Page 13 - Drumul_socialismului_1986_05
P. 13
I
> I CAMPANIA AGRICOIA DE PRIMA VARA ”
*
I DEZVOLTAREA l
N %
\ MINERITULUI,
*» l Cu hărnicie şi răspundere
ÎN PAS N
I
CU CERINŢELE l
* la întreţinerea culturilor
I DE MATERII I >
*
I PRIME Cooperativele agricole de —• Da — ne-a răspuns
> I producţie din Cristur, Pcş- Szabo Ladislau, preşedin
Şl ENERGETICE y
I ti.şu Mare şi Bîrcea Mică tele unităţii. Am avut zile
ALE I sînt vecine şi, deci, dispun cînd, practic, tot satul a
y de condiţii pedoclimatice ieşit la sapă.
I ECONOMIEI asemănătoare şi au aproxi
S l —■ Care cooperatori au
y mativ acelaşi plan de cul fost primii la prăşii ?
\ NAŢIONALE tură. în această situaţie
N I —' Szabo Ladislau, Szabo
y este firesc ca întreţinerea Francisc, Margareta Nit.i,
l culturilor — cea mai im
(Pagina a 2-a) I portantă activitate a cam Şoş Anton, Daradics Mă
Anul XXXVIII, nr. 8 854 MARŢI, 6 MAI 1986 pagini - 50 bani y paniei agricole dc primă ria, Nagy Ana, Balaş/ la-
I l nos, Kasler Vil moş şi Da-
vară, hotărîtoare pentru
obţinerea de recolte supe radics loan.
rioare, să cunoască ace Şi la unitatea agricolă
laşi ritm de desfăşurare. din Peştişu Mare întreţine
Şi, în realitate, lucrurile rea culturilor se desfăşoa
aşa stau. ră cu intensitate, realizîn-
C.A.P. CRISTUR, PEŞTIŞU MARE
Şl BÎRCEA MICĂ
Contribuţia tovarăşului ioslae Ceausescu fp
l
9 7 9 ii Cooperativa agricolă de du-sc o bună mobilizare a
1 : producţie din Cristur are cooperatorilor.
:
—
Am încheiat, vinerea
la fundamentarea concepţiei cu privire în cultură 10 ba cu sfe trecută, prima praşilă ma
clă şi 25 ha cu cartofi.
Prima cultură a răsărit nuală la sfeclă — sublinia
frumos, uniform şi a în brigadierul Adam Haita
la creşterea rolului conducător ceput, mai dc mult între A început pra.şila a ll-a.
9 ţinerea ei. Demeter Elena, Nagy La
— Am hotărît ca prima dislau, Viorica Brăncsc. I V-
al partidului în viata societăţii româneşti praşilă la sfeclă să o fa her Rozalia şi alţi coope
cem manual — poate şi a
ratori s-au dovedit cei mai
doua —, pentru a păstra harnici la această lunare.
Privind retrospectiv drumul porului, desfăşurarea luptei Român - sublinia tovarăşul densitatea ce am realiza — Ce alte activităţi se
parcurs de partidul nostru pentru făurirea societăţii so Nicolae Ceauşescu — a do- t-o la semănat — ne spu află în desfăşurare ?
comunist, deosebim clar fap cialiste multilateral dezvol bîndit recunoaşterea una nea Mihai Lăpugeanu, in — Rebilonarea cartofilor
tul câ poziţia primordială tate pe temeiul unităţii dia nimă a rolului de conducă ginerul şef al unităţii. — pe care o efectuează
pe care o deţine în socie lectice dintre teorie şi prac tor al societăţii noastre da — Care este, la ora ac
tate îşi are geneza în evo tică, dintre principiile gene torită fidelităţii, devotamen tuală, stadiul acestei lu mecanizatorul loan Pivot
luţia obiectivă a acesteia, tului şi spiritului de jertfă crări ? — sc apropie de sfîrşit. Se
în istoria aprigelor bătălii cu care a slujit neîncetat,, — Am încheiat-o pe toa munceşte şi la erbicidarea
de clasă, pentru eliberarea încă da la înfiinţarea sa, in tă suprafaţa şi am început acestei culturi — activita
celor ce muncesc de ex teresele supreme ale clasei cea dc-a doua praşilă ma
ploatare şi asuprire, dobîn- muncitoare, ale celor ce nuală. Am început şi în te ce o execută loan Abor-
direa şi consolidarea inde muncesc, ale întregului po treţinerea culturii de car deneci. Sîntem pregătiţi să
pendenţei şi suveranităţii por". tofi, din cele 25 ha fiind începem recoltarea celor
ţării, conducerea fermă a Ca treaptă superioară a rebilonatc 2U ha, pînă in 10 ha cu masă verde, pro
amplului proces de făurire progresului istoric, socialis prezent — lucrare ce
a noii orinduiri. mului ii este caracteristică o execută mecanizatorul ducţia obţinută u i m i n d s-o
După 23 August 1944, o schimbare fundamentală Gheorghe Beteag. însilozăm.
