Page 17 - Drumul_socialismului_1986_05
P. 17
Cu privire la apropiata vizită in U.R.S.S.
a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar generai
al Partidului Comunist Român,
preşedintele Republicii Socialiste România
La invitaţia Comitetului tovarăşul Nicolae Ceauşcscu, tun o vizită prietenească
Central al Partidului Co secretar general al Parti de lucru în Uniunea Sovie
munist al Uniunii Sovieti dului Comunist Român,
ce şi a Prezidiului Sovie preşedintele Republicii So tică, în a doua decadă a
tului Suprem al U.R.S.S., cialiste România, va efec- lunii mai 1986.'
Sesiunea ştiinţifică naţională dedicată
y 9 7 EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU -
aniversării a OS de ani de ia făurirea EPOCA MARILOR ÎMPLINIRI SOCIALISTE
D
E
Partidului Comunist Român -- ------------- - V A : Tinereţea socialistă
y
a străvechii aşezări de pe Mureş
Marţi, G mai, a avut loc ai muncii din .întreprinderi Tehnologie, Lina Ciobanu,
în Capitala Sesiunea ştiin si instituţii bucure.ştene, membru al Comitetului Po
ţifică naţională dedicată personalităţi ale vieţii litic Executiv al C.C. al Drumul pe care l-a stră dului Comunist Român, se nicipiului a crescut de a-
aniversării a G5 dc ani de noastre ştiinţifice şi cultu P.C.R., preşedintele Consi bătut prin timp localitatea numesc, in primul riad, in proape 20 de ori.
la făurirea Partidului Co rale, activişti dc partid şi liului Central al Uniunii Deva a fost, in fiecare e- dustrie, dezvoltare urbanis Dezvoltarea urbanistică
munist Român, nvînd ca de stat. Generale a Sindicatelor,- tapă, marcat prin semne tică, se numesc civiliza a oraşului a cunoscut in
temă: „Partidul Comu Lucrările sesiunii au fost Uie Văduva, membru al care i-au atestai istoria. ţie şi bunăstare, cultură, „Epoca Nicolae Ceauşescu"
nist Român — partid deschise dc tovarăşul Petru C.C. al P.C.R., ministrul Nici unul din aceste semne oameni noi, dedicaţi cu ritmuri fără precedent. Nu
al marilor transformări re Enache, membru suple afacerilor externe. nu poartă insă in el atita toată energia lor creatoare mărul apartamentelor con
voluţionare. conducătorul ant al Comitetului Politic Comunicările au adus măreţie cită etalează cele operei de edificare a so struite in ultimele trei cin
operei ele Făurire a socie Executiv, secretar a! C.C. un fierbinte şi înălţător o- ridicate pe acest străbun cialismului pe aceste stră cinale depăşeşte 15 000.
tăţii socialiste multilateral al P.C.R. magiu tovarăşului Nicolae pămint românesc in anii bune meleaguri. Un ritm mediu de 1000 de
dezvoltate si înaintare a Ceauşcscu, secretar gene socialismului şi cu deose Opţiunea pentru indus apartamente pe an; ceea
României spre comunism. Au prezentat comunicări ral al partidului, pre bire in anii ce au urmat trializare a propulsat ora ce înseamnă că in fiecare
Gîndirca şi acţiunea revo tovarăşii : Manea Mănes- şedintele Republicii, pentru Congresului al IX-lea al şul multisecular in rindul zi s-au mutat in casă nouă
luţionară ale secretarului eu. membru al Comitetu îndelungata şi strălucita sa partidului, De atunci tim marilor producători de e- aproape trei familii.
general a! partidului, tova lui Politic Executiv al C.C. activitate revoluţionară, pul şi istoria n-au mai a- nergie electrică, de mine Dezvoltarea urbanistică
răşul Nicolac Ccauşescu — . al P.C.R., Emil Bobu, pentru contribuţia sa deci vut răbdarea aşteptării, aşa reuri complexe, de ciment nu a însemnat insă numai
membru al Comitetului Po
contribuţie de inestimabilă litic Executiv, secretar al sivă, teoretică şi practică, cum după prima ploaie şi prefabricate din beton, locuinţe. Printr-un generos
valoare la îmbogăţirea teo C.C. al P.C.R., Ghcorghc adusă la elaborarea şi în caldă de primăvară vege in rindul producătorilor de program de investiţii sus
riei si practicii construc Rădulescu, membru al Co făptuirea politicii interne taţia nu mai are răbdare utilaj minier, de ţesături ţinut in întregime de către
ţiei socialiste". mitetului Politic Executiv şi externe a partidului, la şi izbucneşte deodată in de mătase, in aceste acti stat, oraşul a fost dotat
sute de culori vegetale.
