Page 3 - Drumul_socialismului_1986_05
P. 3
Î51 • JOI, 1 MAI 1986 Pag.. 3
Marile demonstrai antifasciste şi 2 Mai — Ziua tineretului
Făurirea la 11 Mai )931 ale revoluţiei de eliberare uluirii do muncă patrio
antirăzboinice de la 1 iai 1939 a Partidului Comunist socială şi naţională, anti tică în sprijinul pioducţiei,
Român s-a însciâs ca un
fascistă şi antiimpci iahstă
activităţi
politico-ideo-
la
moment hotărîtor, cu pro clin august 1944 contri logice. . ii 1 tu: al-ui tistice,
i uncii In condiţiile accentuării ţinut asemănător au fost sensurile adinei ale senti funde implicaţii asupra buţia sa la luptele peni; u sportivi' >i de tui isin.
politicii agresive a hitle- pregătite şi organizate, mentelor de unitate, de mişcării revoluţionare de ti eliberarea ţării şi înfrân Comitetele municipale, o-
coi v rismului, creşterii primej concomitent, de comunişti luptă revoluţionară împo neret, a organizării poli gerea definitivă a Ger ma răşeneşti >i comunale au
ag ~ diei unui nou război mon şi în alte centre ale ţării triva fascismului, pentru tice unitare şi orientării niei naziste, la făurirea organizat zile. săptămîni şi
ersuri
■luţio- dial si trecerii, în ţara — la Timişoara, Oradea, pace, pentru libertate şi sale ideologice. în arest temeliilor pe care trebuia decade record in produc
noastră, de la regimul par Brăila, Valea Jiului, Baia independenţă exprimate la climat favorabil din miş construită noua societate ţie, acţiuni de colectare
balet lamentar la regimul de dic Mare etc. 1 Mai 1939 de masa largă carea muncitorească si ca au dovedit adeziunea ple :i materialelor refolosibile,
tatură personală a regelui Pregătirea si desfăşura a demonstranţilor revăr rezultat- firesc al unui în nară n tinerei generaţii. la de gospodărire şi înfrumu
nena- Carol al II-lea, grupările rea marii demonstraţii de saţi -pe străzile Capitalei, delungat şi complex pro idealurile nobile pe rari’ seţare a localităţilor ju
fasciste începuseră să de la 1 Mai 1939 au fost pu precum şi in alte centre ces de cristalizare. Confe partidul comunist le în deţului. S-au organizat, de
•ă
vină din ce în ce mai ac ternic marcate de activi ale ţării, şi-au dovedit de rinţa generală a tineretu truchipa. asemenea, expuneri dez
tive şi mai primejdioase. tatea remarcabilă a tovară plina concordanţă cu ce lui socialist de la Bucureşti bateri. mese rotunde, în-
în anii constr ucţiei socia
)ătoa- Elementele noi intervenite şului Nicolae Ccauşescu, rinţa imperativă a istorici din 19 -20 martie 1922 a listo, în tot ce s-a înfăptuit tîlniri cu activişti de partid
• Mai în istoria politică a ţării care făcea parte din co acelor ani şi a anilor care pus bazele U.T.C. — orga in ţara noastră sint incor şi de stat. care au marcat
nu au scăpat atenţiei co misia conspirativă de or au urmat. în istoria pa nizaţia comunistă a tine porate şi hărnicia şi en importantul eveniment pe
►reşti ganizare a sărbătoririi a- triei noastre, a partidului
jocuri muniştilor, care, paralel retului din ţara noastră. tuziasmul tinerei genera tare îl sărbătorim. în
cu eforturile pentru răs colei zile. comunist, a mişcării munci Făurită, condusă şi îndru ţii. U.T.C. îndep'inindu-şi cinstea măreţului eveni
i ma i turnarea dictaturii regale, Caracterizată prin di toreşti, revoluţionare şi mată do partidul comunist. cu cinste sarcina încredin ment de la 8 Mai. precum
şi-au orientat atenţia prin namism, combativitate şi democratice din România a U.T.C. a constituit, de-a şi în cinstea Zilei tinere
al-co- ţată do partid privind edu
cipală spre înlăturarea pri fermitate politică, . prin fost scrisă atunci, cu li lungul anilor, o piezenţa carea comunistă a tinerei tului. organizaţiile U.T.G.
