Page 29 - Drumul_socialismului_1986_05
P. 29
■' . . .
PROLETAR| DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA I q omagiu ÎNTRECEREA SOCIALISTA-
PARTIDULUI
la cote superioare
1 • Expoziţie. ,,Creaţia leh r-\
1 nico-.ştiinţffică în sprijinul l
I calităţii şi eficienţei pro- >
«Oltul HUHtOOlHAg \ ducţiei“ este tema expo- l de angajare şi dăruire
J ziţiei deschisă la Casa de
S O C I A L I S M U L \ i Organizată, în cadrul ma- , siderur- i l i ţ muncitorească,
I cultură din . Hunedoara, l
dedi-
nifestăriWr
omagiale
jubileu,,
i
cate
gloriosului
do
oamenilor
ţ
consiliul
muncii
la
Combinatul
(
de
Hunedoara,
gic
expoziţia
ţ 1 se constituie Intr-o veri- ţ ţ revoluţionară
ORGAN At COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C 1 labilă oglindă a inteligen- 1
l ţel tehnice şi ştiinţifice a 1
Noua etapă de edificare multilaterală a patriei, 1986-
1 marelui colectiv Erou ai 1
SI Al C O IM S II IU IUI PO P U IAR J U P E T E A M V Muncii Socialiste. Expozi- l 1990, prefigurată de Congresul al Xlll-lea al partidului,
I ţla cuprinde un mare nu- ■
\ măr de exponate simboli- I a început sub bune auspicii pentru economia hunedorea-
[ ce din larga gamă de pro- ! nă, pentru majoritatea colectivelor muncitoreşti din judeţ.
\ duse specifice melnlurgl- V Pregătind temeinic producţia acestui prim an al noului
Anul XXXVIII, nr. 8 858 SIMBÂTÂ, 10 MAI 1986 4 pagini - 50 bani / ei hunedorene. Panourile i
ţ şl exponatele ilustrează ţ cincinal, organele de conducere colectivă din unităţile
i elocvent saltul pe care l-a i Industriale, din investiţii, transporturi, circulaţia mărfuri
ştiinţifică
activitatea
1 şi făcut tehnică din combinatul f ţ lor au determinat o puternică mobilizare a colectivelor
ţ
SeDINTA COMITETULUI POLITIC ţ 1 mari prefaceri anii de 1 ţ la îndeplinirea prevederilor de plan, primul trimestru al
în
hunedorean
anului fiind încheiat cu rezultate deosebite. Acţionind cu
socialiste
ce
demnitate
l 1 şi mai cu seamă 'în etapa 1 l perseverenţă şi abnegaţie, în spiritul indicaţiilor şi orien
cu'
poartă
tărilor date de secretarul general al partidului, tovară;
/numele ctitorului ei — * şui Nicolae Ceauşescu, preocupările şi strădaniile au fost
EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. i 0 Simpozioane. Comite- . amplificate, în luna aprilie, obţinîndu-se în întîmpinarea
V „Epoca Nicolae Ceauşescu". I
ţ tul orăşenesc de cultură şi )
1 educaţie socialistă Haţeg ( gloriosului jubileu al partidului şi a zilei de 1 Mai noi
şi importante .succese în muncă, in unităţi reprezentative
) şi cinematograful „Dacia" |
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae să fie cit mat raţional folosite, să dea o ţ din localitate au organi-. ( ale economiei hunedorene şi naţionale, cum sînt C.S. Hu
Ceauşescu, secretar general al Partidului cantitate cit mâi mare de masă lemnoasă. I zat sjmpozionul cu tema ) nedoara, C.T.E. Mintia, I.P.E.G. Deva, I.M. Paroşeni, E.M.
Comunist Român, în ziua de 9 mai, a Pornind de la necesitatea aplicării în 1 „Programul partidului, pro- t Deva, I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva - situate ani la rînd pe locuri
/ gramul poporului". Simpo- }
avut loc şedinţa .Comitetului Politic Kxe- mod unitar a măsurilor privind mai bu \ ziontil la dezbaterile că ă- l fruntaşe în întrecerea socialistă pe ţară —, dar şi în al
cutiv al C.C. al P.C.R. na gospodărire a fondului forestier, Co-, I ruia au participat prof. -if. 1 tele, cu pondere în industria judeţului — I.C. şi I.M. Orăş-
Martineseu.
