Page 11 - Drumul_socialismului_1986_05
P. 11
53 9 DUMÎNICĂ, 4 MAI 1986 Pag. 3
VIAI
Discipolii şi exploatatorii lor (Iii) ® Panoul fruntaşilor pe r »
>r (co-
Româ- | ţară pe primul trimestru, j
copUA- înălţimea de formă co ulterioară celei dacice, lă o serie de construcţii Peter Jennrich descrie, in tăţii şi o recuperare parţială
tar " tr-un volum recent, influenţa sint extrem de dificile. care înglobează cotele ţ
ţ copii nică ce se ridică la limita ceea ce demonstrează lo din lemn ce culminează cu psihică la care sint supuşi Dar acest război asupra înalte ale hărniciei mun- «
•titlului de vest a bazinului Văii cuirea continuă, neîntre complexul de construcţii citoreşti în întrecerea so- )
ol lite- Jiului, numită Piatra Ce ruptă pînă în feudalismul din piatră de pe terasa a intr-o măsură extremă novi psihicului reprezintă numai
orcgra- cii ce trebuie „şcolarizaţi", unul dintre fronturi, respectiv cialistă, cuprinde şi nume ţ
iversă- tăţii sau Dealul Bolii, adă timpuriu. •treia, cea mai înaltă (904 dar şi ceilalţi membri de ba cel intern. Meyer face com de rezonanţă ale econo- l
i tic la posteşte fortificaţia de la Spre capătul de est al m). Acropolo, cum este nu miei hunedorene : Exploa- J
titlului Băniţa, cetate ce face apă mită construcţia de ziduri ză. El caracterizează aceas pletări incredibile. Cel ce
ian acestui zid au fost consta de incintă succesive, are o tă situaţie folosind chiar no s-a autoproclamat Zeul Moon tarea minieră Mintia—Ve- j
de rarea dinspre miazăzi a tate ruinele unui sanctuar ţiunea de „Auschwitz emo deţine fabrici de armament ţel, întreprinderea de l
. F i u l Sarmizegetusei Regia. Dea format din tamburi, de poziţie dominantă cu vederi prospecţiuni şi explorări I
or) lul Cetăţii este prins în la mari distanţe spre bazi ţional". Potrivii concepţiei şi visează la marea răfuială geologice Deva, întreprin- jj
cîntc- felul construcţiilor similare nul Jiului pînă în Parîng din Jennrich, se poate con cu comunismul. Gravitatea a-
jc (co- furca formată de şoseaua descoperite în cetăţile de cluziona că se folosesc in- cestor obiective o realizezi derea electrocentrale De- !|j
popu- Simcria—Petroşani şi calea la Costeşti şi Sannizegetu- şi spre ultimele ramificaţii va, Combinatul siderurgic *
ferată pe acelaşi traseu, ale Retezatului şi munţilor Hunedoara, Exploatarea
ilcal Sebeş.
umăr : care, mergînd paralele, se S E R I A L minieră Deva, întreprin-
i, unl- Săpăturile arheologice au i derea minieră Dîlja. Do-
muzică despart în faţa obstacolu Monumente ale dat la iveală un bogat in 1 rim acestor colective noi ,
, în a- lui natural la numai 4 km ventar de obiecte de tot fe tenţionat metode de suges doar in momentul In care
idului. de comuna Băniţa, în par culturii dacice şi tie şi hipnoză in scopul cre Meyer povesteşte despre o j şi semnificative succese în j
îtlc de romane pe teritoriul lul, mai ales ceramică, di l producţie • Au împli- 1
Repor- tea ei estică. ferite obiecte de fier şi ării unei stări de dependenţă ştire apărută in presa fran } nit 12 luni de cînd sînt /l
iorii or Fortificaţia de pe dealul judeţului Hunedoara bronz, forme pentru turna psihică şi spirituală totală. ceză, potrivit căreia zece ge
îsport; nerali ai armatei federale J împreună. Un an, adică, I
r mc- cetăţii de la Băniţa înglo rea obiectelor din metal. E- Celor ,,reeducaţi" astfel nu ţ în care au învăţat, au ^
»ularc; bează o scrie de construc lementele constructive, ma li se explică tehnica aplicată vest-germane au fost zăriţi la - muncit şi au dobîndit rea- s
GOO do ţii cu caracter militar de terialele arheologice desco şi efectele acesteia. Ea se Paris la o manifestaţie orga
ibirea sa Regia. în marginea te nizată de secta Moon. Dar . lizări însemnate. N-a fost »
1 ro- fensiv (ziduri de incintă, raselor din partea superi perite (sec. I î.e.n. — I e.n.), aplică adesea sub masca ţ uşor pentru tinerii din bri- ţ
ică u- turnuri, platforme de luptă, oară a înălţimii apare un conduc spre concluzia că „şedinţelor de meditaţie" şi oare cine ar fi putut crede ‘ gada condusă de Gheor- 6.
