I — Preocupările noastre MIRCEA MIHEŢ,
cultural-
la
dc
educative
silvicultură şi gospodărirea apelor debutat, Coaja. Deschisă în cu V ' sînt largi. Executăm o corespondent
duminică,
sa-
tul
expunerea „Comuna Vorţa / gamă largă de piese de
— pe coordonatele dczvol- ţ schimb pentru utilaj mi (Continuare în pag. o 3-a)
tării economice şi sociale i
Vineri, 30 mai, au con congresului, document de liberare socială şi naţiona în cincinalul 198G — 1990“, \
tinuat lucrările Congresu excepţională valoare teo lă, transformarea revolu şi eu spectacolul tematic 1
lui al TTI-lea al consiliilor retică şi practică. Pe baza ţionară a societăţii, pentru „Glorie eroilor neamului '
de conducere ale unităţi unei analize ştiinţifice, înfăptuirea aspiraţiilor românesc", de săptămîna, or- .' l Noi modele de confecţii în fabricaţie
co-
Kanizată
consiliul
lor agricole socialiste, al profund realiste, a rezul fundamentale ale poporului munal de educaţie politică \
întregii ţărănimi, al consi tatelor obţinute în agricul român de pace şi progres, şi cultură socialistă, şi-a I Aflată, după primele din rîndul cărora se re
liilor oamenilor muncii din tură, industria alimentară, pentru edificarea socialis înscris in programul mani- ) patru luni ale acestui an, marcă în mod deosebit
industria alimentară, silvi silvicultură şi gospodări mului şi comunismului pc testărilor omagiale mese t în rîndul unităţilor eco formaţiile de lucru 2 A,
cultură şi gospodărirea a- rea apelor, documentul de pămîntul patriei. Ei au dat rotunde, concursuri gen ; nomice hunedorene care 2 B, 3 A, 3 B — din sec
.Cine citeşte, cunoaşte", V
pelor. fineşte, cu clarviziune, co o înaltă apreciere contri expoziţii .1 „ artă populară au obţinut însemnate de ţia confecţionat şi cele
X „/vnnlor'. '
de
în cursul dimineţii au ordonatele activităţii vii buţiei hotărâtoare a secre şi dc carte, medalioane păşiri ale planului de din schimburile A şi B
fost reluate dezbaterile în toare din aceste importan tarului general al partidu literare, manifestări ce vor ţ producţie aferent perioa — secţia croit, la produc
plen asupra problemelor te ramuri şi sectoare ale lui la dezvoltarea şi mo fi încununate, duminică, cu dei, întreprinderea de ţia marfă se înregistrea
formaţiilor
înscrise pe ordinea de zi economici naţionale, în dernizarea continuă a a- întrecerea inscrise in noua ar- c- < \ confecţii V'ulcan se situ ză însemnate depăşiri ale
tistice
a congresului. vederea înfăptuirii noii re griculturii, a tuturor ra dlţie a „Cîntării Romă- r ează şi în această lună prevederilor dc plan. De
Prima parte a şedinţei voluţii agrare, ridicării în murilor economiei naţio nici". |j pe un loc dc frunte. Da asemenea, numai în a-
a. fost condusă de tovară tregii munci la un nivel nale, la propăşirea multi torită hărniciei, talentu eeastă lună au fost intro
şul Gheorghe Dinu, pre superior de calitate şi efi laterală a patriei, ridica lui si dăruirii în muncă duse în fabricaţie cinci
şedintele C.A.P. Smeeni. cienţă, îndeplinirii,. în cele rea gradului de civilizaţie modele noi, solicitate
judeţul Buzău. mai bune condiţiuni, a tu al satului românesc, apro- de care fac dovadă lu atît la fondul pieţei cit
După pauză, lucrările au turor obiectivelor stabilite piindu-1 tot mai mult de ÎN ZIARUL DE AZI ; crătoarele întreprinderii, şi la export.
fost conduse cje tovarăşa de Congresul . al Xlîl-lea condiţiile de muncă şi via
Rodica Vişan, organizator al P.C.R. ţă de la oraşe, la înflori RITMURI Spor de producţie
5
de partid, preşedintele în numele ţărănimii, al rea necontenită a ţării ş HUNEDORENK:
C.U.A.S.C. Rusăncsti, jude milioanelor de oameni ai creşterea bunăstării mate Colectivul de muncă de muncă şi organizare
ţul Olt. muncii pe care îi reprezin riale şi spirituale a po • Prestigiul artistic şi al atelierului cilindri de în producţie, o preocu
De la tribuna marelui fo tă, participanţii au adus porului nostru, la sporirea popularitatea unui laminor, aparţinător de pare responsabilă pentru
rum, vorbitorii au subliniat un vibrant omagiu, de cal prestigiului . şi a rolului teatru... popular uzina nr. 3-turnătoria respectarea tehnologiei
însemnătatea excepţiona dă dragoste, stimă şi re României socialiste în • „Primăvara muzicală de lingotiere din cadrul de lucru şi economisirea
lă a ideilor şi orientări cunoştinţă, conducătorului lume. deveană" C.S. „Victoria" Călan, materiilor prime, în spe
lor cuprinse în magistrala iubit, tovarăşul Nicolae Au fost reafirmate sen continuă să se menţină cial a feroaliajelor, aici,
cuvîntarc rostită de secre Ccausescu, a cărui viaţă şi timentele de profund res • Cronica literară în fruntea întrecerii so sarcinile de plan au fost
tarul general al partidului, activitate se identifică, de pect şi aleasă preţuire fa • Cronica filmului cialiste între unităţile depăşite, în perioada tre
preşedintele Republicii, to peste cinci decenii, cu ţă de tovarăşa academi- combinatului. Printr-o cută din an, cu 20 tone
varăşul Nicolac Ceauşcscu, lupta eroică a partidului • Cronica discului bună mobilizare a forţei cilindri de laminor.