Letitia
în cadrul şedinţei a fost examinat RA- miteţul Politic Executiv a aprobat propu I i Maria Pătescu şi Maria prof. t tie, I.M. Hunedoara şi I.M. Barza, E.M. Certej, I.M. Dilja,
PORTCI, CU PRIVIRE LA MĂSURILE nerile privind trecerea în administrarea 1 Jianu, responsabila cine- \ I.M.C., I.R.E.D., I.P.I.C.C.F., I.T.A., I.F.E.T. Deva,
PENTRU MAI BUNA GOSPODĂRIRE A Ministerului Silviculturii a pădurilor a- I matografului „Dacia", a l I.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani, U.U.M.R. Crişcior, întreprinde
fost
eu
EON Dl'LUI FORESTIER, A VEGETAŢI flate în administrarea consiliilor popula l 1 secvenţe inspirat ilustrat din 1 l rea dc tricotaje Hunedoara, I.M.M.R. Simeria, Întreprin
semnificative
EI LEMNOASE SI A PAJIŞTILOR MON re, a unor întreprinderi agricole de stat i filmul românesc „O lumi- ‘ derea de confecţii Vulcan — întrecerea socialistă desfă
T A N I ; şi cooperatiste, precum şi a perdelelor de l nă la etajul 10". (Nicu \ şurată in întîmpinarea aniversării a 65 de ani de Ia fău
corespondent).
Comitetul Politic Executiv a aprobat protecţie de pe terenurile agricole şi de-a I ţ © «buchea, — stegar al ) rirea Partidului Comunist Român şi a Zilei internaţionale
„Partid
propunerile prezentate şi a evidenţiat în lungul căilor de comunicaţie. i marilor idealuri şi impli- I a muncii a marcat valori ridicate, soldate cu importante
semnătatea deosebită a asigurării tuturor în continuare. Comitetul Politic Execu ţ niri revoluţionare" o fost 1 realizări în producţie, cu depăşiri ale prevederilor de
măsurilor în vederea menţinerii integri tiv a discutat RAPORTUL PRIVIND STA 1 genericul simpozionului or- t plan. De asemenea, rezultate bune s-au obţinut şi în ac
yanizat
mu-
Comitetul
de
tăţii fondului forestier şi conservării pă REA DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI. 1 nieipal-Hunedoara.al P.C.R. l \ tivitatea de investiţii — la A.C.H.. Rîul Mare-Retezat,
durilor, prin limitarea tăierilor de masă S-a subliniat că. în cadrul programului La dezbaterile simpozionu- ' A.C.M.R. Deva, A.M.R.C.T. Hunedoara-nord, Brigada De
lemnoasă şi creşterea suprafeţelor împă general de dezvoltare economico-socială lui •— desfăşurat la Cabi- l va a T.A.G.C.M.M. Cluj, I.A.C.R.S. Plunedoara, T.A.G.C.M.
durite. în acest scop, s-a cerut respecta a ţării, de ridicare a gradului de civili netul municipal pentru ac-' , ţ Deva, ca şi la I.J.R.V.M.R. şi I.C.R.T.l. Deva, în alte sec
ideologică
şi
i.ivitatea
po-
rea riguroasă a cotelor de tăiere, care zaţie şi cultură al poporului, de îmbună ^ ULJUU-l I-Iunedoa- i toare economice din judeţ. Sint dovezi incontestabile ale
litico-oducativă
trebuie să se încadreze in posibilităţile tăţire a condiţiilor de muncă şi viaţă ale \ ? ,r au participat aoli- ţ , disponibilităţilor colectivelor noastre muncitoreşti, ale an
r
i/işli
de refacere a pădurilor, evitarea dezgoli tuturor membrilor societăţii, conducerea Moan comitetelor jucle- gajării lor revoluţionare in producţie, ale hotărîrii de a
municipal ele
rii solului prin tăieri, promovarea in cul partidului şi statului, personal secretarul partid, cadre cu munci de L înfăptui neabătut măreţele obiective ale Congresului al
tură a speciilor autohtone- valoroase, cre general al partidului, tovarăşul Nicolae ) răspundere din în trop rin- ) Xlll-lea al partidului.
şi
area condiţiilor pentru regenerarea Ia zi Ceauşescu. acordă o atenţie deosebită a- i 1 .deri război instituţii, veterani l J Practic, s-a încheiat o primă şi importantă etapă a
dc
de
şi
membri
a pâdurikn, astfel incit să se asigure rea sigurării sănătăţii populaţiei, ocrotirii şi 1 oart^d primiţi în detaşa- \ întrecerii socialiste din acest an de început al noului cin
lizarea in cele mai bune condiliuni a pro consolidării familiei, creşterii şi educării 1 meniul comuniştilor în n- ) cinal, din anul de început al deceniului al treilea al
gramului stabilit pînă în 1990. tinerei generaţii, menţinerii vigorii şi ti l nul IDftG. „Epocii Nicolae Ceauşescu" — epocă de înfăptuiri fără
nereţii întregii naţiuni.