minu- val de apărare ctc.), ridica cetatea de la Băniţa făcea sub conducerea „maeştri ca posibil — inainle ca a- . glie Radeş, din sectorul ?
: Scc- nou zid, mai puternic şi ceasta să se fi petrecut —
atoru- te pe terasele şi culmea cu o desfăşurare mai lar parte din sistemul şi com lor" formaţi in cadrul sectei. cel mai groaznic deznodă- 1 II B al minei Uricani, ca- ţ
dealului. Aici se află ce gă decît primul. Gros de plexul cetăţilor dacice din Ceea ce este deosebit de re exploatează un aba- t
unui Munţii Orăştiei. mint de pinâ acum al unei taj echipat cu un complex /
Spre tatea propriu-zisă, posturi 2 m, lucrat din blocuri de supărător este faptul câ ei secte? La 18 noiembrie 1978, ....„---------- ---------- ®
5tre — le do veghe, construcţiile calcar în cunoscuta tehni pot acţiona nestingheriţi a- James lones, conducătorul de susţinere mecanizată
pentru adăpostul garnizoa că — murus dacicus —, el ADRIANA RUSU, supra psihicului şi spiritului l SMA—2 PH, să-şi facă un l
rogra- arheolog, ■„Templului popoarelor", fă- l nume între brigăzile în- J
nei. Drumul spre ruinele închide pe o lungime de tineretului. Tulburările psihi cind uz de psihoza de grup,
cetăţii porneşte de la podul peste 100 m latura de nord Muzeul judeţean Deva ce constatate la foşti sec a impins la moarte circa 900 treprinderii. Dar au reu- ţ reu
a glo- şi nord-est a dealului. tanţi sint dintre cele mai di ^ sit prin ambiţie şi dărui-
u al de calc ferată de peste apa de persoane, printre care în muncă, hărnicie şi '
Băniţei, situat la jumătatea Pe prima terasă de sus verse : de la „agresivitate la mulţi copii. Sectanţii care au t
distanţei dintre tunel şi a dealului se ajunge pe la VENTRICUL ELECTRIC duşmănie", de la „imposibi supravieţuit - şi care au a-
IU. Peştera Bolii. Urcînd pote capătul de nord-est al va Profesorul francez Jean- litatea de a comunica" la vut, ulterior, să avertizeze o-
v în ca ce pleacă din acest loc, lului de pămînt şi al zidu „pierderea simţului realităţii", pinia publică in legătură cu } E C R A N i
idului lui de piatră, urcînd trepte Raoul Monties, de la Facul „complexe de vinovăţie faţă
nici pe la jumătatea înălţimii tatea de medicină din Mar organizaţii similare — au fost i------------------------ţ
drumul este barat de un le unei porţi monumentale. de fraţii sectanţi", „angoasă ucişi de comandouri de e-
a î zid de incintă construit din Trecînd prin această poar silia, a prezentat primul ven care culminează cu psihoza". xecufie. ^ preocupare sporită pentru \
piatră de calcar, nefasona tă, largă de 2,50 m şi 4,50 tricul electric produs in a- Reintegrarea in cadrul socie- (Sfirşit) i folosirea eficientă a dotă- i
şi E- I rii tehnice, prin creşterea ?
