Page 102 - Drumul_socialismului_1986_05

Pog. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

M O Ţ I I

La moţi aceleaşi chipuri obsesive la răsăritul stelelor din vară
Cioplite-n lemn de corn, dintru strămoşi Cînd seînteind pe cer urme de foţi 13.00 Tete
13,05 La
Printre coline, crenelate pive, arată-n veacuri brazdele de cară : mim
Ne ies în cale dacii rămuroşi. Olarii moţi care-au plecat cîndva re I
dio;
Parcă-i cunoşti neştiind de unde-anume, cu oale şi ulcioare şi ciubară ''ii '■< anin
I-ai mai văzut cîndva, demult, prin veac; în satele din cosmos, pe vreo stea, în
sub fiecare nurac-i un alt nume alţi Apuseni acolo-ntcmeiară ? Am
şi-n fiece copac e-un alt copac... Vechi tulnicari, blînzi fîntînari bătrîni pii
taj;
Copiii parcă sunt sculptaţi de genii au dus în ceruri meşteşug de-acasă ? — î
Prestigiul artistic şi popularitatea cu trăsăturile dintru-nceput — Din sufletul de moţ tresar lumini Tele
din
Au stat prin viscolitelc milenii
căzute-n munţi, cînd fînu-i bun
lă:
Perpetuîndu-se, nu s-au pierdut...
de coasă...
liiric
Rămîi tîrziu în casa vreunui moţ EUGEN EVU mân
unui teatru... popular Ant<
legii
14,40 Mai
nim<
Primăvara muzicaiă deveană" 19.00 Tele
Facem dese referiri la combinatului siderurgic au citor specialist în electronică, 51 19,25 Pani
Hunedoara pentru că oraşul sprijinit-o, oferind prin in­ Stela Ghiţă, lăcătuş, Ion nun,
siderurgiştilor de pe Cerna termediul Clubului „Siderur- Coman, operator, cu toţii Concertul co a avut loc lup, ţup". Formaţia şi-a marcat clin nou în „Răsu­ Spec
zical
rămîne un pilon al muncii şi gistul" cele mai bune con­ oameni ai muncii la com­ în sala mare a Casei de dat toată silinţa să răspun­ net de la Crişana". (colc
împlinirilor umane, al lucru­ diţii de repetiţii, de mon­ binatul siderurgic, la care cultură din Deva a reunit dă adecvat gesturilor di­ O prezenţă dc prestigiu 19,55 Tele
(col<
lui bine făcut, rod al ex­ tări scenice şi spectacol, se adaugă Nicu Buciuman trei formaţii corale locale rijorale ale profesoarei în cadrul festivalului a 20.20 Film
perienţei trainice, al unor contribuind la sporirea pres­ de la cooperativa meşteşu­ care au evoluat în faţa Doina Ilotea (ajutată în constituit-o Teatrul „Fan­ „Chi
acumulări de statornicie şi tigiului, a popularităţii tea­ gărească „Drum nou". Un unui public numeros şi a- instruirea formaţiei de tasio" din Constanţa care 22.20 Tele.
