Page 22 - Drumul_socialismului_1986_05
P. 22
rag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI
P A B T B U L C O M U N I S T R O M Â N - C O M
P E C A L E A F Ă U R I R I I S O C I A I
Hunedoara - pe coordonatele dezvoltării industriale
urm:
lea
în întreaga sa existenţă, tare fără precedent. S-a forţă şi lumină din ţară loarea fondurilor fixe în dulu
de 65 de ani, Partidul Co trecut la extinderea şi mo C.T.E. Mintia .şi C.H.E. industria judeţului ore's- doar
munist Român a militat dernizarea capacităţilor e- Rîul Mare-Retezat. cînd de peste două -/jfin- şi peşti
consecvent pentru împlini xistente şi, în paralel, la Cotele industrializării în jumătate. • pent
rea visurilor de indepen construirea . altora • noi, e- judeţul nostru au crescut La aniversarea a (15 de nonf
denţă naţională şi drepta chipate cu utilaje şi in an de an, prin noile o- ani de la făurirea • Parti •
te socială ale poporului, stalaţii moderne, de înaltă biective din alte sectoare dului Comunist Român, lor i
pentru creşterea forţei eco- complexitate tehnică şi economice: I.M.C. şi I.L. într-o etapă de împliniri ducţ
nomieo-sociale a patriei şi productivitate. La Hune Deva, întreprinderile de fără precedent în toate dezv
a nivelului de trai- al ce doara s-au înălţat două tricotaje din Petroşani şi sectoarele muncii şi vieţii tenti
lor ce muncesc, pentru furnale de mare capacita Hunedoara, dc confecţii — „ E p o c a Nicolae mini
afirmarea ţării noastre ca te, o oţeiărie electrică, trei din Vulcan şi de încălţă Ceauşescu" —, judeţul Hu dust
o naţiune liberă şi pros laminoare de sîrmă, două minte din Hunedoara, ţe- nedoara, asemenea tutu jude
peră, deplin stăpînă pe de semifabricate şi o fa sătoriile de mătase din ror localităţilor patriei, se locu
destinele sale. Siluind per brică de oxigen, la Călan D e v a şi L u p e n i. prezintă cu o industrie pu prod
manent în centrul politicii a apărut — la indicaţia I.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani ternică şi modernă, aflată elccl
sale de construcţie socia expresă a secretarului ge şi U.P.S.R.U.M. Deva. Toa în continuă şi viguroasă de
listă industrializarea — ea neral al partidului, tovară te acestea au amplificat dezvoltare şi moderniza de f
pivot al întregii dezvoltări şul Nicolae Ceauşescu — considerabil forţa econo re, pe căile jalonate de la i
a patriei —, partidul a dat un nou şi modern combi mică a judeţului şi, în a- Congresul al XIH-lea al inst:
Ttlinica modernă, electronica au pătruns şi in domeniul atenţia cuvenită ramurilor nat siderurgic, în Valea ceîaşi timp, prin numărul partidului. Este o nouă şi buni
mineritului. In fotografie — panoul dc comandă al !•<«• prioritare ale economiei Jiului au fost deschise mi mare dc locuri de muncă dinamică etapă de edifica aere
l.upcni.