stc şi tă. legată cu mortar. Zi m lungime, mărginită pe ceastă ţară, care va putea
e cul- dul închide complet ver ambele laturi de o balus li implantat unei fiinţe uma INSTALAŢIE CARE EFICIENT ÎN HEPATITĂ B ţ neîncetată a randamente- «
ic so „SIMTE" APA Un nou medicament, rea l lor de extracţie. De la ^
clu lui santul de nord şi parţial tradă lucrată din andezit, ne, in 1990, informează agen Specialiştii sovietici au lizat de un medic din Bei / începutul anului, brigada i
cel de nord-est al dealu se ajunge pe platoul supe ţia France Presse. Realizato
olor): pus la punct instalaţia jing specialist in medicina ţ lor a extras suplimentar »
isprc- lui. La cele două capete, rior al dealului unde apar rul principal al programu „Ghidroscop", capabilă să chineză tradiţională, este 1 peste 4 000 tone cărbu- \
zidul avea cîte un turn din trei terase, diferite ca su „vadă" sursele de apă frea eficient in aproape toate i ne ® în ultimul deceniu,
lemn. Structura acestui prafaţă, care se succed, în lui „Cora", dr. Monties, a ţi I în familiile constructorilor \
ogm- nut să precizeze că această tică. Creatorii instalaţiei cazurile de hepatită B —
zid, folosirea liantului mor trepte, pe direcţia est-vest. susţin că, de acum încolo, informează agenţia China ţ ce locuiesc în micile aşe- )
tar îndreptăţesc înca Pe aceste terase, cercetările inimă artificială autonomă pentru găsirea de surse de Nouă. Patru spitale au a- zări de pe Rîu Mare şi
drarea lui într-o perioadă arheologice au dat la ivea- se distinge de cele cunoscu apă nu va mai fi nevoie nunţot că medicamentul construiesc hidrocentrala
te pină in prezent, in mă să se foreze cu ajutorul „Chao Yang Dan", s-a do din Retezat, s-au născut
1
i glo- sondelor. „G hi d r o s c o p" vedit eficient in 99,18 la su l 669 de copii. Aceste vlăs- l
u al Întîlnire în anul 2061 sura in care permite implan „simte" apa situată chiar tă din cele 231 cazuri de / tare au deschis ochii, cum i.
arilor tarea aproape totală in to- Ja o adincime de 150 m. hepatită B tratate. se spune, în mijlocul fap
race, se adaptează automat Ei consideră că noua in „Chao Yang Dan", utili telor muncitoreşti, pline ţ
are a Cometa I-Ialley se înde mis strîngerca a zeci de mii de eroism, ale părinţilor I
— do- la necesităţile circulatorii stalaţie poale fi folosită şi zabil şi in alte tipuri de he
părtează de Pămînt. de date fizice, chimice şi la stabilirea locurilor de patită, a fost testat de un lor... Vor avea amintiri de *
birui- După ce a dat ocol as de altă natură cu privire sporite ale organismului in amplasare a construcţiilor grup de experţi şi urmea ţ lumină I ® S-a' încadrat ţ
or). trului zilei, ca şi-a reluat la Ilalley. Va fi posibilă, timpul eforturilor şi prezintă i în muncă, la I.M. Barza,
ersuri sau la prospectarea zăcă ză să fie introdus in pro
luţio- lungul drum spre margi astfel, determinarea în a- o fiabilitate maximă. mintelor minerale. ducţie. urmă cu 33 de ani. 30
nea sistemului solar. Pe mănunţime a caracteristi \ de ani a lucrat ca mi-
enţei: măsură ce se îndepărtea cilor cometei. Ni se va dez l ner, în subteran. A fost
retri- ză, cu o viteză de 50 km/s, vălui, poate, natura mate / mereu exemplu in mun-
în a- creaţiile salo corale — Pe ver~ nescu a compus corul „Pri
clirect îi scade strălucirea, astfel riei originare a sistemului Omagiu şurile sale G. losub a compus mul gînd, Partidului" ; 11) ţ că. A împărtăşit cu gene-
mu că după data de 26 aprilie solar, în momentul consti corul „Slăvit să fii partid iu Semnatarul versurilor piesei 1 rozitate din experienţa sa
ea nu mai poate fi, prac tuirii sale, cu circa 4,5 mi partidului bit" ; 11) Autorul versurilor corale „Prin lumina ta, Partid" 1 celor tineri, s-a achitat
tCv piesei corale „Lerui dragului pe muzica lui Gcorgc Deric-
re. tic, observată de pe Pă liarde de ani în urmă. Partid" pe muzică de Gh. Ba- ţeanu. 1 conştiincios de sarcinile
msa- mînt nici cu ochiul liber, După părerea unor oa ORIZONTAL : 1) Autorul zavan — Fără pereche. DICŢIONAR : ARU, ONU, ^ de partid. La 30 aprilie,
a 1«8 nici cu instrumentele la în- versurilor intitulate „Partidu VERTICAL : l) Semnatarul JAU, ONA. i loan Zegheru, de la I.M.