Partidul Comunist Român a a raportului dintre spontan — înseamnă că la între
conclus in mod strălucit lupta şi conştient, manifestată prin ţinerea sfeclei aţi realizat TRAIAN BONDOR
pentru cucerirea puterii po rolul crescind al factorului o puternică mobilizare de
litice de către clasa mun conştient în direcţionarea oameni. (Continuare în pag. a 3-a)
citoare şi aliaţij săi, pentru dezvoltării sociale pe baza
trecerea principalelor mij înţelegerii şi aplicării legilor il ECGI3 tgrrs ry.yysi turnaa onsES3 EG2223 v^Tm pyrm [
loace de producţie în mîi- obiective. Această schimba
nile oamenilor muncii, a or rale ale socialismului ştiin re nu se produce însă de la V I A T A D E P A R T I D
ganizat temeinic desfăşura ţific şi modalitatea aplică sine, ci ca urmare a unei
rea procesului revoluţionar rii lor concrete, creatoare la ample activităţi desfăşurate
de făurire a orînduirii socia condiţiile specifice ale ţării de partid, care, cunoscînd
liste. în cadrul acestuia, un noastre, ceea ce a condus profund fenomenele sociale, Biscutiils îndswdisale -
rol de prim-ordin l-a avut la obţinerea de rezultate cauzele lor, factorii care le 7
Congresul al IX-lea al parti fără precedent în. toate sfe influenţează, stăpînind legi
dului care, in spiritul pro rele vieţii noastre economi le obiective ale dezvoltării iau Instalaţii mod moderne pre analize temeinice, exigenta
operativ
în
căr
priu secretarului geqeral al ce şi social-politice. societăţii, stabileşte pe a- bunele din depozite şi-l
partidului, tovarăşul Nicolae Consacrarea partidului nos ceastă bază programele şi introduc in „instalaţiile
Ceauşescu, a elaborat hotă- tru ca forţă politică condu obiectivele urmărite, mijloa de lumină" ale termo ale şunci fiecărui comunist
Mintia,
centralei
de
la
rîri istorice, determinînd o cătoare este rezultatul unui cele cele mai eficiente de ctitorie a Epocii Nicolae
puternică descătuşare a e- proces legic al dezvoltării Ceauşescu. în organizaţia dc partid tarea interesului pentru
nergiilor creatoare ale po istorice. ..Partidul Comunist (Continuare in pag. a 3-a) de la.atelierul mecanic, din bunul mers al activităţilor,
cadrul Exploatării miniere la desprinderea unor con
Deva, pînă în prezent s-au cluzii ce au dus la perfec
» Amplă acţiune de e- conducerea partidului co purtat discuţii individuale ţionarea muncii întregii or
ducare politică şi patrio orna; munist. şi au susţinut un cu 39 de comunişti. Dacă ganizaţii. între acestea să
tică. Sub genericul „65 recital poetic dedicat ţinem seama că aici îşi des mai menţionăm şi faptul
do ;mi de la făurirea gloriosului jubileu de la făşoară activitatea 51 de că programarea existentă
Partidului Comunist Ro lumii contemporane" şi înaintate tradiţii revolu 8 Mai. Elena Nislor, lu membri de partid, putem nu este considerată ca
mân" s-a desfăşurat la de expoziţia de artă plas ţionare din patria noas crător la Depoul C.F.R. considera ca pozitive pre fiind dată pentru totdea
Orăştie o amplă acţiune tică a copiilor, cu gene tră". Comunicările — sus Simcria, a recitat versuri ocupările biroului în accns- una. Pe parcursul desfăşu
educativă, la care âu ricul „Şoimii patriei oma ţinute de profesorii Do din creaţia proprie, reu tă direcţie. rării discuţiilor individuale,
participat peste 400 de giază patria şi partidul", ici Stoica, Oltea Sîrbu şi nite sub genericul „Dc Ceea ce ni se parc însă dacă în activitatea unui
pionieri clin comanda în încheiere, participan Venu Stanciu — au evo ziua partidului". definitoriu pentru munca membru de partid au in
mentele detaşamentelor ţii au vizionat filmul ar cat pagini dc mare forţă desfăşurată în această di tervenit situaţii cc impun
şi unităţilor, precum şi tistic românesc „Străinul" educativă din lupta parti © Şezătoare literar-mu- recţie sînt căutările şi efor intervenţia biroului, nu se
membri ai cluburilor şi (Subredacţia „Cuvînl pio dului. zicaiă. Cenaclul literar turile biroului pentru a a- aşteaptă ziua stabilită, ci
cercurilor de dezbateri nieresc" Orăştie). „Ritmuri" a organizat o sigura un conţinut perma sc intervine operativ. Acest
politico şi ai prieteniei şi. ® „Luna cărţii în în emoţionantă şezătoare li nent ancorat şi integrat ce lucru se face şi în funcţie
solidarităţii internaţiona © „Cinstire patriei, treprinderi şi instituţii" rică la Ţesătoria de mă rinţelor şi sarcinilor colec de cerinţele producţiei, de
le şi UNICEF. Expuneri partidului şi poporului". — amplu manifestare e- tase Deva, consacrată tivului de la atelierul me necesitatea intensificării
le „P.C.R. — iniţiator şi Consiliul comunal de c- ducativă, care în acest gloriosului jubileu al canic, a cărui activitate se muncii într-un domeniu
conducător al luptei po ducaţie politică şi cultu an s-a desfăşurat sub partidului. Momentele li regăseşte la nivelul întregii sau altul.