* de mejdiei fasciste. Cu deplin devotament neţărmurit fa tere dc aur, una din pa activă în marile bătălii re generaţii, mobilizarea a- iniţiază întreceri sportive,
ale temei, P.C.R. sublinia în ţă de interesele vitale ale ginile sale memorabile. voluţionare desfăşurate de evocări istorice, spectacole
ar resteia la lupta pentru dez
acei ani că „Duşmanul poporului, faţă de cauza Referindu-se la semnifica clasa muncitoare, de masele voltarea industriei, agricul de poezie şi cintece pa
principal este şi rămîne suveranităţii, independen ţiile majore ale acestei largi populare. triotice, urmate do car
dan- turii, ştiinţei, artei şi cul
Garda de fier. împotriva ţei şi integrităţii ţării, ac autentice file de istorie, Greva minerilor do la turii. pentru ridicarea con navaluri şi sori cultural-
>pira- Gărzii de fier — acestei tivitatea tînărului revolu t o v a r ă ş u l Nicolae Lupeni din august 1929. tinuă a nivelului de trai. distrartive. în icest fel,
ii ci- agenturi teroriste,, de spio ţionar Nicolae Ceauşescu a Ceauşescu arăta : „Un mo tinerii judeţului nostru,
ilisle dar mai ales eroicele bă pentru progresul vieţii spi
i mo naj hitlerist — trebuie în contribuit în mod hotă- ment culminant al valului tălii de clasă ale munci rituale a poporului. vrednici continuatori ai
arta dreptat în primul rînd ritor la succesul manifes luptei populare conduse de torilor ceferişti şi petro tradiţiilor de luptă şi mun
epocii focul principul". taţiei de acum 47 de ani, partid în acea perioadă lişti din ianuarie-febru în acest an cu profunde că alo înaintaşilor. îşi vor
Pregătirea de către co la largul ei ecou, la afir împotriva politicii de fas arie 1933 sînt mărturii semnificaţii în viaţa poli aduce prinosul do recunoş
i ai tică şi socială a ţării, cînd
ţional munişti a sărbătoririi zilei marea ei ca o impunătoa cizare a ţării şi pentru grăitoare ale participării se împlinesc 63 de ani de tinţă partidului, conducă
ânici“ de 1 Mai 1939 a răspuns re mărturie a forţei şi uni apărarea independenţei na tinerelului, ale creşterii torului său iubit, tovară
con- unor asemenea comanda tăţii de acţiune a clasei ţionale îl constituie marea la făurirea Partidului Co şul Nicolae Ceauşescu, prin
iona- demonstraţie antifascistă gradului dc maturitate po munist Român, tinerii ju
mente majore, conferind muncitoare, a maselor largi litică si a combativităţii deţului nostru sînt anga noi fapte de muncă.
n p ă, participării maselor la des populare în lupta împotri din 1 Mai 1939, desfăşurată sale revoluţionare. Pagi jaţi plenar în realizarea DAN BEDEA, 1
uzică făşurarea marilor demon va fascismului şi războiului, sub semnul unităţii de ac
nile dc eroism înscrise în
activist
> straţii de stradă o orientare pentru salvgardarea inte ţiune între comunişti şi anii ilegalităţii, prezenţa sarcinilor de plan in fiecare al Comitetului judeţean
profund patriotică; anti reselor naţionale aie Româ socialişti". tineretului în zilele de foc unitate şi loc do muncă, al U.T.C.