la deschiderea lucrărilor nostru comunist pentru e (Continuare in pag. a 4-a)
în vreme ce în Capitala sfeclă s-a încheiat, din
patriei noastre îşi desfă CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ cele 250 ha cu cartofi s-au
şoară lucrările Congresul rebilonat a doua oară cir
ţărănimii, cooperatorii, me ca 200 ha, iar din 634 ha
canizatorii şi specialiştii cu porumb a fost prăşită
din unităţile ce aparţin IN SPIRITUL IDEILOR mecanic şi manual jumă
C.U.A.S.C. Hunedoara — Şl ORIENTĂRILOR FORMULATE tate din suprafaţă. în toa
însufleţiţi de chemările şi te unităţile se lucrează
îndemnurile cuprinse în DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU la recoltarea furajelor, cele
cuvântarea rostită de tova mai avansate fiind coope
răşul Nicolae Ccauşescu la LA CONGRESUL ŢĂRĂNIMII rativele agricole din Boş.
deschiderea marelui forum I —----------------------------------------------- Buituri şi Peştisu Mare.
al agriculturii româneşti — Toate forţele satelor — cu hărnicie — Cooperatorii din uni
continuă, cu o amplă mo tatea noastră — spunea La.
bilizare de forţe şi respon dislau Demeter, secretarul
sabilitate maximă, întreţi şi responsabilitate la efectuarea organizaţiei de partid de
nerea culturilor şi recolta la C.A.P. Peşti.şu Mare —
rea furajelor. lucrărilor în c î m p
— Magistrala cuvântare sînt ferm hotărîţi să în
a secretarului general al ca şi al doilea rebilonat industrie, în turele lor li făptuiască orientările şi in
partidului a stîrnit în ini la cartofi. La cartofi se e- bere. Mulţi cooperatori, dicaţiile cuprinse în cuvîn-
mile şi conştiinţele oame fectuează tratamentul pen printre care Ştefan Con tarea rostită de tovarăşul
nilor muncii din unitatea tru combaterea manei şi a stantin, Ioan Moraru, Si- Nicolae Ceauşescu la cel
noastră deplină aprobare gîndacului din Colorado, mion Armie, Nicolae Moi- de-al lll-lea Congres al ţă
şi preţuire, mobilizîndu-ne în grădina de legume s-au se, Tiberia Lecu, Romu- rănimii. De aceea participă
să acţionăm cu cea mai plantat toate culturile sta lus Moise, Simion Mărilă, cu toţii la întreţinerea
mare conştiinciozitate pen bilite prin plan, iar cele Cornel Lucaci şi mulţi al culturilor şi la recoltarea
tru a obţine recolte supe 5 ha cu rădăcinoase au ţii au săpat deja supra furajelor.
rioare în acest, an şi în ac fost prăşite manual de feţele de porumb ce le-au — în ce stadiu se află
tualul cincinal — ne spu două ori. La porumb, din fost repartizate. Aş eviden cele două lucrări ?
nea Aurelia Crişan, secre ţia, de asemenea, echipa — Prima praşilă meca
tarul comitetului de partid cele 104 ha a fost prăşită din legumicultura alcătui nică la porumb — lucra
al C.A.P. Boş. mecanic aproape toată su tă din Clara Moise, Ani re efectuată de Luca Ha-
— Ce lucrări se află în prafaţa — lucrare- efectua Păcurar, Elena Cibea, Le- cicu — s-a încheiat, iar
desfăşurare în unitatea tă de Nicolae Vlaicu — nuţa Luncan, Rodica Cri cea manuală s-a făcut pe
dumneavoastră ? iar manual circa 60 de ha. şan, Marioara Socol ş.a., mai mult de jumătate din
— Cum este. participarea
— Am trecut la recolta care a efectuat toate lucră suprafaţa ocupată cu a-
rea şi însilozarea lucernei la muncă a cooperatorilor ? rile la timp şi de bună ca ceastă cultură. Astăzi în
şi trifoiului — lucrare ce — Foarte bună — ne-a litate. cheiem prima coasă pe
o execută formaţia alcătui răspuns Olivia Munteanu, La nivel de consiliu unic cele 18 ha cu lucernă şi
j
început
De
C.A.P.
tă din. mecanizatorii Ioan preşedinta unităţii. Tn fie agroindustrial, stadiuL lu pe La suprafaţă Densuş 1! a hectare au recoltatul fost câpşunilor. către
şi
livrate
o
tle
Pleoţ. Dorin Pop şi Lasco care zi ies Ia lucru toţi oa crărilor acestei perioade TRAIAN BONDOR LP.l.L.F. Haţeg prunele cantităţi. Aflaţi Ia primul an de
Hamza Cea de-a doua pra- menii apţi de muncă, in este următorul: cea de a rod, plantaţia îngrijită de echipa inimoasei Zamfira Alexa
şilă la sfeclă s-a terminat, clusiv cei ce muncesc în Ii-a praşilă manuală la (Continuare în pag. a 3-a) dă semnele unei recolte bogate.
