Page 26 - Drumul_socialismului_1986_05
P. 26
rag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 1
9 Mai - Ziua independenţei de stat
a României si a victoriei asupra fascismului
3
(Urmare din pag. 1) nesc 50 de ani de la isto transformări revoluţionare, caic, sub conducerea pu B u c u r i a r e a l i z ă r i l o r :ro,oo
ricul Proces de la Braşov^ care a schimbat din te ternicei organizaţii judeţe 20,25
în care tînărul comunist melii structura societăţii ne de partid sînt anga (Urmare din pag. 1) fost completat sistemul de
Nicolae Ceau.şcscu a deve româneşti, conferindu-i o jaţi eu răspundere la rea indicatori cu noi date in ţpjf
nostru cu sentimentul şi nit din acuzat un neînfri nouă şi puternică strălu lizarea marilor sarcini ce mintit. Vă rugăm să enu dispensabile în activitatea
conştiinţa datoriei împlini cat acuzator. Este emoţio cire politică, economică şi le revin în primul an al meraţi cîtcva din aceste de conducere a economiei
te prin participarea, în a nant ca, la sărbătoarea socială. Iar în ultimele celui dc-al VlII-lca cinci realizări, în profil teritorial şi pen
doua parte a războiului, de azi, cînd evocăm lupte două decenii, de cînd în nal — obiective înscrise în — Ultimele două dece tru fundamentarea deci 20,40
cu toate forţele materiale le înaintaşilor pentru li fruntea partidului a fost documentele Congresului nii, pe care le numim cu ziilor.
şi umane, la uriaşa bătă bertate şi dreptate, să a- ales tovarăşul Nicolae al XlII-lca al P.C.R. dragoste şi mîndrie pa — Cum verificaţi datele •
lie, purtată alături de ar ducem gînd de slavă con Ceauşescu, neîntrecut stra triotică „Epoca Nicolae primite ?
matele sovietice şi ale în ducătorului partidului nos teg şi conducător al des Astăzi, la sărbătoarea Ceauşescu", sînt pline de — Informările din par 21,20
tregii coaliţii antihitleris tru, tovarăşului Nicolae tinelor poporului nostru pe Zilei independenţei de stat adevărate evenimente in tea unităţilor economice le (
te, împotriva fascismului, Ccauşescu, care, din frage drumul socialismului — a României şi a celei de-a dustriale — constînd în primim decadal, lunar, tri
cel mai mare duşman al dă tinereţe s-a înrolat în România a cunoscut cea 41-a aniversări a victoriei numeroase obiective noi şi mestrial, semestrial şi a- 21,35 •
independenţei şi libertăţii marile bătălii de clasă mai fertilă şi glorioasă pe asupra fascismului, oma alte capacităţi moderne de nual. Ele sînt repartizate
naţiunilor. pentru binele şi prosperi rioadă de progres — etapă giul suprem pe care hune- producţie care au apărut pe statisticieni care dis •
partidului
Inţelegînd caracterul a- tatea neamului său. ce poartă emblematic nu dorenii îl aduc său în pe harta judeţului —, sînt pun, în principal, de trei
conducătorului
şi
gresiv al fascismului, pe Sub conducerea gloriosu mele ctitorului ei. ţelept este angajamentul pline de realizări prestigi metode de verificare: me 21,50
ricolul pe care îl repre lui nostru partid comunist, solemn de a acţiona cu oase în toate sectoarele de todologică, cifrică şi lo 22,00
zenta pentru libertatea şi drumul parcurs de Româ Hunedoara se integrează însufleţire pentru a trans muncă. Despre asemenea gică.
dezvoltarea naţiunilor, pen nia în perioada care a tre generos în noua fiziono forma în realitate ceea ce împliniri s-a mai scris, — Noul (clinic, care pă
tru pace şi democraţie, po cut de la revoluţia de eli mie a patriei, armonizîn- este prefigurat în Progra însă aş vrea să reamintesc trunde în prezent peste
porul nostru s-a ridicat eu berare socială şi naţională, du-se înaltelor sale ritmuri, mul partidului, în liotărî- acum cîtcva. • Creşterea tot, a ajuns şi aici, tova
hotărîre împotriva acestui antifascistă şi antiimperia- Izbînzile eu care jude rile Congresului al XIII- de 4 ori a producţiei de răşe director ?
