Page 30 - Drumul_socialismului_1986_05
P. 30
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 858
„Glorie stegarului victoriilor noastre"
13,00 Telex
Gloriosul jubileu al partidului — împli şi coregralia lui Vasile Chevereşan, diri 13,03 La «fir
nrhiă
nirea a 65 de ani de la făurirea Partidu jor — Vasile Molodsţ, pe urî libret al prof. Romani
lui Comunist Român — a fost marcat la Eugen Burza, la alcătuirea căruia şi-au a- — nici
Brad, in ziua de 8 Mar, de un amplu spec dus contribuţia corul şi fanfara minerilor „Uman
reu
•a
tacol omagial organizat de Consiliul oră I.M. Barza, corul de cameră „Cantilena", «iii' p
şenesc de educaţie politică şi cultură so ansamblul de cintece şi dansuri, recitatorii mamita
cialistă şi Comitetul orăşenesc de cultură Casei de cultură Brad, tulnicăresele din Roşii
şi educaţie socialistă. Un spectacol care a Blăjeni şi Bulzeştii de Sus, colective artis Gala «
mat
venit să împlinească şi prin intermediul tice ale şcolilor, liceelor şi aşezămintelor Antogr
Popor
ariei frumoasele succese pe care oamenii de cultură din Zdrapţi, Căşcior, Brad, a
„Zilele scriitorilor zărăndeni 41 muncii din raportat in localitate zărăndea- adus în prim-plan, prin vers, cint şi miş Azi, . h
partid
cunoscuta
poetic
aniversării
le-au
nă
cinstea
partidului — o producţie suplimentară în care, momente ale istoriei. Ţării Zarandu- Partid i
lui, bucuriile şi implinirilc fără seamăn bb-
A treia ediţie a „Zile lele scriitorilor zărite - rile prezentate cu acest - valoare de 5,6 milioane lei. taj 4a
magial
a
lor scriitorilor zărăn deni au cuprins o emo prilej au dat, în acelaşi Spectacolul, realizat sub genericul „Glo- ţinute în perioada cea mai fertilă din is deda fi
deni manifestare cu pu ţionantă întîlnire cu ele timp, glas dragostei de tie stegarului victoriilor noastre”, în regia toria patriei - „Epoca Nicolae Ceauşescu”, Eucovl
Teles-p
ternică reverberaţie în vii Liceului industrial care sîrit animaţi . „ toţi 14,45 Săptftr
:
-
' sufletul. 'moţilor.'"ferisem.'' Barza, ; jrnaşa .""rotundă * scriitorii ‘ patriei pentru ■ 'oX ‘ 7" mentei
..dar mai ales a celor/'ca ]]Pâtria, partidul — ţqnfe . marile' împliniri ale ani 15,110 închid
nitului
re se întorc ' pe aceste majore ale creaţiei ’liite- lor spciaUsmului, 'profun 15,00 Ţţtleju
meleaguri;' la obîrşii dului lor patriotism.''"b ' ' 10,30 Teieen
truditori ^ai *!’ cuvîntuiui ] Reîntorşi chiar numai lor) -
scris — poeţi, prozatori, pentru cîţeva zile pe pă A 10,4.7 l'ioare
j (e
. istorici şi. crţtici literari, Omagiu mântul copilăriei sau .al Emisii
a fos$. dediţată gloriosu linor ani semnificativi diri peiitrv
lui jubileu sărbătorit cu ’ gloriosului jubileu - viaţă, ei au trăit puter . ş ■■ < l e m i
Etapa
inîndrie de întreaga na- pl partidului ’ nicul fior al întîlnirii cil 20,30 Fton".
ţiunc —•' împlinirea a 65 istoria trecută şi prezen lirele
-
de ani de, , la făurirea tă a locurilor, fior că (color
;
studio
Partidului Comunist Ro- ruia cunoscutul scriitor slovac
mân. Acţiunea] de mare rare actuale", organizată Mir'cea Vaida i-a dat glas 22,20 TeJcJii
specificitate", ilustrind per-' la uzina electrică. din ca în emoţionante cuvinte :’ , 22,30 InchM
-
mândrite căutări ale fac mului
torilor culturali de a gă drul „U.U.M.R. Crişcior, „Revin pe locuri îmbăl
si acele modalităţi artis participare. la cunoscuta sămate de legendă şi de
tice care să pună în va revistă vorbită „Agora". biografie personală în ., JCad
A urmat un mişcător mo
loare reale valenţe" edu ment literar LaîTebea' â- care simt, în care cred .
r
caţionale,". puternicul pa vlnd ca semnificativ ge şi_ pe care le-ain cîntat.
