Page 14 - Drumul_socialismului_1986_05
P. 14
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
20,00 Tel o
20,20 Act!
noni
20,3. Trai
tea
rin
chin
21,50 Tel!
-2,00 Inel
mul
Cinci spunem astăzi Hune Petroşani, U.U.M.R. Crişcior CUCUI!
doara, gîndul ne poartă Ia HUNEDOARA-BOGAT IZVOR DE RESURSE ENERGETICE SI MATERII PRIME şi U.P.S.R.U.M. Deva, unită dioprogrt
comorile sale ascunse de •3 ţile miniere hunedorene vor 7.00 Radii
fără.
în
milenii în subpămînturi şi fi dotate cu tehnică de vîrf, glorioase
care sînt scoase la lumină partidului şi a ţării a fost Nicolae Ceauşescu, despre ţă ale minerilor. Saltul de la superioare de extracţie, de în care vor lucra colective partiduln
şi aşezate cu dărnicie la te ales cel mai brav conducă dezvoltarea bazei proprii de abatajul clasic la „uzinele generalizarea noilor metode mature, competente. presei; 8
tec; 9,00
melia construcţiei socialiste tor, bărbatul aîrz, clarvăză- materii prime şi energetice, subterane" — care sînt fron- de exploatare a cărbunelui In aceste zile de puter 9.05 Uăsj
în România. Hunedoara în minele Văii Jiului, cele de taiurile mecanizate, a deter şi minereurilor. nică angajare în muncă, pre lorilor;
seamnă cărbune pentru cocs la Barza, Teliuc, Ghelari, minat pe lîngă o masivă me mergătoare aniversării a 65 Ştiri; 10,
niereşti;
şi energie, înseamnă mine La nivelul economiei Deva, Certej, Boiţa-Haţeg, canizare şi automatizarea de ani de la făurirea Parti Revistă
reuri de fier, cuprifere, de naţionale, 21,8 la şută preparaţiile de cărbune şi fluxurilor de transport prin La minereu de fier dului Comunist Român, mi folclor;
plumb şi zinc, alte metale din totalul producţiei de minereuri, subunităţile circuite de benzi, obţinerea extras, judeţul nostru nerii şi preparatorii din ju ştiri; 1)
pionicrili
preţioase pentru economia de cărbune brut extras întreprinderii de prospecţiuni centralizată a tuturor infor ocupă locul întîi pe deţul Hunedoara, toţi oa <le ştiri;
naţională, înseamnă mari este asigurat de judeţul şi explorări geologice Deva, maţiilor (prin dispecerizarea ţară, la minereuri com menii muncii din domeniul radio; 13
rezerve de dolomită, talc, Hunedoara, care deţine alte instituţii cu aport însem minelor) referitoare la func plexe — locul al doi extracţiei de cărbune şi de 15.00 Bul
15.05 Em:
calcar, bentonită şi calcită. locul al doilea pe ţară, nat la valorificarea resurse ţionarea abatajelor, a trans lea, iar la cele cuprife minereuri acţionează uniţi, neret; l(i
Acest minunat colţ de ţară, iar la huilă — locul lor din judeţ s-au bucurat portului de cărbune şi ma re - al patrulea. cu entuziasm şi dăruire, 10,25 Rai
cunoscut şi apreciat drept întîi. de o atenţie deosebită din teriale, a staţiilor de venti pentru a materializa neabă mică; ]
Ştiri; 17,1
bogat izvor de materii prime partea conducerii partidu latoare, pompe, telegrizume- tut hotărîrile Congresului al conduccr
şi resurse energetice, şi-a a- tor, neînfricat — tovarăşul lui şi statului. Stau mărtu trice etc. Cum vor arăta minele de Xlll-lea al partidului, orien tor dina
dus, în anii liberi şi pros Nicolae Ceauşescu —, între rie în această privinţă in Aşa arată minele de as mîine ? Prin fondurile in tările şi indicaţiile secreta rii mul
orînduiri
peri ai devenirii socialiste a prinderile miniere, prepara- vestiţiile de miliarde de lei, tăzi. Dar trebuie să mai spu vestite de stat, prin efortu rului general al partidului, radio; 1!
