Page 23 - Drumul_socialismului_1986_05
P. 23
• JOt,*MATWW • r-? •> PagJI
;
_________*______ _______=______ -------------------------- ------------------------------------------------------------------------- -------------------------- --------------------------------------------------:---------------------------------------------------- ---li
:
;
căre au Comuniştii — promotorii noului, ai spiritului revoluţionar
de-al IX-
al parti-
ul Hunc- In orînduirea noastră loc abstract, ci în forme pentru a le cunoaşte îna pâmintului. Este mindria
cficiat de socialistă, comuniştii o- concrete. inte de a lucra cu ele în Hunedoarei.
liardc Iei cupă un loc definito Conducătorul partidului cărbune. Conducerea partidului
itiţii cco- riu, ei, înrolaţi în partid, nostru, tovarăşul Nicolae Ordinul de zi a) condu cere Hunedoarei să lucre
Ic. determinînd însuşi sensul Ceauşescu, a venit în Va cătorului partidului a de ze mai rodnic în agricul
u-e a noi- şi conţinutul unei epoci lea Jiului şi a pus bazele terminat transformarea ru tură. în cercetarea ştiinţi
i de pro- de aspiraţii generoase, de condiţiei noi a minerului. dimentarelor ateliere de la fică, modelarea omului. în
•uite şi a largă respiraţie umană. El a indicat şi direcţiile Petroşani, ce purtau iniţia tot ee facem, pentru ' ca
clor e.xis- Pretutindeni ci se mani evoluţiei spre această ţin lele A.C.P., intr-un adevă patria să evolueze sigur
■nergetică, festă ca purtători de idei, tă: mecanizarea la scară rat combinat de produce spre înallurile progresului
rurgic, in- de muncă devotată, res largă a lucrărilor care îl re a unor utilaje şi echi şi bunăstării.
ră ş.a. — ponsabilă, care să slujeas făceau pe miner slujitor pamente miniere nevisate La asemenea comenzi
iu ocupă că cu maximă eficacitate al pickhamerului, lopeţii şi altădată, dar din care azi ferme şi înţelepte. Hune
c ţară Ia doara răspunde devotat şi
e energie concepţiile despre progres al altor unelte seculare. De si exportăm în ţări eu responsabil. Certitudinea
extracţia şi binele oamenilor. Ei aici. a derivat cerinţa am tradiţie.
minereu poartă întreaga răspundere plificării culturii tehnice, Evoluţia este în plină reuşitelor depline o garan
I al II-Iea a evoluţiei româneşti în profesionale, îneopînd (le desfăşurare. tează traiectoria dată si c-
energetică marea constelaţie mon la inginer pînă la vago T o V a r ă ş u 1 Nicolae fortul oamenilor.
total căr dială. netar. Ceauşescu a cerut siderur- Iar în Hunedoara, parti Marea termocentrală de la Mintia. creaţie a Epocii
ţi Ia mi- Iată. încă de la Congre Au intrat in abataje giştilor hunedoreni să rc- dul are un detaşament do Nicolae Ceauşescu — unul din cei mai mari producători de
)lexe. sul al XI 1-lea, partidul a complexe mecanizate, com nădejde, numărînd nu mai energie electrică ai ţării.
ncle două gîndească ’ producţia de o- puţin-de 100 710 comunişti,
iucţia in aşezat in prima linie a bine de abataje şi înain ţel, s-o pună pe baze mo icprezentînd tot utiţia pur
t r e hune- priorităţilor noua calitate, tări, benzi colectoare, con derne. Aşa s-a si întun-
anstru- care, avînd în miez acu duse de ia un tablou com plat. Au fost însuşite sau tători ai idealurilor şi va
. .iţia cx- mulările cantitative ale plicat de inteligenţă. în create tehnologii noi, cu lorilor comuniste, capabile
■cretarului mai multor cincinale, să câţiva ani, miile de mineri, care oamenii dau astăzi o- să propulseze la cote supe
partidului, propulseze România în sta ieşind din şut. s-au aşe ţeluri de înaltă puritate, rioare angajarea şi hărni
ăţi econo- diul de ţară mediu dez zat în bănci şcolare, sau capabile să intre in stra- cia, inteligenţa şi hotărî-
•rcscut de roa in muncă.