participînd activ la ample
fascistă, antihitleristă, anti niei. Sub conducerea Partidului
ntecc La activitatea politică Comunist Român, pe te
creşti războinică. Trăsătura esen
ţială a istoricelor manifes desfăşurată de comunişti meliile de granit puse în
V taţii de la 1 Mai 1939 a in bresle, o contribuţie acei ani. poporul nostru rului său general, tovară- l
constat în caracterul lor deosebită au adus tinerii a repurtat mari victorii în \ ZIUA MUNCII şui Nicolae Ceauşescu, se \
pa- de masă, in nivelul ridi comunişti trimişi de partid transformarea revoluţiona afirmă ca un veritabil port- /
(co- să lucreze în cercurile cul ră a societăţii. în edifi \ drapel al luptei unite pen- |
orga- cat de organizare şi gra turale ale acestora. Prin carea noii orînduiri. In \ (Urmare din pag. 1) iii şi solidarităţii interna
isiliul dul înalt dc unitate şi com ţionale, al mersului nostru tru o lume fără arme şi i
caţiei bativitate. Pe un plan tre aceştia s-a numărat desfăşurarea acestui pro \ războaie, îşi manifestă ple- «.
isiliul în primele rînduri tînăra ces, Congresul al IX-lea. restierii şi ceferiştii, colec ferm înainte, spre prospe nar sentimentele de soli- i
.S.It., mai larg, se poate afirma alegerea tovarăşului Nicolae \ tivele din industria uşoară, ritate şi progres.
ral al că ele s-au numărat prin r e v o l u ţ i o n a r ă Elena lucrătorii ogoarelor. E 1 Mai. E sărbătoa daritate internaţională cu ţ
C.R., tre primele şi cele mai Ceauşescu (Petrescu), mi Ceauşescu în fruntea parti \ E 1 Mai. înfloreşte na re in ţară. In acest mo toţi cei care militează pen- l
îal a.l litantă activă pentru orga dului, Ia cîrma destinelor
ionie- mari manifestaţii antifas nizarea unor programe naţiunii, ale ţării au mar \ tura. Iar din toate florile, ment, în care pacea a tru linişte şi libertate, pen- «
il A- ciste şi antirăzboinice din muncitorimea hunedoreană devenit, mai mult ca oricînd tru înţelegere şi intrajuto- i
n ale, Europa, avînd loc în con culturale cu caracter pro cat un moment de impor \ oferă partidului, conducă o cerinţă vitală a umanită rare, pentru o viaţă mai ţ
î îm- diţiile în care fascismul nunţat revoluţionar, în ve tanţă hotărîtoare, au des
mite- derea educării tineretului chis o epocă nouă în în \ torului iubit, cele mai alese ţii, cînd în numele ei se bună. Fie ca porumbelul 4
Bucil- era în plină ofensivă după flori ale recunoştinţei faţă ridică tot mai puternic gla cu ramura de măslin, sim- /
acordul de ia Miinchen. muncitor în spiritul uni treaga dezvoltare a patriei s de grija statornică pentru sul popoarelor, naţiunea bol al zilei de 1 Mai, să v
„Ci- încercând să denatureze tăţii de luptă, pentru in pe calea socialismului si \ munca şi viaţa liberă a po noastiă, strîns unită în ju zboare întotdeauna şi ^
cu“ caracterul şi semnificaţia teresele fundamentale ale comunismului. porului, pentru triumful uni-- rul partidului, al secreta pretutindeni în pace. r
tradiţională . ale zilei de poporului. \
1 Mai, autorităţile au pre In confruntarea cu timpul. Dr. MIRCEA VALEA
în
— ro conizat organizarea în acea -o — a-B — f — o — *-e m
le în- zi a manifestaţiei bresle I
lor ca o „sărbătoare a 1 î N T î I D E M A I L U M I N Ă D E M A I
•ogra- muncii naţionale", ca un
prilej de a demonstra aşa- 1 In zori de zi şi-n zvon de primăvară E timp dc slavă, c timp dc săi băţoase, I
zisa „unitate de interese" • sub boarea vîntului înmiresmat E timp de adevăr, de demnitate,
986 dintre regim şi masele I ca un talaz de maci, invă păiat, E timp de Mai. de lumină creatoare,
populare. Comuniştii, în • cresc flamurile roşii peste ţară, Ziua muncii înfloreşte în cetate
av colaborare cu socialiştii, 1 iar mii de paşi lumina o străbat I
au reuşit să răstoarne a- • şi mii de inimi calde se-nfioară ; E o zi supremă pentru noi şi pentru •
cest plan, să transforme i din mii de ginduri înfrăţite zboară, ţară I
ară .şi acelaşi imn de pace, prea curat, E o zi în rare o sublimă chemare
parli- radical caracterul şi conţi e Ne trece-n suflet soarele de primăvară 9
nutul demonstraţiei, să a- i vestind că omenirea, pretutindeni,
ţiona- dunc, numai în capitala • sărbătoreşte ziua de Armindeni Ne poartă spre limpezitele izvoare.