triotism al .toculţoîmor li neric „Florile recunoştin Revin pentru a purtă un ' . BUCURE
nei zone cu bogate tradi ţei . pentru eroii neamu , dialog sub semnul unui dioprbgran
fruînbs jubileu, al istori
8,30 La
;
ţii , istorice ] şi revoluţio lui", o 'şezătoare i,Odă 'â- ei naţionale, sursă nese- agrlcultl
nare, ' a făcut dovada bo jurnal; V,„
ceşţu'i ..timp eroic" la .Va
gatei' ‘ vieţi spirituale ce ta de. Jos' şi o „seară lite-_ , cată de inspiraţie, pentru " 8.00 Itevls':
Viori de e
se desfăşoară la nivelul rară în satul. Ocişor. ■ noi scriitorii. Aici, unde, zultatclc (
oraşului Brad, '" asemeni împreună cil. colegii, ‘mei, •• Aspect hpLvUvL Ul» 9.00 Butetî
tuturor localităţilor pa ,, Prezenţi. - la .... înţjlniri,-! „ am văzut soarele răsărind , Audienta î
triei, •'-în perioada pe; câ scriitorii .>-..,yiaicu Bârna, - din acelaşi loc. Aici, un Ictrn dc şt!
ta’
lHerarS
rc ’ cu neasemuită ' mîn- IVfircoa Vaida, A Carolina . de, fantasmele flancului CRONICA DISCULUI Muzică p<
Ilicâ, - Ion •, Lungu, .George şi ale'.lui. I-Ioria sînt încă,’ . Buletin de
drie o numim „Epoca . Tiracii,.. cărora' li s.-au.. fi vii." Ne jbucurăm de! ceea Eroii timpului univers - hi'
'Nicolac Ceauşcscu.". 11,35 Pub
1 c - - r*-v\; - • latura ţ localnici^ —-', elevi ce, simţim ' acum.J.Eu şi
d
Organizate de Comite şi profesori' —- au dat;glas , cînd nu sîrit la Brad, duc , Sonate pentru Buletin cult
-
Atlas
tul' orăşenesc de cultură sentimentelor dcrecunoş- " Bradul cu mine în suflet. Acute, .cînd seninele tkn- Atunci, în acel Mai, ţaţa comoara f
,şi educaţie socialîsţă, <-Bi-. tinţă . pe care le nutresc : De aceea,' mă voi întoar- vioară şi pian puţui ‘.te'ămurescX neîntre r m-â luat în^Brâţe şi dm Avănprehi
bliotoca orăşenească Brad, pentru partid, pentru con . . A. •’ 8- - r- ■ rupt; ;.cînd priinăvara ne •• sfrîns lâ piept] la pieptul 13.00 ţDc 1
Buletin d
ce mereu aici pentru a-mi
cu .sprijinul Comitetului ducătorul înţelept şi sti potoli zbuciumul şi pen sărută fără seamăn cu flo său' "de "care ' anii fost ' o Meridian ‘.
vreme atît de •• departe.
rile şi miresmele ci tinere
dio
Noul
juckjţeon de cultură şi mat al partidului şi sta tru a îmbărbăta". dierea a disc două nc din propune au şi gingaşe, în acest Mai Acea întîlnire mă poartă cop junial;
soc
mai
cele
educaţie socialistă şi Bi tului, tovarăşul Nicolae reprezentative lucrări ale ma aniversar, cîrid întregul peste timp, mă luminează 18,45 Meda
bliotecii judeţene, ' „Zi Ceauşcscu. Poezia, eseu MINEL BODEA relui compozitor german, Lud- popor sărbătoreşte cu nes şi mă emoţionează aşa cuati ttc Ban :
wi* van Beethovon, care a Buletin d
iubit oa nimeni altul viata, pusă bucurie gloriosul ju mă luminează şi acea în- Muzică 1 p«
omul, natura şl a crezut, cu bileu al partidului, marile tîlnire — cu semnificaţii 18,(8) Orei
tasaatism in visul de fericire izbînzi ale perioadei celei deosebite pentru mine şi S&ptămîna
3ntaaiceie în £anciă(H al omenirii eliberate de asu mai fertile din istoria pa pentru cei prezenţi într-6 nă şi fa
prire şi inegalitate socială.
Muzică,
k
-
SONATA NK. » PENTRU triei — „Epoca Nicolac sală a Bibliotecii judeţene Buletin (
ln 6 mai 1986 s-a împii- mele pe răbojul eternităţii: teri adinei, de frumos şl o- VIOARA Şl PIAN IN IA MA- Ceauşescu" —, se împli din Deva — cu profesorul Partidul,
-
dOR, OP. 47 („KREUTZER”) unic ţel;
nit un sfert de veac de la „Viaţa mea I/ O clipă de-ar devăr absolut, „sufletul l-a . nesc 41 de ani de la acea Dumitrii Susan, unul din gestda dv.