ţ voltată. Faptul nu este de in faţa agregatelor noi. losferă sau în adincurile
cincinalul
conipara-
alul ante-
)r ii ogoa-
trene au Pentru bunăstarea şi prosperitatea întregului popor
lucţii mai
reale v cu
, la car- Pentru ţară şi oamenii prin adopţiune, locuri de liilor de oameni ai muncii reană locuieşte în case noi,
000 tone, săi, cea mai fertilă epocă muncă pentru soliile şi fii s-au înmulţit de la cinci peste 77 000 apartamente
cu 52 000 a socialismului este cea pe cele lor. nal la cincinal. Ceea ce în cortstruindu-se în ultimii
sfecla de care am străbătut-o de la Civilizaţia urbană cu tot 1.950 era de domeniu] as 20 de ani în cartiere mo
500 tone. ceea ce înseamnă ea as piraţiei pentru o imensă derne do o inegalabilă Iru-
a, efecti- istoricul Congres al IX-leu museţe arhitectonică.
malc au al partidului. tăzi în România a cuprins parte a faini!iilor hunedo Să mai adăugăm că vo
000 Itovi- Determinate de teritoriul dc la an la an tot mai mult rene, în 31 de -ani a de
ipe 31) 000 sigur al industrializării vi din populaţia judeţului venit vis împlinit sau a in lumul cumpărăturilor pe
guroase şi temeinice, ja Azi, in anul celei de-a trat demult in obişnuinţă. un locuitor s-a ridicat în
nii 20 de loanele bunăstării şi civi 65-a aniversări a făuririi Cea mai bună ilustrare a anul trecut la 13 563 lei; Ca urmare a indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
Deva
de
1 locurilor lizaţiei s-au înmulţit de la Partidului Comunist Ro acestui adevăr — gradul să mai adăugăm valorile Aspect a dc devenit şi dc un Ia centru al construcţiei orca'S maşini.
lî.P.S.K.C.M.,
ulti
unitate
lucru
sporit în un cincinal la altul, răs- mân, 71,9 la sută clin popu de înzestrare a populaţiei cheltuite de societate pen mii ani.
ti peste
pîndindu-se echitabil la laţia sa trăieşte beneficiind cu bunuri de folosinţă în tru- folosinţele sociale co
„Epocii scara întregii societăţi ro de avantajele civilizaţiei delungată — ne relevă că mune cum sînt activităţile
eauşescu", mâneşti. urbane. Satele hunedorene. aproape nu este familie de sănătate, dc învăţămînt,
tminală a Au simţit acest lucru clin la rîndul lor. au cunoscut hunedoreană din care să dc cultură; să adăugăm as
:,7 ori. plin si oamenii acestor pă- înflorirea, astfel că modul lipsească radioul. televi piraţiile fundamentate pen
0 la sută mîntu; i de istorie şi le de viaţă al harnicilor Lu zorul, frigiderul, ori ma tru acest cincinal de Di
a hunedo- gendă, ai pămînturilor lm- crători 'ai pămîntului nu şina de spălat, în cele mai rectivele celui de-al X I I I -
şte in ca- nedorene. se deosebeşte cu mult de multe întîlnindu-se toate lea Congres al partidului
cel al orăşenilor. spre a împlini noţiunea şi avem o imagine aproa
in ul ti me Industrializarea socialis Ca urmai o a moderni de viaţă în civilizaţie şi pe completă a adevărului
nii. in ju- tă a adus an dc an tot mai zării proceselor producti in bunăstare. de necontestat: Partidul
ru s-au multe „plini" în familiile
•ste 77 000 hunedorene, incit în ulti ve şi creşterii productivi Să mai adăugăm ceea ee Comunist Român. partid
mii 20 de ani numărul lo tăţii muncii şi a celei so este vizibil pentru oricine născut şi crescut la sinul
1 volumul curilor de muncă a spo ciale, retribuţia nominală ne vizitează judeţul - un clasei muncitoare este
or pe un rit cu 61 000. Locuri de a crescut in „Epoca Nicolae adevăr palpabil la scara partidul bunăstării şi pros
unedorean Ceauşescu" de 2.7 ori, iar întregii ţări: peste 136 la
la I :* 56:* muncă pentru bărbaţii liu- perităţii întregului nostru
necloreni de baştină sau veniturile reale ale fami sută din populaţia hunedo popor.