odios duşman al omenirii, listă şi în cei 41 de ani ţul nostru se prezintă în Ica, pentru binele poporu energie electrică — jude — Da. In sistemul de
în asemenea bătălii s-a de la . victoria popoarelor anul 65 al partidului sînt lui, pentru progresul pa ţul nostru ocupînd la a- prelucrare avem maşini
CU
format şi călit, ca militant asupra fascismului a fost rodul muncii abnegante a triei, pentru libertatea, cest capitol locul 1 pe ţa electronice pentru prelu lctin
de seamă al partidului, to un drum de profunde oamenilor acestui ţinut demnitatea şi pacea ei. ră — prin construirea crarea automată a datelor, sarci
varăşul Nicolae Ccauşescu. C.T.E. Mintia. • Deschi care lucrează pe baza u- denţi
în asemenea bătălii s-au derea de noi mine şi dez nor programe elaborate cu niel,
fascl
dezvoltat alesele sale în voltarea capacităţilor mi multă inventivitate. Avem, lor;
suşiri de revoluţionar con niere existente a condus la în acest sens, o experien Depl
secvent şi înflăcărat pa sporirea de peste 2 ori a ţă bună pe care am îm Jion.2
sei;
triot, profund devotat cau producţiei de cărbune. • prumutat-o şi altor judeţe. jic;
zei partidului şi poporului. Siderurgia a beneficiat în — O ultimă întrebare: indc]
3,25
Partidul i-a încredinţat, „Epoca Nicolae Ceauşescu" ce evenimente de muncă vltca
în acei ani grei, sarcini de' peste 14 miliarde lei mai importante a trăit co 9,45
de seamă în conducerea investiţii, fapt ce a permis lectivul direcţiei de statis Muz!
Comitetului Naţional Anti obţinerea unor creşteri tică în perioada care a tre Part
10,™
fascist, a organizaţiei revo considerabile în producţia cut din acest prim an al 1'
luţionare de tineret, în ac de cocs. fontă, oţel şi la celui de-al 8-lea cincinal ?
ţiunile pentru pregătirea minate. Pentru oamenii — O să mă refer, în pri lor;
Ştiri
muncii, pentru înflorirea mul rînd, la rezultatele
şi desfăşurarea marii de continuă a vieţii lor, în nici
monstraţii de la 1 Mai 1939 economice înregistrate pe 12,30
men
judeţul nostru s-a construit trimestrul I 1986. Am con
— sarcini în îndeplinirea enorm, s-an înnoit toate semnat cu bucurie realiza 3; 1
15,05
cărora tovarăşul Nicolae localităţile hunedorene. a rea şi chiar depăşirea pre priori
Ceau.şcscu s-a afirmat ca crescut nivelul de trai şi vederilor de pian la ma veni
un strălucit propagandist de civilizaţie al tuturor. joritatea indicatorilor. De dioji
sind
şi organizator al luptei re — înloreîndu-ne la acti pildă, în mod suplimentar don;
voluţionare. dovedind, prin vitatea concretă a statisti s-nu obţinut: 37 milioane Bule
cienilor, am vrea să aflăm kWh energie electrică. Peni
faptă, marea sa dragoste dacă aveţi şi tenie de stu ie s
pentru partid şi poporul 16 000 tone de huilă notă, te c
diu permanente, dacă c- 25 000 tone do huilă spă-", cert
din care s-a ridicat. Un xistă subiecte de analiză lată pentru cocs, peste 1000 I şi f.
moment al acestui înalt prioritare. tone de fier în minereu, Arm
nai;
patriotism îl evocăm cu — Problemele şi indica 2 500 tone do fontă, 2 200 oră;
respect şi admiraţie în a- torii de mare actualitate în tone de oţel ş.a. Aceste Iod ii
24,00
ceste zile, cînd se împli- conducerea activităţii cco- succese au stat la baza
nomico-sociale fac parte depăşirii planului la pro
in mod permanent din ducţia marfă industrială
preocupările noastre. Aşa cu peste 151 milioane lei.