ţării, peste 30 000 de oa 9
a bă , în triumfalu-i zbor spre viitor, Aducem azi aşa cum se'cuvine
ii ouă meni ai muncii sub lozin I
idi — cile de bază ale luptei re • vestind că noi, din patria română, Un gind ce porneşte dintr-o mare iubire 9
voluţionare si democratice, l întindem tuturor o caldă mină Acestei zi de Mai, zi dc mari destine I
lăsura antifasciste şi antirăzboi 0 de oameni drepţi, uniţi sub tricolor. Zi a patriei, zi din marea împlinire. 9
iluţio- nice. Acţiuni cu un con , NECULAI CHIRICA MIRON ŢIC I
aj
creţii 9 - 9 - 9 - 9 - 9 - 9 - 9 - 9 - a - a - e - o - « ' • - •
(Urmare din pag. 1) ţelor patriei, amplificării
m ava- Partidul Comunist Român — conştiinţa procesului constructiv în
al „Concepţia tovarăşului 9 * toate ramurile economiei
Nicolae Ceauşescu cu pri naţionale. In acest cadru
rome- şi acţiunea revoluţionară a poporului
vire la rolul partidului ea de anvergură naţionala,
tinc- forţă politică conducătoa ştiinţific fundamentat dc
re a societăţii, centru vi ria pali iei, a măreţelor cti cu care luptă pentru edi dumneavoastră calităţi de Congresul al IX-lea al Congresul al XlII-lea al
65 al
: restre tal a! întregii naţiuni. Uni torii realizate in cele peste ficarea socialismului şi co organizator revoluţionar, de partidului, perioadă pe care partidului, vă încredinţăm
lepor- tatea de nezdruncinat a două decenii de la Congre munismului pe pămîntul luptător neînfricat pentru cu toţii o denumim cu că toate colectivele de
1
întregului popor în jurul sul al IX-lea al P.C.R. '. României, apărarea cauzei cauza dreaptă a clasei legitimă mîndric patriotică oameni ai muncii din ju
prînz
P.C.R., al secretarului său Tovarăşul Ion lonescu, păcii, colaborării şi înţe muncitoare, a întregului „Epoca Nicolae Ccauşescu". deţul Hunedoara se află
U’ă general, tovarăşul Nicolae secretar al Comitetului legerii în lume. nostru popor. Ginduri şi sentimente de sub seninul maximei soli
ircului într-un glas unanim, de înaltă preţuire exprimăm, citări in sporirea mai ac
\ ro- Ceauşescu —, chezăşia în judeţean de partid, a pre în acest cadru sărbăto
făptuirii istoricelor hotă zentat comunicarea inti resc, participanţii la sim adîncă vibraţie patriotică, totodată, faţă de tovarăşa centuată a producţiei dc
râri adoptate de Congre tulată „Politica externă a pozion au adoptat textul in numele minerilor, side- academician doctor inginer cărbune, energie electrică,
i a« pJ sul al XlII-lea al parti partidului şi statului nos unei telegrame, adresată rurgiştilor, energetici cililor Elena Ccauşescu, savant de minereuri feroase şi nefe
ti {fio- dului". tru, politică de pace şi t o v a r ă ş u l u i NICOLAE şi constructorilor, al lucră renume mondial, persona roase, metal de înaltă ca
itar Tovarăşa Marin Mitrofan, colaborare între toate sta CEAUŞESCU, în care se torilor din agricultură şi litate de seamă a partidu litate şi puritate, in creş
noas- secretar al Comitetului ju tele lumii. Concepţia tova spune, între altele : intelectualilor de pe me lui şi statului nostru, pen terea producţiei agricole.