năutate. Beneficiind de un trului. colectiv Laureat al Festivalu­ vizat. Corul de cameră al prof. Ioan Ilotea). a prezentat baletul „Fru­
oslfel de climat, teatrul popu­ In repertoriul său şi-au lui naţional „Cîntarea Româ­ Şcolii generale nr. .3 Deva Corul de cameră al Di­ moasa din pădurea ador­
lar din Hunedoara s-a înzi- făcut loc, rînd pe rind, piese niei" cuprinzînd actori ama­ a dat glas unui număr recţiei sanitare judeţene mită" în regia lui Oleg
dit firesc şi trainic pe tra­ ale dramaturgilor români tori pe care i-au unit aspi­ mare de piese — multe şi-a. etalat din nou virtu­ Danovschi. JRai
diţiile teatrului muncitoresc contemporani şi clasici, dar raţii comune, peste zece ani miniaturi — aparţinând ţile interpretative. Sono­ Ultimul act al „Primăve­
înfiinţat cu 65 de ani în şi ale literaturii universale. petrecuţi pe scenă şi, mai compozitorilor români. Au ritatea aproape intimă — rii muzicale devene". s-a BUCUR
urmă pe platforma industria­ Unele creaţii aduc in scenă ales, o mare pasiune pen­ produs o vie impresie pie­ „de cameră" — a stîrnit consumat o dată cu recita­ dioprogre
lă a Uzinelor de fier. lată aspecte de muncă, oameni tru artă. O pepinieră de ta­ sele „Trei prieteni" (My- admiraţia auditoriului. Di­ lul de muzică de cameră ★ Buleti
ce menţiona primul afiş — ai Hunedoarei care deveneau lente din care s-au ridicat riam Marbe), „Cîntec pen­ rijorul formaţiei, prof. susţinut de Mircea Cearnă Sfatul n
Congrcsu
„invitare" al acestei institu­ astfel izvor de inspiraţie pen­ numeroşi actori profesionişti tru pionieri" (Sigismund Nicolae Icobescu, este un (vioară) .şi Daniela Ar'adi nimâ ho
ţii : „Reuniunea meseriaşilor tru creatori şi loc de afir­ apreciaţi în ţară. Oameni ai Toduţă), „Jocul miresei" încercat practician : ştie (pian) — profesori la Şcoa­ făptui j
români din Hunedoara are mare a unei bogate vieţi (Tudor Jarda) ş.a. Dirijo­ să dozeze eforturile, să la generală nr. 8 Deva. dezvoltai*
român eşt
onoare a vă invita la pro- teatrale. Poate fi menţio­ muncii şi deopotrivă talentaţi rul — profesoara Doina exploateze toate calităţile Repertoriul alcătuit din terviuri;
ducţiunea teatrală urmată de nată aici piesa lui Paul interpreţi. Dovadă elocventă Hoţea —, a dovedit multă vocale ale formaţiei şi să piese instrumentale destul 7,30 Prin
dans ce va avea loc la 5 Everac „Ferestre deschise", că în procesul muncii se pricepere în a da viaţă le raporteze la cerinţele de pretenţioase — Ciacona cincinalii
pro^uct-ie
martie 1921 (sâmbătă) în un moment al marii bătălii formează caractere, oameni partiturilor muzicale co­ partiturilor. Reacţia spon­ (Partita a Il-a), Sonata su «-n
sala festivă a Uzinelor de pentru obţinerea cocsului de nădejde, dar se şi selec­ rale moderne. tană după audierea unor „Primăverii", Vals - Scher­ liz „
fier... Persoanele (persona­ de Hunedoara. I s-au a- tează creatori şi interpreţi, Corul sindicatului învă- lucrări ca : „La, la, la... zo, Capriciu (Nr. 4), Intro­ sei ; 8,10
diilor ;
jele—n.n.): Petrilă, morar — generînd climatul ce expri­ ţămînt Deva, colectiv ce se nu ştiu zău" (Picrrc Certon), ducere şi Rondo capriccio- ştiri ;
Gheorghe Petrivan, llinca, dăugat „Cetatea de foc" de mă înaltul democratism al bucură de un meritat pres­ „Sîrba pe loc" (Gh. Dan­ so — din creaţia compozi­ ascultilto