naţionale, între care mine nele Bărbăteni, Paroşeni, create şi prin veniturile re multilaterală a patriei, •
ritul, siderurgia şi energe Livezeni şi Valea de Brazi, majorate ale populaţiei, care va duce România în deci
tica — sectoare cu o mare au fost date în exploatare au determinat îmbunătăţi stadiul de ţară mediu- dez dust
pondere în judeţul Hune zăcămintele cuprifere şi rea condiţiilor de lucru şi voltată din punct de ve (
doara. complexe de la Valea Mo- de trai ale oamenilor dere economic, definindu-i in _
îndeosebi după Congre rîi-Brad şi Coranda-Hon- muncii. Numai în ultimul tot mai mult statutul de pres
sul al IX-lea al partidu dol, iar în energetică au deceniu nu fost puse în naţiune liberă şi indepen gem
lui, aceste domenii nu cu fost zidite două dintre funcţiune aproape 300 noi dentă, doritoare de pace a ni
noscut ritmuri de dezvol cele mai mari cetăţi de capacităţi de producţie, va în lume. mici
pesi
•
1981
0 agricultură de înalt randament, în plin avînt tiv
nor
relo
I real
Fundamcntînd coordona măsură la asigurarea fon fondul de autonproviziona- 1 ui, lucrătorii ogoarelor mai
tele esenţiale ale politicii dului de stat .şi a fondului re înrcgistrînd în aceeaşi hunedorene acordă, in a- 132
agrare a Partidului Comu de autoaprovizionare teri perioadă creşteri de peste ccst cincinal, atenţie ma tofi
nist Român, tovarăşul torială. Semnificative în a- 3 ori la cereale, mai bine ximă utilizării cu randa la
Nicolae Ceauşescu, secretar ceastă privinţă sînt pro dc 10 ori la legume şi car ment ridicat a pămîntului tom
general al partidului, prin gresele înregistrate îndeo tofi, de 2.5 ori la carne şi şi bazei tehnico-materiale, zah
întreaga sa operă teoreti- sebi în epoca ce cu justi de 3,2 ori la lapte de vacă. realizării neabătute a pro Dc
tică şi practică a înrâurit ficată mîndrie patriotică Ca urmare a ridicării gramelor de dezvoltare a velt
spo
într-o măsură hotărîtoare o numim „Epoca Nicolae gradului de mecanizare a agriculturii şi a programu
ne
procesul de dezvoltare şi Ceauşescu". Datorită în lucrărilor agricole, folosi lui de autoaprovizionare te ovii
modernizare a -agriculturii semnatului volum de in rii unor cantităţi sporite ritorială. Dintre principa
noastre socialiste, contu- vestiţii de care a benefi de îngrăşăminte chimice şi lele prevederi, este dc re •
rîndu-i totodată cu realism ciat agricultura judeţului extinderii irigaţiilor, s-a a- ţinut că în perioada 1986— ani,
o perspectivă clară, în lu nostru, numai în cincina sigurat obţinerea unor re 1990 vor fi efectuate lu de
Combinatul siderurgic ,,Victoria" Călău a cunoscut cele
mai ample modernizări şi dezvoltări în anii Epocii Nicolae mina obiectivelor noii re lul trecut fiindu-i alocate colte sigure si stabile, ex crări de îmbunătăţiri fun
Ceauşescu. voluţii agrare. In acest peste 1,8 miliarde lei, baza perienţa a numeroase uni ciare pe 24 000 ha, iar e-
context, secretarul general tehnico-materială a cunos tăţi între care C.A.P. fcctivele de animale vor •
al partidului a subliniat că: cut un amplu proces de Romos, Rapoltu Marc, De spori cu aproape 60 000 bo Nic
„în cadrul dezvoltării ge dezvoltare şi modernizare, va, Ostrov si altele — 'ele- vine şi 62 000 ovine. Tot reti
nerale a patriei noastre, mecanizarea, chimizarea şi monstrînd că prin aplica odată, în consens cu cerin ere
agricultura ocupă un loc irigaţiile constituind fac rea cu rigurozitate a teh ţele noii revoluţii agrare, a
important ca una din ra tori decisivi în creşterea nologiilor înaintate este se va intensifica activita din
murile fundamentale, ho- producţiei, a randamentelor posibilă realizarea şi depă tea de formare a unei înal rea
tărîtoare ale construcţiei şi eficienţei întregii acti şirea a 5—7 tone cereale te conştiinţe socialiste a Se a
socialiste". vităţi. Edificator este fap boabe la hectar, 25—30 to lucrătorilor din agricultu le
Transformări profunde, tul că în ultimele două ne cartofi şi 35—40 tone ră, do ridicare n pregătirii doţ
sfeclă de zahăr.
revoluţionare, a cunoscut decenii producţia agricolă Acţionînd cu fermitate lor profesionale şi cultu- COI
şi agricultura hunedoreană, globală a judeţului a spo pentru înfăptuirea obiecti ral-şliinţifice, de dezvolta ap:
care este chemată să con rit de peste 2,5 ori, livră velor jalonate de Congre re a vieţii spirituale a tu a
tribuie în tot mai mare rile la fondul de stat şi la sul al XIH-lea al partidu- turor locuitorilor satelor. cm
loc
s-a
Ici.