;.umim, Vă raportăm, stimate to
<*)♦ deţean de partid, a susţi răşului Nicolae Ceauşescu, „Avînd loc în apropierea leagurile hunedorene, vă tru contribuţia însemnată
ir-mu- nut tema „Făurirea P.C.R. marele erou al păcii, pri aniversării partidului, sim aducem, mult stimate şi pe care o aduce la elabo varăşe secretar general, că
; rea — moment epocal în evo vind rezolvarea proble pozionul a evocat intr-un iubite tovarăşe secretar rarea şi înfăptuirea poli oamenii muncii liunedoreni
lii Zi-
i din luţia mişcării muncito melor litigioase ale con cald climat dc mîndric co general, un fierbinte omagiu ticii partidului, la înflori sînt angajaţi cu înaltă res
cialistâ reşti revoluţionare din temporaneităţii pe cale paş munistă, patriotică, glorioa pentru intensa şi eroica rea continuă a ştiinţei, in- ponsabilitate revoluţionară
România, în pregătirea, or nică, pentru promovarea sele tradiţii de luptă ale dumneavoastră activitate văţămîntului şi culturii. pentru transpunerea nea
>trâ — ganizarea şi desfăşurarea înţelegerii şi colaborării partidului pentru dreptate consacrată edificării multi Evocând marile înfăptuiri bătută in viaţă a tuturor
p o c i i socială şi libertate naţio laterale a patriei, bunăstă ale poporului nostru, sub obiectivelor şi sarcinilor ce
lor), victorioasă a revoluţiei şi între popoare".
urs. construcţiei socialiste în Simpozionul s-a constituit nală, în care un loc de rii materiale şi spirituale conducerea partidului, vă ne revin în anul 198G, în
>rezen- patria noastră". intr-o vibrantă manifestare cinste şi demnitate î! ocu a poporului. De proemi adresăm, mult stimate to întregul cincinal şi într-o
leţelor nenta dumneavoastră per varăşe Nicolae Ceauşescu, perspectivă mai largă, con-
rghita, în continuare, tovarăşa a dragostei fierbinţi şi re pă procesul de la Braşov
Satu prof. univ. dr. Stana cunoştinţei depline pe care al luptătorilor comunişti şi sonalitate sînt indisolubil cele mai calde mulţumiri, siderînd că aceasta repre
Buzatu, de la Academia oamenii muncii hunedo- antifascişti din 1936, pre legate măreţele realizări, recunoştinţa noastră depli zintă supremul omagiu pe
i tinc- „Ştefan Gheorghiu", a pre reni le nutresc faţă de cum şi marile demonstraţii fără precedent în istoria nă pentru grija pe rare o care îl putem aduce Parti
(eolor) dului Comunist Român,
zentat expunerea „Epoca partid, faţă de secretarul antifasciste şi antirăzboi multimilcîiară a ţării şi manifestaţi necontenit şi
Nicolae Ceauşescu" — pe său general, tovarăşul nice de la I Mai 1939, mari imensul prestigiu interna energia cu care acţionaţi dumneavoastră personal,
rioada celor mai gran Nicolae Ceauşescu, pentru bătălii care v-au reliefat ţional al României, dobîn- in direcţia dezvoltării mul conducătorul strălucit al
dioase înfăptuiri din isto devotamentul şi abnegaţia cu deosebită forţă înaltele dite în perioada de după tilaterale :i tuturor jude naţiunii noastre socialiste".