uiiul crca-
-ştiinţifice,
fost înre-
inovaţii şi
Eficienţa „Cîntarea României" —
în pro-
e 50 mi-
manifestare a muncii si creaţiei
i'ăţămîntul O arhitectură nouă, imbinind tradiţia cu ijio ./tea,
funcţio- caracterizează oraşele noastre dc azi.
I cercuri .,Cîntarea României" — lităţi creatoare, talentul emanciparea culturală a a- în mişcarea artistică dc a-
tlinics, a- iniţiativă de excepţională interpretativ al oamenilor cestui ţinut bogat în ves matori este ilustrat cl'c pre
rc'Sint cu- valoare în domeniul vie muncii, al tineretului stu tigii ale milenarei istorii a zenţa în actuala ecliţ''c a
1 elevi şi ţii spirituale, aparţinînd dios, al tuturor categorii poporului nostru, dar şi în „Cîntării României" a pe
secretarului general al lor de cetăţeni. ai patriei. mărturii ale unui puter ste 3 900 formaţii şr cercuri
aterială a partidului, preşedintele Un fenomen âdînc implan artistice, deţinătoare a pe
ui numără Republicii, t o v a r ă ş u l tat în tradiţia milenară nic prezent socialist. Spe ste 350 titluri de laureaţi.
preşcolare, Nicolae. Ceauşescu — culturală a ţării. în slrîn- cificul său este potenţat
A 65-a aniversare a parti
imarc şi născută în perioada cea să relaţie cu tot ce se fău de reprezentative comuni dului, gloriosul său jubileu
28 licee, mai fertilă din istoria pa tăţi umane, dc puternice
reşte. cultura joacă un rol
:e de spe- triei care în mod emble esenţial în procesul înfăp colective muncitoreşti care insuflă noi forţe, noi te
20 labora- matic poartă numele cti şi-au pus semnătura pe meiuri, noi motive dezvol
istitute de torului noii Românii, ex tuirii tuturor marilor o- tării culturale a judeţului,
uperior cu primă amplitudinea şi pro biective pe care şi le-a împlinirile fără precedent contribuţii, pe măsura .tim
r şi side- funzimea fenomenului cul- propus poporul român ale anilor socialismului. pului, la formarea omului
tural-artistic contemporan, condus de partid. Mineri şi siderurgişti, con nou constructor conştient
ivalul na- sub nenumăratele sale as Festivalul muncii şi crea structori, encrgeticieni, ce şi devotat al societăţii so
t tarea Ro- pecte şi cu implicaţii din ţiei „Cîntarea României" a ferişti, cl ii mişti, ţărani coo cialiste multilateral dez
’ează 5 900 tre cele mai revelatoare. conferit noi valenţe vieţi peratori şi mecanizatori voltate, potrivit sarcinilor
stice, care Un fenomen, extins între dau contur culturii mate stabilite de Congresul ul
uri de Iau- spirituale hunedorene, a-
două coordonate — muncă ceasta cîştigînd în amploa riale' şi spirituale hunedo XlU-lea a! partidului, de
şi creaţie, care pune în re, sporindu-şi conţinutul rene actuale. Saltul canti secretarul său general, to
„Ciularea Komânici-, festiva! al muncii şi creaţiei, adu
valoare marile disponibi educaţional, contribuind la tativ şi calitativ realizat varăşul Nicolae Ceauşescu. nă pe scene mii dc artişti amatori.