Comitetul Politic Executiv a indicat să \ (Continuare
fie luate măsuri pentru readucerea, în Pentru lărgirea şi perfecţionarea reţe
cel mai scurt timp, in cit cultul economic lei de unităţi sanitare, formarea şi spe
prin împădurire, a ripilor şr a altor tere cializarea cadrelor, îmbunătăţirea conti
nuri degradate excesiv şi supuse proce nuă a dotării cu aparatură medicală, cu
sului de alunecare, inapte pentru agri mijloace terapeutice şi profilactice, pre
cultură. De asemenea, s-a cerut să se ac cum şi pentru valorificarea factorilor na
ţioneze mai ferm pentru sporirea sub turali de odihnă şi recuperare a sănătăţii
stanţială a producţiei de masă verde pe oamenilor muncii- aw fost alocate, an de
pajiştile montane. an, de ia bugetul de stat sume importan
te. în acelaşi scop, a fost conceput şi
S-a relevai necesitatea spori ii aportu
lui cercetai ii ştiinţifice de profil la dez pus în aplicare un cadru legislativ unitar.,
voltarea fondului forestier, îndeosebi prin s-au adoptat acte normative, care aşază
promovarea in acţiunile de împădurire a întreaga activitate medico-sanitară pe
speciilor autohtone de. foioase .şi răşinoa- principii noi, corespunzător exigenţelor
se, cu mare valoare economică. puse de conducerea partidului şi statului
Subliniind importanţa deosebită a apli in faţa acestui important sector de acti
cării in cele mai bune condiliuni a pla vitate. Ca urmare a acestei intense şi
nului de n-impădurij'i şi conservare a complexe preocupări, România se situ
fondului forestier, tovarăşul Nicolae ează acum printre ţările lumii cu o bună
>Ceauşescu, secretar general a! partidului, asigurare în ce priveşte numărul de me Aspect de la unul din
a cerut Ministerului Silviculturii, celor dici şi paturi de spital. tre obiectivele de mare S o l e m n i t a t e a d e p u n e r i i
economie!
ale
lalte organe cu sarcini în acest domeniu, Apreciind eforturile depuse, Comitetul pondere nostru — Ter
judeţului
inclusiv institutelor de cercetare silvice, Politic Executiv a subliniat că realizările mocentrala de la Mintia. d e c o r o a n e ş i j e r b e d e f l o r i
să asigure normarea şi respectare?, rigu cu privire la starea de sănătate şi
roasă a densităţii de arbori la hectar, în Foto N. GHEORGHIU c u p r i l e j u l Z i l e i ' d e 9 M a i
aşa fel incit terenurile ocupate cu păduri (Continuare in pag. a 4-a)
1
Istoricele evenimente pe nului de Stat al Uniunii
— » - «w • — s — o - care' poporul nostru le-a Republicilor Sovietice So
sărbătorit la 9 Mai — Ziua cialiste, în acordurile so
independenţei dc stat a lemne ale Imnului Eroilor
AGRICOLA Di PRIMAVARA României şi aniversarea a .şi ale Marşului funebru
41 ani de la victoria asu de Chopin, au fost depuse
Eforturi stăruitoare pentru buna organizare pra fascismului — ah pri coroane de flori încadrate
lej uit, ieri dimineaţă, la
în eşarfe tricolore şi roşii
Deva, o înălţătoare şi emo din partea Comitetului ju
şi desfăşurare a lucrărilor agricole ţionantă .şolemnţtate: depu- . deţean Hunedoara . al
nerea ele coroane şi jerbe
P.C.R’. şi’ al' "* Consiliului
dc flori la cimitirul eroi popular judeţean, Comite
Zile fierbinţi, zile de ma desfăşoară luci ătorii ogoa boni şi mulţi alţii. Pînă ratori din brigada condu lor români şi sovietici ca tului municipal de partid
xim efort al cooperatori relor din acest consiliu acum am livrat la fondul să de Iosif Baicu efectuau re şi-au jertfit viaţa în Deva şi al Consiliului
lor, mecanizatorilor şi spe unic, pentru a obţine re de autoaprovizionare 10 prima praşilă ipanuală la luptele pentru libertatea popular municipal, consi
cialiştilor din unităţile ce colte superioare la hectar. tone spanac şi salată. această cultură. Brigadie şi independenţa naţională liilor judeţean şi munici