patriei noastre, o contribuţie ţiile, unităţile constructoare cincinal de cincinal, pentru nem că aici lucrează mi- rile sistematice ale cercetă tovarăşul Nicolae Ceauşescu, 18,30 RC’
rac
naiă
deosebit de importantă la de instalaţii şi utilaje minie creşterea capacităţilor de neri-tehnicieni, maiştri şi in torilor şi proiectanţilor din referitoare la creşterea con timp mar
izbînzile dobindite. re din judeţul nostru au producţie, mecanizarea şi gineri cu o temeinică pre cele două institute hunedo tinuă a bazei de materii partiduli
jurnal;
In cei peste 40 de ani de trăit din plin binefacerile modernizarea proceselor teh gătire profesională, polica rene — I.C.P.M.C. Petroşani prime şî resurse energeti păms- *'il
libertate, dar mai cu sea înnoirilor fără do egal. Prin nologice din subteran şi de lificări, specializaţi pe ope şi I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva, ale ce, vitale pentru dezvolta 22,0(
23.00
raţii, preocupaţi continuu de
constructorilor de utilaje de
mă de la Congresul al IX- concepţia nouă, fundamen la suprafaţă, îmbunătăţirea obţinerea unor randamente Ia I.U.M. şi I.P.S.R.U.E.E.M. rea viguroasă, multilaterală 23,55—21,
a României socialiste.
lea încoace, cînd în fruntea tată ştiinţific de tovarăşul condiţiilor de muncă şi via ştiri.
COMBINATUL MINIER VALEA JIULUI
Realizări şi perspective
DEVA:
® In anul 1965, în bazi e Din pilierii de pro ® în cea mai fertilă pe triaj; L
nul carbonifer al Văii Jiu tecţie s-au extras, în ulti rioadă din istoria patriei, trrf sine
lui funcţionau opt unităţi mii cinci ani, 1,7 milioane în „E p o c a Nicolae DOARA
grai (M
miniere de extracţie. în tone cărbune. Ceauşescu", producţia de durea
prezent, numărul lor a © 1,3 milioane tone căr cărbune a celei mai mari - B);
crescut la 11. Comparativ bune au fost obţinute, în şi mecanizate mine din lă (Fiat
ta); Pi
cu acelaşi an. producţia aceeaşi perioadă, prin uti Valea Jiului — Lupeni — sentimci
de cărbune brut este mai lizarea metodelor de me a sporit cu peste 1 milion Revanşa
mare cu 77,7 la sută. canizare a extracţiei în a- de tone. Creşterea s-a rea Succes
rea); L
o întreprinderile minie batajele frontale cu com lizat prin punerea în func dragoste
re din Valea Jiului aveau plexe de marc înălţime. ţiune a unor noi capacităţi (Cultura
în dotare. în anul 1970, un de producţie, mecanizarea întorc
©
cincinalului
anii
în
rul); Li
complex mecanizat, 3 com recent încheiat s-au extras principalelor lucrări din le (Min
bine de înaintare, 18 com 380 000 tone cărbune prin subteran, aplicarea unor După 1
bine de abataj. în 1986 tehnologii noi de exploa război
zestrea tehnică a unităţi mecanizarea tăierii în aba tare. La I.M. Lupeni, pon URICAO
iul lac
front
scurt,
cu
tajele
cu
lor miniere se ridică la 50 derea producţiei realizate BRAD:
de complexe mecanizate ajutorul combinelor de eu tăiere mecanizată se (Sl-oaua
şi tot atîtea combine de tip uşor. ridică la 70 la sută din r ici . n
\
înaintare şi 86 de combi © I.P.S.R.U.E.E.M. Petro totalul extracţiei, iar a căra);
ne de abataj. şani — creaţie a „Epocii producţiei obţinute din a- Clie'ni al
® 10 milioane tone căr Nicolae Ceauşescu" — este batajelc susţinute mecanic te (C
bune au fost extrase prin în prezent „mecanicul şef" este de peste 60 la sută. Chipuri luminate de bucuria datoriei împlinite. Minerii din schimbul condus de loan HAŢEG
tinereţii
aplicarea tehnologiei de al minelor Văii Jiului. 9 Pînă în anul 1990, Suciu, brigada Nicolae Vărzariu, sectorul II al minei Lupeni — asemenea' tuturor mi Superm
exploatare sub tavan de o Producţia de utilaj producţia de cărbune a nerilor Inmedorcni — privesc încrezători spre mulţimile ce le vor încerca puterea, cura calan
rezistenţă, în cincinalul minier a crescut de 16 ori jul, dăruirea. Foto NICOLAE GHEORGHIU cate (<
SIMERI
1981—1985. faţă de anul 1965. Văii Jiului se va dubla. reşul);
(Lumin;
tllnire
CENTRALA MINEREURILOR DEVA norul).
CAPACITĂŢI DE PRODUCŢIE
PUSE IN FUNCŢIUNE IN MINERITUL Fiecare zi — o nouă victorie a muncii
VĂII JIULUI IN ANI!