fiica lui — Ana Florea, Pri- Mihail Davidoglu, „Dialog în tigiu cîştigat dc-a lungul ga), „Răsunet de la Cri- torilor Bach, Beethovcn, tin de şt
literară
măreasa — Irina Lucaciu, parc" de Teofil Buşecan, culturii noastre socialiste a numeroşi ani de rodnică şana" (Ion Vidu) arată că Ceaikovski, Paganini, Saint- chestra i
Ana — Maria Muntean... „Copacii mor în picioare" potenţat de cadrul în care activitate, a prezentat un muzica corală este îndră­ Saens a cerut un efort Iară „1
„Foaie verde lămăiţă", cor de Alejandro Casona, „An­ aceasta se dezvoltă — Fes­ program scurt dar care a deosebit atît în pregătirea din Cara
gită şi că ea poartă va­
letin
de
mixt de Bena. începutul sea­ chetă asupra unui tînăr tivalul naţional „Cîntarea captivat : Vinicius Gre- lenţe estetice şi educative cit şi în prezentarea lui în lui supre
ra la 8 oare precis. Supra- care n-a făcut nimic" de României". fiens — „Coral de pace", faţa publicului. bit î ;
solviri să primesc cu mul­ Adrian Dohotaru, „Paradis Liviu Comes — „Joacă neîndoielnice. S o l i s t u l 12.00 Bl
tă mită “. MINEL BODEA lele", Tudor Jarda — „Hop, Gheorghe Pop s-a făcut re­ Prof. CORNELIU BOGARIU 12.05 Ati
de ocazie" de Tudor Popes- Din coi
Peste ani, în 1965, „Con­ cu. Actuala stagiune cu­ lui; 13,0
siliul central al sindicatelor CRONICA FILMULUI 15.00 Bi
15y05 Mei
acordă titlul de „Teatru prinde premiera „Carambol" P d i o
de I. D. Şerban, reluările
Popular de Amatori" colecti­ Ccauşcsc
vului de teatru al Combina­ - „Comedie cu olteni" de „Racolarea** ocrotesc
documen
tului siderurgic Hunedoara Gheorghe Vlad, „A doua 17.00 Bu
pentru activitate continuă şi faţă a medaliei" de I. D. Abordînd din nou genul 17.05 IVI
rezultate deosebite obţinute Sirbu, „Mielul turbat" de poliţist (după „Calculatorul d umneai
bal min
în munca artistică". Aurel Baranga, montaje şi mărturiseşte"), fostul opera­ Orele se
Era autentificată astfel recitaluri de versuri patrio­ tor George Cornca a ajuns, jurnal; 2
dv. ;
tradiţia unei instituţii care tice dedicate sărbătoririi cu filmul „Racolarea", la 22,10 Spi
permitea oamenilor muncii gloriosului jubileu al parti­ al 7-lea titlu de regizor. de dans
din marea unitate siderur­ Şi cu această peliculă, au­ letin de
gică a ţării dar şi din alte dului, altor evenimente deo­ torul demonstrează dezin­
sebite
din viaţa partidului
unităţi economice şi institu­ voltură în jalonarea ac­
ţii locale, accesul la una şi poporului nostru. De mai ţiunii, îndemînare în crea­ li
din cele mai vechi arte ale bine de şaisprezece ani, rea suspansului.
umanităţii, cea teatrală, for­ spectacolele sînt regizate de Eroul principal este in­
mă de autoexprimare şi de Aurel Busuioc, apreciat om ginerul geolog George DEVA
reflectare a unor stări, sen­ al urbei, care-şi dăruieşte Tudoran (interpretat de Ontario
în doi
Florin Piersic), bun specia­
timente, aspiraţii specifice cu generozitate timpul liber list, practicînd — ca DOARA
oamenilor muncii. O institu­ scenei, montînd spectacole hobby — raliul. Cercetă­ sala A)
ţie menită să contribuie la care redau firesc atmosfera rile sale speciale în dome­ dern, se
uita nit