economică
dezvoltarea
in acest timp cu aproape
şi
La lucrările sesiunii, or al C.C. al P.C.R., Miu Do- socială a ţării, la ridica Deva - 1965 : aproape vităţi şi in altele depen tQale serviciile sociale ca-
ganizată de Consiliul Na brescu, membru al Comite rea pe noi trepte ele pro 29 000 de locuitori; Deva dente de ele au lost ab re-i dau atributul de civi
ţional al Ştiinţei şi Invă- tului Politic Executiv al gres şi civilizaţie socialistă — 1986: aproape 90 000 sorbiţi, in 21 de ani, peste lizaţie urbană. O reţea de
ţămînlului si Academia Re C.C. al P.C.R., preşedintele a României. de locuitori. De trei ori 37 000 de oameni, ceea ce desfacere a mărfurilor di
Colegiului Central de partid. a atras după sine tripla
publicii Socialiste Româ Ştefan Andrei, membru A fost de asemenea oma Deva anului de început de mensională la nevoile ac
nia, au luat parte membri giată activitatea desfăşu epocă, numită de întregul rea *populaţiei municipiu tualului cincinal şi prin
supleant al Comitetului Po
şi membri supleanţi ai Co litic Executiv, secretar al rată dc tovarăşa academi popor cu îndreptăţită min- lui şi un destin nou pen care se desfac anual măr
drie
numele
cu
ctitoru
mitetului Politic Executiv, C.C. al P.C.R., Ion Ursu, cian doctor inginer Elena lui ei — „Epoca Nicolae tru zeci de mii de cetă furi in valoare de peste
produce
astăzi
ţeni.
Deva
secretari ai C.C. al P.C.R., membru suplea rt al Comi Ceauşcscu, eminent om po Ceauşescu". circa 12 la sută din ener 1,5 miliarde lei; o reţea de
asistenţă medicală inelu-
membri ai Comitetul#! tetului Politic Executiv al litic, savant de largă* re Inflorescenţele Devei in gia electrică şi circa 8 la
Central al partidului, con C.C. al P.C.R., prim-vicc- cunoaştere internaţională. primăvara anului 1986, in sută din cea de ciment a ION CIOCLEI
ducători ai organizaţiilor preşedinte al Consiliului care se împlinesc 65 de ţării. Faţă de anul 1965,
de masă şi obşteşti, oameni Naţional pentru Ştiinţă şi (Continuare în pag. o 4-a) ani de la făurirea Parti producţia industrială a mu (Continuare în pag. o 3-a)
CAMPANIA AGRICOLA P* PRIMĂVARĂ
in fiecare unitate
să se acţioneze cu răspundere
la întreţinerea culturilor!
î
Este vremea praş'lci, im Marin Necula, inginerul
portantă lucrare de sezon. şef al C.A.P. Burjuc, s-au
Cum se acţionează în unită încheiat de rebilonat a
ţile agricole din C.U.A.S.C. doua oară cartofii pe toa
11 ia ? te cele 25 ha cultivate, de
La C.A.P. Dobrn, Nico asemenea încheindu-sc şi
lae Lungu, unui dintre erbicidarea lor. Lucrările
cei mai pricepuţi şi con respective au fost execu
ştiincioşi mecanizatori de tate în condiţii de calitate
la această unitate — subli de mecanizatorii Gheorghe
nia Mircea Jivan, ingine Peicn şi Petru Petraşca.
rul şef al cooperativei —, în continuare, se acţio
după ce a încheiat a doua nează cu forţe numeroase
rebilonarc a cartofilor pe la întreţinerea manuală a
cele 35 lui plantate, a in culturilor de sfeclă de za
trat la prăşitul metanie hăr şi furajeră, la legume.