sînt. de pildă, consumurile In luna aprilie, lună de
energetice, utilizarea capa debut în trimestrul al II-
cităţilor de producţie, efi loa, colectivele hunedore- Dlt
cienţa economică a activi ne şi-au intensificat acţiu tria)
La începutul primăverii.» G î n d tăţilor industriale, evoluţia gloriosului jubileu al parti l-IUM
nile muncitoreşti în cinstea
făr
şi utilizarea fondului fun
ciar. fenomenul demogra dului şi a zilei de 1 Mai, Pă
— l
După înfruntări dure, la dispozitivul diviziei 133 so fic ş.a. în prezent, pentru reuşind să-şi înscrie în bi lă (
25 februarie tofi vînătorii vietică. Pe cînd se execu a urmări dinamica dezvol lanţurile proprii noi reali ta) ;
de munte ai marii noastre ta inlocuirea din linia intii, Cind in văzduhul paşnic sau i-au ocolii ca să poa tării activităţilor economi- zări. O concluzie de bază seni
unităţi se aflau in masivul inamicul a ieşit la luptă şi Înmiresmat al acestei tă povesti urmaşilor ce co-sociale s-a fundamentat pe care o desprind statisti Re vi
Cu
Javorina, din Cehoslovacia. cu tancurile. Cu mare greu zile de florar încep să vi este războiul; veche şi in un sistem de serii de date cienii este aceea că primul rea)
Era un succes cu atit mai tate şi numai cu o depli breze acordurile răscolitoa fernală maşină o . morţii, statistice adoptate şi ac an al celui de-al 8-lea cin lc rr
deplin cu cit inamicul a nă cooperare cu sovieticii; re ce însoţesc tulburătoa propulsată de forţele întu tualizate în funcţie de ce cinal va fi un an plin de CAN
(Lu<
lost alungat de pe înăl am reuşit să păstrăm linia rele vocabule : necate din toate etapele rinţele formulate de docu împliniri în toate dome Rac(
ţimi fortificate, suprave de contact direct atinsă „Presăraţi pe-a lor mor istorice ale omenirii. mentele de partid. Pentru niile de activitate şi va. în RIC,
gheate aerian In perma anterior. A lost o luptă în minte...". De aceea, in complexul a caracteriza mai bine în semna un salt important teza
fant
nenţă, La scurtă vreme verşunată. Cileva tancuri Şi cînd minuţele plăpin- meditativ şi emoţional al făptuirea sarcinilor hotărâ spre realizarea tuturor sar OR/
după aceea, sectorul nos cu zvastică desenată pe de ale pionierilor aşază te de cel de-al XlII-iea cinilor din actuala etapă tru
tru de acţiune s-a lixat pe corpul de oţel s-au infil cu pietate flori la căpătiiul Zilei victoriei, pe lingă sen Congres al partidului, a de construcţie socialistă. (Pal
rări
direcţia oraşului Dobra trat în poziţiile batalionu eroilor, emoţia ne infioară timentul de revoltă şi con Toa
Niva','^'renumit pentru fru lui nostru. Numeroşi ostaşi damnare a fascismului, a
moasele şi atrăgătoarele români; aflaţi în poziţii a- gîndul tuturor celor ce ne neofascismului şi a orică cult
festivaluri Io Ici orice din vansate, au rămas izolaţi. bucurăm de viaţă, de lu rei agresiuni armate, pe La între|inerea culturilor tic
(Da
timp de pace. Duşmanul Trebuia să aştepte, luptînd, mină şi progres datorită lingă sentimentele de recu doi
(Ca
îşi organizase o puternică pînă vom sosi in ajutorul jertlei supreme a celor noştinţă şi veneraţie loţă (Urmare din pag. 1) — La ce lucrează coope MEJ
apărare în depresiune, în lor. Intre cei încercuiţi se ce-au căzut ca ţara să de eroii căzuţi în lupta ratorii' în aceste zile ? reşi
laţa diviziei noastre se gă găseau şi caporalul Ale aibă pace şi libertate. l-am întîlnit la lucru, — La efectuarea primei me;
sea divizia germană 8 vî- xandru Mandache, soldaţii Ca luptător în linia intii pentru unitatea şi liberta în tarlaua „Sub fîn- praşilc pe cele 10 ha cul riilf
nători. Cunoşteam duşma Ion Bilu, Constantin Grigo- tea patriei şi zdiobirea hî- tînelc", pe mecanizatorul tivate cu sfeclă. Pînă azi
nul. Forţele lui erau râs- re şi Gheorghe Pondru. De pe frontul de la Păuliş; tlerismului — ca tofi cei Traian Boglea, care efectua au fost prăşite manual