laştc- meni de ştiinţă, informaţii lui" ; 2) Pe versurile sale So partiturii corale intitulată VASILE MOLODEŢ
trx demînâ. le culese ar putea să ne rin Vânătoru a compus corul „Partidul" — Pe versurile a- i Barza - căci despre el
în drumul său prin Cos dea o idee despre veracita „Partid, stegar în luptă" — cestui poet V. Popuvici a com DEZLEGAREA CAREULUI \ este vorba — a ieşit la
ogra- mos, cometa s-a aflat anul tea ipotezei potrivit căreia Semnatarul partiturii corale pus piesa corală „Pe drumul APAKUT în ziarul t pensie. Ortacii i-au mul-
„Steagul
Partidului"
3)
Nu
acesta — mai precis pe cometele ar juca un rol în mele popular al ; constelaţiei marelui Partid" ; tematic 2) Autorul NR. 8 848 : .' ţumit, i-au urat sănătate
volumului
intitulat
data de 11 aprilie, la mie apariţia vieţii, acestea de- Hercule — Din creaţia sa a- „Inimi fierbinţi" — Tirgul In 1) STEPHANESCU ; 2) TI 1 şi „La mulţi ani !". Meri-
m zul nopţii — la cea mai ţinînd în structura lor toa mintirn piesa corală „Te ur ternaţional Bucureşti ; 3) Unul MIŞ — ALBIN ; 3) ATÎT — \ rită... ® La Hunedoara
—
4) Intră în
mică distanţă de noi (pă- te componentele de bază măm, Partid" ; Comportarea la locul din căpitanii lui Horea co DSE — OI ; 4) DUN — FAI — I s-a finalizat etapa pe mu- *
unul
din
port
—
este
„Partidul"
sa strînd toate proporţiile necesare formării molecu de muncă, în familie şi în so rurile salo — La Craiova ! ; BRT ; 5) ESENIN — FAT ; C) l nicipiu a concursului „Şta- ţ
N — SOL — iyREŞ ; 7) SCRI-
„cosmice"): doar... 62,4 mi lelor organice. Cometele cietate — In 1986 se împlinesc 4) Haine — Dată din inimă 1 BE — BAO : 8) PTU — PU / feta cravatelor roşii cu , CU
primul loc \
I Al!- lioane de kilometri. „Vite ar fi, aşadar, cele care dis 65 de ani de la făurirea parti — Jaf (reg.) ; 5) Introducere DRE — R ; 9) OE — L — Z — ■ tricolor", pe .......................... —
îinu- za" cometei prin părţile dului (sing.) ; 5) Introducere verbală — Autorul lucrării vo- CRAI ; 10) PIPEREA — IRC ; .' detaşindu-se echipajele ţ
amul persează molecule asupra la o recepţie — Ecouri la u- cal-simfonice dedicată partidu 11) ANASTASESCU. } şcolilor generale nr. 10 şi l
i du- noastre se încheie însă cu planetelor prin apropierea nison 1 — Scurtă prezentare a lui, intitulată „Balada steagu
3. Tot cu această
con- promisiunea de a ne „re cărora trec, participînd locului într-un rînd ; 6) Au lui" ; 0) Liniştită — In miinilc MAT IN 3 MUTĂRI i ^ Tnt rn nrrn«;tn nrrme * ocazie ,
nos- vedea" peste 75 de ani, în torul corului intitulat „Partid" comuniştilor din poezia lui ! peste 400 de purtători ai \
îm- astfel — potrivit teoriei — Rîu în Brazilia; 7) Ii a- Mihu Dragomir, intitulată Controlul poziţiei :
per- anul 2061. Pînă atunci se respective — la un fel de parţine piesa corală „Partid, „Insurecţie" (sing.) ; 7) Căde Alb : Rg7, Df2, CbG, pe2. ) cravatelor roşii cu tricolor î
ntece vor succeda între trei sau „fecundaţie cosmică", al te cintă azi poporul" — Din re în cursă — Din judeţul ţ s-au întilnit cu membrii *
iona- patru generaţii, iar cei ce creaţia sa muzicală amintim Gorj 1 — Ne-a lăsat „Cîntece Negru î Re4, Cb4. i secretariatului Comitetu-
ielă. ; cărei fruct, viaţa, apare a- corul intitulat „Comuniştii" ; de luptă" elogiind curajul şi
1G,00 se vor naşte în primul an poi în funcţie de condiţii 8) Luată din urmă 1 — In ro patriotismul comuniştilor ; 8) SOLUŢIA PROBLEMEI r lui municipal de partid.