Boita: » prin punerea în
de
ÎNTREPRINDEREA
mi
.EPOCI! NICOLAE CEAUŞESCU" nieră BARZA. Extrac crarea din minereurilor Ruscăi. de productivitate în aba funcţiune a noii staţii dc
Poiana
fier
taje dintre toate unităţi
Rezul
Cincinalul Tone ţia de metale neferoase De dată recentă apare le cu activitate în subte concasare şi prin dezvol 4 mai
în zona Brad a căpătat aici tehnologia de recu ran din cadrul C.M. Deva. tarea carierei cie calcar
19G6—1970 2 438 000 noi valenţe în anii so perare a fierului din ia EXPLOATAREA MI de la Pojoga, producţia Extr.
Extr.
va creşte dc trei ori şi
1971—1975 1 800 000 cialismului, mai cu sea zul de decantare dc Ia NIERA CORANDA-CER- jumătate faţă de cea rea 58.
mă în cei care au trecut
preparare
dc
Uzina
Te
Extr.
1976—1980 2 855 000 de la Congresul al IX- liuc. Eforturile făcute în TEJ. Alături de tradiţio lizată în 1985; © se va 38, G2.
nala exploatare a mine
1981—1985 2 413 000 lea al partidului. „Noul acest scop se concretizea reurilor complexe din îmbunătăţi calitatea ben- Fond
cel mai nou" este repre ză în punerea în funcţiu subteran şi a hălzilor cu tonitei de Gurasada, prin 560 218
Total 1966—1985 9 506 000 zentat de punerea în va ne, în cincinalul trecut, minereuri nemetalifere, modernizarea celei- de a
loare a zăcămintelor de a unei capacităţi de ex aici s-a creat, în cinci doua linii de preparare.
cupru din zonă, în cursul tracţie şi prelucrare a c- nalul 1981—1985, o nouă Toate acestea — intr-un
cincinalului trecut fiind lcmentelor utile din ste capacitate de' extracţie interval relativ scurt de
creată o capacitate de ril. din carieră şi preparare. timp: în anii cincinalu
TEHNOLOGI! NO! ÎN SUBTERAN extracţie şi prelucrare Ia EXPLOATAREA MI In cursul actualului cin lui actual.
Valea Morii-Brad. Apar NIERA DEVA. Cantită cinal se prevede o creş UZINA DE UTILAJ Penti
© Mecanizarea susţinerii lucrărilor mi ţinătoare aceleiaşi între ţile de minereuri cupri tere a producţiei cu MINIER SI REPARAŢII menţin
prinderi este şi noua in
fere şi complexe extrase
dă cu
400 000 tone faţă de cea
niere în arce metalice, prefabricate şi beton; stalaţie de extracţie şi la minele Deva şi Mun- obţinută în anul trecut. CRIŞCIOR SI UZINA senin,
DE PIESE DE SCHIMB
prelucrare a calcitei de cel fac din această ex ŞI REPARAŢII UTILAJ modera
dic pr
MI
EXPLOATAREA
© Extinderea exploatării sub tavan de Ia Vata de Jos. ploatare minieră o uni NIERA VEŢEL. Troiţa, MINIER DEVA au depă cări Io
saltu
rezistenţă la toate unităţile unde se pretează lui Pentru ilustrarea munca tate de bază a centralei, Vorţa şi Boiţa-Haţeg şi-au şit de mult stadiul de natului
40—50
în
înregistrat
în mod deosebit se re
rUe m
această metodă; minerilor şi preparatori marcă la mina Deva a- cîştigat un Ioc binemeri „uzine service", înscriin- prinse
lor brădeni, apelăm la un tenţia acordată creşterii tat între exploatările şi du-sc, prin rezultatele ob dc, iar
© Exploatarea mecanizată selectivă a singur exemplu: în 1985, productivităţii muncii. preparaţiile de minereuri ţinute an de an, ca uni tre 23
pachetelor din straiele 17—18 cu complexe faţă de primul an al cin Aplicarea unor metode complexe din judeţul tăţi de bază ale puterni La n
cinalului trecut, produc de lucru în subteran de nostru. Iată, succint, cî- cei centrale a minereuri moaşă
de mică înălţime, cu efect direct asupra ţia de minereuri s-a du mare eficienţă, dotarea teva clemente ale viitoa lor. după a
relor
creşterii producţiei şi a calităţii cărbunelui; blat ! fronturilor cu perfora gătite creşteri, bine pre senin
pînă 1;
anii
în
cincinalu
ÎNTREPRINDEREA MI toare grele şi maşini de
© Exploatarea mecanizată a straielor NIERA HUNEDOARA. O încărcat au determinat lui trecut: ® se-va dubla Pagină realizată de Dimini
(Meteo
groase cu felii pe înclinare. unitate cu bogată tradi ca aici să se înregistreze capacitatea de extracţie LIVIU BRAICA şi Dănuţ
ţie în extracţia şi prelu nivelul cel mai ridicat şi preparare la mina MIRCEA DIACONU