difuzarea culturii, la educa­ unei perioade, conturind niul extragerii uraniului Capcana
rea patriotică, revoluţionară scenic situaţii şi personaje „interesează" două trusturi ŞANI :
jevo (F
a locuitorilor acestei înflo­ realizate de interpreţi de rivale. în timpul unei cu repe
ritoare aşezări a anilor talent dintre care menţio­ excursii în străinătate îm­ brie); 1
(Unirea)
socialismului. năm pe Pavel Averchi, de preună cu soţia, inginerul sentimci
este capturat şi, în tenta­ VULCAI
Inţelegînd menirea educa­ profesie forjor, Nicolae Ban- Scenă clin piesa „Comedia zorilor" de Mircea Şlcfănescti, cu Florin Busuioc, linrdar
tivă a unei astfel de insti­ ciu, cocsar, Constantin Vişan, Constantin Vişan, Cornel .Titani. tiva do „racolare", supus NEA :
unor puternice presiuni
(Minexu
tuţii, comitetele de partid bobinator, Puşa Sarovanov, morale şi fizice. Am tos
şi de sindicat din cadrul proiectant, Sabin Clej, mun- Nestrălucind prin origi­ tezat) ;
Călătorie spre izvoare nalitate (scenariul este premiu
semnat de C-tin Voivozca- şie); C
moara
Este lăudabilă iniţiativa neam şi ţară, de locurile interesante de reportaje nu), filmul se salvează pe glnt (I
cronica discului Beeth.oven Editurii „Eminescu" de a dragi. Remarcăm puterea ale Dorinei Brânduşa, poetă seama talentului si inspi­ rul ş
seriile
tipări, în cinstea aniver­ tinerilor scriitori de a re­ şi prozatoare, membră a raţiei principalilor inter­ GEOAG
sării a 65 de ani dc la ţine în pagini puţine sem­ Cenaclului literar „Rit­ preţi şi ale celorlalţi cola­ premiu
în şirul lucrărilor simfonice fericire si incredcre în for­ făurirea Partidului Comu­ nificativul, transformările muri". Autoarea realizea­ boratori. Alături de Flo­ tură); I
ale 'genialului Luclwig van ţele vieţii. ză, sub forma unui peri­ rin Piersic mai evoluează: na ne!
Beethovcn se încadrează şi Partea a doua a discului nist Român, o antologie dc petrecute în anii din urmă BRAZI
cele cinci concerte pentru ne prezintă una dintre cele reportaje semnate de 31 dc în colectivităţile umane, ca- plu din Apuseni pînă la Tora Vasilescu-Daneliuc — este n n
pian, adevărate pietre de în­ mai importante lucrări vocal- tineri scriitori şi reporteri, Dunăre, o suită de însem­ într-un rol „ingrat", difi­ CALAN
cercare pentru pianiştii vir­ simfonice ale artei beetho- nări îmbibate de istorie şi cil, dar înnobilat cu nuan­ can (i
tuozi. In acest domeniu, ma­ vcnicne — Fantezia pentru unii deja cu vechi state SIMERI
rele compozitor continuă tra­ pian, cor şi orchestră în Do în arta reportajului, iar poezie. Textul ei are adîn- ţele credibilităţii de forţa Muşchet
diţia înaintaşilor dezvoltînd major op. 80 — care datează cei mai mulţi, debulînd CRONICA LITERARĂ cime şi originalitate. talentului actriţei ; de a- roşul);
creator concepţia concertului din anul 1808 şi reprezintă Miron Ţie se dovedeşte semenea, Ion Besoiu, Ion sar a
mozartian, lucrările sale dis- prima tentativă beethoveniană acum într-un volum de re­ Gr.ELA
tingîndu-se printr-o tendinţă de utilizare a corului într-o portaje. acelaşi reporter al detaliu­ Dichiseanu, Vladimir Găi­ Onincru
continuă de integrare a parti­ lucrare de concert. Versurile Faptul că un cunoscut lui şi poeziei, cu imagini tan, Mircea An.ghelcscu etc.