plndite din loc in loc, pe multe ori inamicul i-a so din toamna anului 1944, ce-au cunoscut pe viu o- prima praşilă mecanică pe trei hectare, La această
înălţimi mai ferite. Cerce- mat să se predea. Cel nu pot uita niciodată ab rotile celui mai groaznic suprafaţa semănată cu po lucrare participă zilnic un
iaşii noştri ne-au adus In patru luptălori români negaţia; curajul, forţa şi măcel mondial - trăiesc rumb. mare număr de coopera
formaţii preţioase. Cunos- ştiau pentru ce se bat, dăruirea ce ne-au unit cu sentimentul stenic al soli — Am prăşit pînă .acum tori din brigada condusă
cind locurile pe care se credeau in victoria adevă pâmîntul şi neamul intr-un darităţii cu toţi oamenii ce 30 ha din cele 130 ha se de Mica Luţ, din satul fi V
baza duşmanul, noi am ac rului. Dragostea pentru unic şl maxim efort, susţi mănate cu porumb — ne-a Măeeu. Mulţi oameni — CU
ţionat invers, întrebuînţind ţara lor le stăpinea întrea nut pînă la sacri li ciul su doresc să vieţuiască în spus interlocutorul. Reali printre care Paulina Teo- OI
forţe masive pe înălţimile ga fiinţă. Lupta Inegală a pace şi înţelegere şi, nă zez o viteză de 12—14 ha dorescu, Gheorghe Cocioa "'ave
de la est şi vest de Dobra continuat pînă la ultima prem In lupta împotriva in dăjduiesc, că cei aleşi să pe zi, astfel că în circa bă şi alţii — au terminat căr
vadatorilor fascişti, ce vo
Niva. Frontal a tac con nu suflare a celor patru eroi conducă popoarele lumii, cinci-şase zile bune de de prăşit suprafeţele re tot’
mai cu efective neînsem ai batalionului 7. iau să ne cotropească va că toate Congresele, Con lucru voi încheia lucrarea. partizate. Vîi
cu
sub
Mecanizatorul,
Sfecla a răsăr it în toate
nate. Contraatacai nostru s tra străbună... Dar nu pot siliile, Parlamentele şl Gu drumarea lui Marcel în unităţile care au această 40-
Pe-
Acţionind în deplină co lost aşa de rapid; incit să uit nici zbuciumul, ten vernele statelor de astăzi truţa, inginerul şef al coo cultură, dar la Bretea Ro no
laborare cu diviziile noas fasciştii nu şi-au putut o- siunea; emoţiile; respiraţia perativei, lucra cu deose mână, Ruşi şi altele încă ml
înt
tre 2, 10, 19 infanterie, cu- duna nici marţii; nici ră şi frămîntul milioanelor de - din epoca nemărginitei bită atenţie pentru a nu n-au început lucrările de cel
rind am reuşit învăluirea niţii. Acolo; pe d'dma sân şi primejdioasei energii a- afecta densitatea plantelor. întreţinere. Consiliile de 27
diviziei 8 vînăteri germa geroasei încleştări; alături luptători antifascişti, & mi tomice - vor chîbzui cu Maria Tănăsoni, preşedin conducere ale unităţilor a- I
nă, faciiitind diviziei noas de cei patru vină tar! ro lioanelor de soldaţi care - răspundere şi înţelepciune, tele cooperativei, ne spu gricole, consiliile populare il
tre 8 infanterie să intre mâni, zăceau 16 duşmani. îs adăposturile lor scurma- vor găsi cuvini de înţele nea: au datorâa să ia cele mai eu
victorioasă în Dobra Nka. în fiecare arr, (a înce ie în pămînt, în apărare — Cultura de porumh a eficiente măsuri pentru e- căi
stu
Cu forţe tot mai împuţi putul primăverii; gbdurile sau în atac — au cunoscut gere ca să scoală răz răsărit frumos, uniform şi fectuarea cît mai grabni re
nate, obosiţi de efortul ce mi se ktiarc spre cele pa boaiele din, viaţa omenirii are densitatea optimă. O că a primei praşile manua de
că
l-am făcui în abimele S4 tru morminte; peste care; zile şi nopţi de-a tîndul şi să Instaureze intre oa dată eu prăşitul adminis le ia sfeclă şi legume, lu va
de ore; urma ca în pe » marile 1945, oro aşezat şuierai şl arsura gloanţelor meni pacea, trăm şi îngrăşăminte chi crare ce are un rol im tei
rnele ceasuri ale dimineţii trie m fir de ghiocel $ 8 schijelor ce le-au sfii- mice. Toate suprafeţele portant în obţinerea de 86
no
de 10 martie sâ predăm AUREL ». CAMKAMS iacal fcupuftte; i-ati ucis Praf. DUMITRU SUSAN cultivate cu cartofi şi po producţii superioare la se
rumb au fost erbicidate. hectar.