Ştiinţa si învăţămîntul - factori ai progresului ţie <
iii i în
gis
In opera de edificare a lele de proiectare, cerceta toate cele necesare, cunos nei pregătiri mereu supe 51
noii societăţi, ştiinţa ş în- re şi inginerie tehnologică, când foarte bine realităţile rioare. ap
;
Mecanizarea — caracteristică dc bază a dezvoltării agri Yăţămîntul au dobîndit im consiliile inginerilor şi teh unităţilor economice direct Temeinica pregătire n ti du
culturii noi, socialiste. rol dintre cele mai impor nicienilor au venit în spri productive cu care şi-au neretului pentru muncă şi lio
tante. „Se poate afirma, a jinul popularizării noută corelat activitatea, elevii, viaţă, formarea lui multi i
arătat tovarăşul Nicolae ţilor tehnice cît şi al rezol studenţii lucrînd nemijlo- laterală, în concordanţă cu iiu
Ceauşescu, că nu există vării unui număr impor cit.jn producţie pe timpul cele mai noi cuceriri ale ne;
domenii de activitate în tant de teme de creaţie ş> prfC^icii, a desfăşurat la ştiinţei şi tehnicii contem şti
care să nu se fi introdus cercetare tehnico-ştiinţifi- rgmjfiB, său, o susţinută porane, cu idealurile su •gri
în producţie rezultatele că. O pondere însemnată xie. educaţie ştiinţi- preme ale poporului ro Pi
cercetării şi noii tehnolo au avut cele de la C.S. Hu f .,Cercetare propriu- mân, au fost definite la sti
gii". In acelaşi timp, a a- nedoara. I.C.I.T.P.L.C.I.M. zisă. ’mTţiCcst sens, acţio recentul Congres al ştiin
rătat secretarul general al Deva, C.M. Valea Jiului, nează îa&hîvelul judeţului ţei şi învăţămîntului drept îm
partidului, învăţămîntul de I.M. Barza, C.M.N. Deva, 55 153 elevi şi studenţi or obiectiv fundamental al 271
toate gradele „a asigurat T.A.G.C.M. Deva, Centrul ganizaţi în 3 214 cercuri şcolii româneşti de toate •141
de cercetare şi proiectare ştiinţifice, tehnice, agrico gradele. Vedem în aceasta, gi:
ridicarea generală a cunoş
tinţelor întregului tineret, Hunedoara, Staţiunea ex le. în învăţămîntul supe preocuparea constantă pe 1 1
perimentală şi de produc rior, pregătirea practica a care partidul, secretarul ci:
pregătirea forţei de mun ţie Geoagiu, Trustul S.M.A. studenţilor reţine cu deo său general, tovarăşul to:
că calificate şi a cadrelor Deva. Eficienţa aplicării sebire atenţia datorită fap Nicolae Ceauşescu, o acor în'
de specialitate pentru toate în producţie a invenţiilor tului că viitorii specialişti, dă rolului ştiinţei şi învă Pr
sectoarele de activitate". şi inovaţiilor s-a ridicat fiind chemaţi astăzi, în ţământului, în dezvoltarea ru
Acţionînd ou consecven în 1985 la peste 30 milioa climatul specific integrării, accelerată a societăţii
ţă pentru traducerea în ne lei. * să participe Ia realizarea noastre socialiste. Este în ţie
suşi sigiliul, emblema dru in;
viaţă a sarcinilor stabilite învăţămîntul hunedorcan, efectivă a unor importan mului impetuos al Româ
de Congresul al XIH-lea al beneficiind, prin grija te obiective .ştiinţifice şi niei spre viitor, spre anul fo
partidului, organele şi or partidului, de o temeinică tehnice, eu aplicabilitate 2000, spre societatea socia de
re
ganizaţiile de partid, de bază materială, de labora nemijlocită în producţie, listă multilateral dezvol
masă şi obşteşti, institu- toare şi ateliere dotate cu trebuie să facă dovada U- tată.