1G,05 al mileniului trei vor fi de le existente pe planeta un manul „, Pasajul" evocă acti „Eroii eliberării" se intitulea DIN ZIARUL NR. 8 848 t ^ prilej cu care au fost pre-
adă ; ja bunici. vitatea neobosită a comuniş ză marşul tematic al acestui i zentatc cărţile de onoare
17.00 de aceasta a fost implan tilor în reuşitul act al elibe compozitor — Program de lu 1. Dgl — el ! Nh7 : bl J ale unităţilor de pionieri
17,30 Noul itinerar al cometei tată. rării (Ion) ; 0) In partid ! — cru ; 9) Un ecou mai vechi 2. Del — dl Ral — a2
17,40 I-Ialley comportă o îndepăr Deocamdată, multitudi Ii aparţine piesa corală „Ve — Autorul poeziei „Noi comu 3.*Ddl — al mat ţ din localitate © Ferovia-
•ete ; niţi după mine tovarăşi 1“ — niştii" (Dumitru) — Trecute 1. • • • * • Nh7 — C2 t rii din Staţia C.F.R. Vaţa
18,05 tare de Terra cu circa 4,5 nea de date strînse se află Ceva pe jumătate !; 10) „Parti prin ciur 1; 10) Rîu în U.R.S.S. 2. Nbl — c2 - |- Ral — a2 1 de Jos au ca principală
Start miliarde de kilometri în în stadiul de prelucrare şi dului" se intitulează una din — Pe versurile sale Liviu Io- 3. Del — a5 mat.
id£-> 38 de ani, după care ea îşi ) sarcină asigurarea cu va-
ma- urmează să treacă multe l goane a secţiei de che-
21.00 va relua drumul de întoar luni pînă vor ajunge la cu i restea şi a sectorului de
21,20 cere către Soare şi, deci, noştinţa publicului. Ceea ce
r îrste va trece din nou prin a- I calcită. Realizînd o sar-
esc ; se cunoaşte cu siguranţă ^ cină statică pe osie de
22,10 propicrea Terrei, conform pînă acum constituie o sur t 105 la sută, feroviarii de
22,35 „plimbării" sale obişnuite, priză. Pentru prima oară
1,55— de-a lungul secolelor. fotografiat de 4a mică dis I aici au obţinut însemnate
) depăşiri de plan, pe pa-
în scurtul timp al trece tanţă, nucleul cometei a- 1 tru luni, la indicatorul to-
rii sale prin imediata pare sub forma unei ara- ? ne expediate ® în zona
m
noastră vecinătate, cometa hide, cu diametrul de 11/3 i centrală a municipiului
a fost observată şi anali km, de culoare negru in ^ Petroşani, în apropierea
zată de cele două sonde tens, ceea ce presupune e- i magazinului u n i v e r s a l
a va spaţiale sovietice „Vega—1" xistenţa unui înveliş exte J „Jiul", au început lucrări-
mai ş> „Vega—2", precum şi do rior din compuşi ai carbo \ le la un nou şi important
i su- sonda „Giotto" a Agenţiei nului. Aceste date au stîr-
torul l obiectiv social : Casa u-
: mi- spaţiale vest-europene. La nit uimire în rîndul astro I nîversitară. Investiţia va
î în 14 martie, aceasta din urmă nomilor, care, pare-se, aş 1 fi realizată de constructo-
colo s-a apropiat la circa 540 teptau fotografia unui bloc
li 24 i rii brigăzii 10 a Antrepri-
local lom, o distanţă considerată de gheaţă murdară, de di / zei de construcţii şi mon-
extrem de redusă de către mensiuni considerabil mai i taie Petroşani.
specialişti. Sondele au per- mici.