dei solistice în complexul scrise de poetul Cristopli • critic al ziarului „Scînteia", încărcate de fineţe şi pu­ Dintre „tehnicieni" se de­
simfonic, iar în realizarea ca­ Kuffncr (1777—184G) la cererea paritatea de a asimila noul tere de sugestie. taşează operatorul Marian
racterului contrastant al te­ lui Bcelhoven sînt pline do Ioan Adam, sau probatorii şi de a reconsidera tradi­
melor se atinge un nivel unic umanism, slăvind înfrăţirea Areta Şandru, Pavel Per- ţia, interesul dirijat cu Ioan Vasiu, care a debu­ Stanciu, un cineast în­
de perfecţiune. prin pace a popoarelor. fil, Monica Zvîrjinschi, înţelepciune şi curaj atît tat cu reportaj în „Planeta zestrat, aflat în plină as­
Noul disc ne propune în Peste 15 ani, marele compo­ poeţii Gabriela Hurezcan, cărbunelui" (Ed. „Emines­ censiune creatoare, autorii
prima parte audierea Concer­ zitor va înălţa monumentalul către colectivele gigantice
tului nr. 4 pentru pian şi final al Simfoniei a IX-a pe Mihai Bărbulescu, Clcopa- rit şi către cele izolate. cu", 1984), realizează unele decorurilor şi costumelor. Pentri
orchestră în Sol major op. acordurile procedeului şi te­ tra Lorinţiu, Laureriţiu dintre cele mai bune pa­ Călin Papură şi Maria deveni
58, care se remarcă printr-o mei principale din Fantezia Olan şi eseistul Mihai Co­ Reportajele sînt grupate gini ale antologiei, fixînd Maliţa, compozitorul A- rul tem
deosebită complexitate a dra­ pentru pian, folosind toate în trei capitole: Noua drian Enescu — ale cărui porar ’
maturgiei simfonice abordate. mijloacele acestei arte nobile man semnează alături de heraldică, Conexiuni şi în­ reportajul asupra ţinutului de plo:
Schiţat încă din 1803 şi ter­ pentru exprimarea celor mai hunedorenii Dorina Brân­ Orăştiei şi locurilor sale virtuţi în componistica descarc:
minat la sfirşitul imului 1806 înalte idei şi sentimente u- duşa, Ioan Vasiu şi Miron toarcerea la izvoare. în natale. muzicii de film le subli­ izolat <
concertul, ca de altfel întrea­ mane. fiecare dintre acestea este niem cu bucurie dc fiecare alocuri,
ga ' creaţie beethoveniană din Ţie, creează acel echilibru prezent cîte un hunedo- Antologia „Călătorie spre poate i
înregistrările
această perioadă, evocă dra­ fost realizate muzicale au necesar antologiilor de re­ izvoare" e o izbîndă a re­ dată. 24 de c
Cluj-Napoca
la
gostea pentru viaţă şi pentru în iulie 1985, cu concursul portaj şi proză. Antolo­ rean care reprezintă, prin portajului scris de tineri Filmul „Racolarea", ne- fia mo
frumuseţile ei, încrederea ho- pianistului Valentin Gheor- scrisul lor, * meleagurile scriitori români, o izbîndă vrîndu-se doar distractiv, licări
tărîtă în forţele omului, capa­ gia remarcă din belşug noastre într-o carte a ţării. pînă la
bile să înfrîngă şi să triumfe gltiu şi al corului şi or­ tinereţea spumoasă, prospe­ care include şi contribuţia inritant, avertizează asu­ nord-ve
ale
simfonice
chestrei
asupra prejudecăţilor sociale. monicii din Cluj-Napoca, Filar­ ţimea privirii în actuali­ Dacă Miron Ţie şi Ioan substanţială a .trei hune- pra unuia din marile pe­ minime
sub
Finalul concertului care se bagheta dirijorală a maestru­ tate, întoarcerea semnifica­ Vasiu erau cunoscuţi ca doreni, membri ai Cena­ ricole ale vieţii moderne între V.
încheie în Presto esto plin do autori de reportaje, o sur­ cele m
lui Emil Simon. tivă în istorie, neclamata clului „Ritmuri" din Deva. — spionajul economic. 23 grac
accente optimiste, ce tind că­ VALERIU BARGAU VERONICA PALADE
tre o adevărată aspiraţie spre Prof. ELENA TAMAŞAN dar adevărata dragoste de priză constituie paginile