porului pentru libertate ră socialistă Pui a orga semnul gloriosului jubi rice au fost susţinute de u ni taţi. Cele menţionate sînt o
şi dreptate socială" (sus nizat, la căminul cultu leu al partidului, şi-a în Valeriu Bârgău, Mariana „Experienţa noastră — n- parte din căutările şi for
ţinută de prof. Emilia Co- ral din localitate, o reu cheiat actuala ediţie. La Pândaru, Constantin De- răta tovarăşul Gheorghe mele de acţiune ale birou
şobca), „Orăştie — pre şită manifestare care s-a Simcria, manifestarea de heleanu, Andrei Caucar. Luduşean, secretarul orga lui organizaţiei de partid
zent şi viitor" (prof. E- bucurat de o caldă primi încheiere a acţiunii a fost Emanoil Constantin. Cu nizaţiei de bază — a de de la atelierul mecanic, ca
milia Călincscu), „Acti re. Expunerea „Realizări organizată de Consiliul acelaşi prilej a fost pre monstrat că discuţiile in re, după cum am consta
vitatea revoluţionară a ale României socialiste în judeţean al sindicatelor, zentat noul volum al lui dividuale, ca să-şi atingă tat, au dus la o simţitoaie
partidului, a tovarăşului Epoca Nicolae Ceauşescu" clubul C.F.R. şi bibliote Valeriu Bârgău — „Stea deplin scopul de factor mo îmbunătăţire a muncii, la
Nicolae Ceauşescu, oglin — elocventă ilustrare a ca sindicatelor din loca ua de pămînt". bilizator şi educativ sînt valorificarea unor experien
dită în literatură şi artă" marilor ctitorii ale noii litate. Peste 100 de oa © Interviu cinemato necesare buna organizare ţe pozitive, a unui impor
(prof. Silvia Gostian) au noastre -patrii — a fost meni ai muncii de la grafie. „Din marile ctito şi cunoaşterea sistematică tant număr de propuneri
fost momente educative urmată de spectacolul Depoul C.F.R. s-au înlîl- rii ale Epocii . Nicolae a activităţii fiecărui comu ale comuniştilor, au dotei -
de caldă audienţă şi larg omagial „Cinstire patriei, nit, în cadrul manifestă Ceauşescu" — a fost te nist. în acest sens, pornind minat o mai bună organi
interes, iar creaţia poeti partidului şi- poporului", rii, cu membri ai cena ma interviului cinemato zare -a activităţii din sec
că a pionierei Gcanina la reuşita căruia au co clului literar „Gcorgc grafic organizat la To- de la învăţămintele din pe ţie şi întărirea răspunderii
Tira s-a constituit în- laborat formaţiile artisti Călincscu" de la Regio pliţa de întreprinderea rioada trecută, am întocmit
tr-un emoţionant poem ce ale şcolilor generale nala de cui ferate Bucu cinematografică judeţea o strictă planificare a tu în înfăptuirea sarcinilor.
dedicat partidului la glo din Pui şi Rîu Bărbat. reşti. Oaspeţii — Costel nă. Filmele documentare turor activităţilor. Pe lin în mod deosebit, în ca
riosul său jubileu. Ma La Şc'oala generală clin Vlădescu, Petre Caram- — „Trepte?", „Geneze", gă aceasta, avem o eviden drul discuţiilor Individuale
nifestarea a fost întregită Pui s-a desfăşurat sim lău, Petic Calotă — au „Ultimul prag" — au ilus ţă concretă a sarcinilor fie se insistă pe cunoaşterea
de expoziţia de carte cu pozionul cu tema „Parti vorbit despre creaţia li trat inspirat ' dezbaterile cărui comunist, a propune concretă a influenţei pe ca-
tema „Nicolae Ceauşescu, dul Comunist Român, terară care a înflorit în că au urmat educativei rilor făcute şi modul cum
militant revoluţionar al continuatorul celor mai anii libertăţii patriei, sub teme a interviului. sînt îndeplinite". VALENTIN NEAGU
Aceste preocupări au
contribuit efectiv la dezvol (Continuare in pag. a 3-a)