al sfeclei furajere. Tot a- Din cele 25 ha cultivate
colo se aflau la praşila cu sfeclă de zahăr, pînă
manuală un grup de coo ieri s-au prăşit mai mult
peratori In frunte cu bri de jumătate, printre coo
gadiera Elena Şindea. Pînă peratorii care şi-au înche
ieri, ei încheiascră lucra iat primii parcelele repar
rea pe 7 ha din cele 10 tizate numărîndu-se Elena
ha cultivate. Păcurar, Georgeta Dobriţa,
Activitate intensă am în- Maria Stana, Marioara \ • Simpozioane. Consi fundamentale vor călău s
tilnit şi în grădina de le Lung ş.a. De asemenea se liul judeţean al Frontu Manifestări omagiale zi activitatea viitoare a
gume, unde sub coordona acţionează la prăşitul sfe \ lui Democraţiei şi Uni oamenilor care şi-au asu \
rea destoinicului brigadier clei pentru furaj şi a'ră- \ tăţii Socialiste, în cola mat marea, nobila răs \
Ioan Şindea, un marc nu dăcinoaselor, lucrări ce se \ borare cu Organizaţia mocraţiei muncitoreşti, colonel Nicolae Todeu, pundere de a contribui
măr de cooperatoare se află în faza de finalizare. judeţeană Hunedoara a revoluţionare şi a dreptu adjunct al şefului Mili la întărirea legalităţii şi \
aflau la prăşitul manual O bună participare la \ Asociaţiei Juriştilor din lui socialist", simpozio ţiei judeţului Hunedoara, ordinii socialiste. \
al salatei, cepei, verzei. muncă a cetăţenilor din R e p u b l i c a Socialistă nul de la Deva a reunit Ioan Mitrofan, procuror
gulioarelor etc. In total Ilia ara înlîlnit-o pe tere România au organizat, comunicări de reală va şef adjunct al Procura • Consiliul comunal
s-au prăşit manual şi me nurile A.E.I. Bacea, unde, ieri la Deva, o marcantă loare ştiinţifică şi docu turii judeţene, Vlndimir Ilărău de educaţie poli
canic aproape 40 ha cul practic, s-a încheiat pra \ manifestare dedicată glo mentară, susţinute de Pancu, procuro'r la Pro tică şi cultură socialistă \
tivate cu legume. Printre şila manuală a sfeclei fu riosului jubileu al parti Octavian Mireştean, şeful curatura judeţeană. a organizat un simpozion
cele mai harnice femei, rajere pe toate cele 30 ha \ dului. Avînd drept ge Secţiei propagandă a Co Prin nivelul calitativ, dedicat împlinirii a 65 de \
mereu primele în cîmp, la cultivate. Dimitrie Ioschici, \ neric „Concepţia tovară mitetului judeţean de prin întreaga sa desfăşu ani de la făurirea Parti \
muncă, se află Letiţia O- directorul asociaţiei, era Nicolae Ceauşescu partid, Ioan Retegan, rare, • reuniunea ştiinţifi dului Comunist Român,
prean. Sidonia Presccan, mulţumit atît de modul în \ şului procuror şef la Procura că — la care au partici în cadrul simpozionului \
cu privire la rolul con
Angelica Dorea şi Stanca care s-au mobilizat oame \ ducător al partidului ca tura jucteţeană, preşedin pat jurişti din munici • au fost prezentate comu
Marişca. Tot 'aici, mecani nii la muncă în cîmp, cît \ forţă politică conducă tele Organizaţiei judeţene piul Deva şi din judeţ — nicările: „Condiţii istori
zatorii Lucian Oprean şi şi dc calitatea luciului fă a Asociaţiei jurişt'ior, s-a constituit într-o re ce ale creării Partidului )
lacob Popa pregăteau patul cut. \ toare a societăţii — cen Maria Pole, preşedintele marcabilă manifestare o- \
tru vital al întregii na
germinativ pentru planta MIRCEA LEPADATU \ ţiuni. Rolul statului de- Tribunalului judeţean, magială, ale curei idei (Continuare în pag. a 3-a) \
rea ardoioasclor.
— Şi la noi — sublinia (Continuare in pag. a 4-a)