aparţin Consiliului unic Imediat ce am pătruns într-o tarla alăturată, rul Vizările Băcălete ne a patriei. solemnitate au luat pal ale sindicatelor, comi
şi
muni
tetelor
judeţean
La
agroindustrial Totcşti pen pe teritoriul comunei Uni Mânase Dăbuccan Ioan spunea că mulţi coopera parte membri ni birouri cipal ale U.T.C.r Comite
tru a cinsti cu noi şi tot rea,. privirile au - cuprins, Rusuroi, Stoica Vărvoni şi tori — printre care Cornel lor comitetelor judeţean şi tului veteranilor din răz
mai mîndref fapte de mun în stingă şoselei ce vine de Teofil Paveloni, sub în Blendca, Vaier Tomoi, Io- municipal dc partid, ai co boiul antifascist, Centrului
că gloriosul jubileu al la Haţeg, o panoramă sem- drumarea lui Petru Bara, sif Lăpăduţ şi alţii — au mitetelor executive ale militar judeţean, Inspecto
partidului. încheiat prima praşilă pc consiliilor populare jude ratului judeţean de inter
— Acţionăm în două di suprafeţele ce le-au fost ţean şi municipal, ai con ne, întreprinderii electro-
recţii, în principal la în C. U. A. S. C TOTEST! repartizate şi că pînă sea siliilor judeţean şi muni centrale Deva, E.M. Veţel-
treţinerea culturilor prăsi ra lucrarea se va încheia'. cipal ale sindicatelor, ai Mintia, O.J.T., I.M.C. Bîr-
toare şi recoltarea furaje Sonia Rodean, secretarul comitetelor judeţean şi ecn. G.I.G.C.L. Pionieri şi
lor masă verde • - nc-a nificativă acestor zile în inginerul .şef al cooperati comitetului comunal de municipal ale U.T.C., con şoimi ni patriei au depus
spus Ştefan Ivancu, pre partid, primarul comunei
toate zonele judeţului. în vei, lucrau la recoltarea siliilor judeţean şi munici jerbe şi buchete dc flori.
şedintele consiliului unic tr-o tarla cultivată cu spa unei foarte frumoase holde Unirea, .ne spunea: , pal ale pionierilor, repre Ofiţeri, luptători din
agroindustrial. Se munceş nac şi salată, un mare nu de secară masă verde. Re — Am reuşit să reali zentanţi ai organizaţiilor gărzile patriotice, pionieri
te cu hărnicie .şi răspun măr de oameni munceau morcile pline cu furaje e- zăm o bună organizare şi de masă şi obşteşti, cadre au făcut de gardă la mo
dere, folosind din . plin la strîngerea recoltei. rau duse la Tuştea, unde desfăşurare a muncii în de conducere dfn între numentele eroilor români
timpul bun de lucru al a- — Avem în fiecare zi la recolta se insiloza în ames această campanie şi vom prinderi şi instituţii, nu şi sovietici.
cestor zile. lutru 40—45 de coopera tec cu paie. Aici activitm acţiona în continuare pen meroşi oameni ai muncii în încheierea solemnită
Intr-un raid întreprins t o r i — sublinia ing. Ludo- tca era condusă de Con tru -a asigura întreţinerii din municipiul Deva, pio ţii, garda de onoare — for
culturilor şi recoltării fura
prin zonă, împreună cu vica Palean, şefa fermei stantin Babcş, preşedintele jelor un ritm spprît şi înalt nieri şi şoimi ai patriei. mată din luptători ai găr
cadre de conducere de la vegetale de la G.A.P. Uni unităţii agricole. în veci nivel calitativ. Dorim ca Au participat veterani din zilor patriotice şi tineri
Uniunea judeţeană a coo rea. Printre cci mal vred nătatea incintei zootehnice războiul antifascist. din formaţiunile de pregă
perativelor agricole de pro nici se numără Ileana An- din sat, într-o tarla culti- TRAIAN BONDOR După intonarea Imnului tire pentru apărarea pa
ducţie, am surprins câteva drasan, Emil Păcurar, Mar -vată cu sfeclă de zahăr, de Stat al Republicii So triei — a prezentat ono
aspecte ale bătăliei ce o gareta Andrăşan, Ioan Bar- un mare aumăr de coope (Continuare in pag. a 3-a) cialiste România si a Im rul.