— capodoperă a creaţiei bec-
marea trecere în lumea um- fi fost să ţie,/ am întrerupt fost in necontenită căutare/ tboveniene — a fost concepu mare victorie asupra fas tre cei care, deşi elev pe jurnal; s
brelor a poetului şi gindito- cu ea o veşnicie”, pină la cele din urmă bo tă ta 17 mal 1*93, tntr-un cismului, a celui mai peri atunci, a luptat la Păuliş, ţdnteee
itate
paî
marele
rului din satul ce poartă in ’ A plecat din vatră de mit tare...".''Discret şl tăcut, ca concert de a dimineaţă; colabora culos duşman al libertăţii, unde a răsunat acea de dtojurmd;
avut
compozitor
numele său sunetele /acri- şi de legendă, purtîndu-şi o lebădă a plutit peste cum- rea violonistului George Pol- independenţei şi păcii. Cu viză încărcată de ' eroism 23,20 Muz
-
ine/ . Lucian Blaga s-a năs- cu trudă şi sirg povara ln- până apelor şi, cu paşi so green Bridgetoiver, de origi inima deschisă ne cinstim românesc „Pe-aici nu se 23,55—24,00
ştiri.
cul la 9 moi 1895 şl după demnului venit din străfund lemn! ă trecut peste bmi ne mulatru, născut in GaUţia. eroii. Eroii de pa-irie, eroii trece 1”. Cuvintele profeso
u-sc
neînţelegeri
Ivind
intre
ce şi-a colindat existenţa in de obirşic: „Acesta-i drumul defe veacului; o oficiat in cel doi, Bcetiioveni oferă lu de neam. Bravii eroi care rului, calde şi de neuitat,
multe capitale europene tău, mi-au zis părinţii,/ por- • altarul de mit şi de jertfă crarea virtuosului violonist ■ şi-au dat .viaţa pentru ma mi-au pătruns în suflet în
şi-ndeosebi la curţile dorului neşti din văi s-ajungi în sla- ol marelui Meşter Manele, Rodolphe Krcutzer, cu urmă rea cauză â păcii, "a timpu aşa măsură îneît" am siim-
-
dedicaţie:
cuyînţulur românesc — s-a va minţii". -■ oducindu-ne marea tain-a-m- toarea stilo motto „scritto ln lui de azi şi de mîine. ţit cîteya lacrimi sărutîn-
concertante
uno
ihtdr's, ,înir-p 'ciclică perfectă, - Âdăpjndu-se din tainele pl'mi'ril - îndemnul: „Sapă quiasi come d’un concerte, de Eroii noştri . s-au umplut v clu-mi obrazul. Nu • erau DEVA :
tot la 9 mai (1961) în Lm>‘ lumii şi năzuind. să-mbogă- îf-ofe, sapă, sapă.../ până dai dicate al suo amico RodoMo de glorie şi de vitejie. lacrimi de slăbiekmc. Erau trio); • Ou
Kcoutzer". Ca o ironie a «oar-
crămui in care s-a născut ţeoică zarea cu largi fiori de stele-h apă teL celebra sonată,' în care Laudă vouă, eroilor, lau lacrimi de recunoştinţă IIUNEDOl
veşnicia: „Lingă sat iată-mă- de adîrică vibraţie umană, A adăstat sub Goruni in culminează creaţia beethove dă" vouă. ' nemuritorilor. pentru cei care şi-au jert .Ciră .grai
Pădurea-1
pian-vloară
iarăşiprins cu umbrele 16- a urcat nebânuitele trepte tnincbiul cărora so rosteşte niană în vădit duo-ul caracter con Laudă părinţilor care .abia fit viaţa, dar şi pentru cel - B); V
printr-un
vară},..". purtindu-np pe punţi de ba- _trecerea ce ne măsoară des- certant, no a fost interpre atunci, . la întoarcerea de ce.no înfăţişa eroismul ce lă (Placă
..; ,.:Sint date ce. constituie ladă ln:. . „Unda noii tu- irămâreb,'"d ajuns in piscul tată niciodată de - marele vio pe 'front, au avut prilejul lor ec aii luptat atît de vi ta); PETl
-
sentiment
prilej dp popas şi de gind mini.../,, la_ burţile dorului,/ do slovă ~a landului, şi-a lonist;- acesta socotind-o ■. de să se bucure ' cil. adevărat tejeşte ' pentru apărarea 'Revanşa
neinfeles. . .
asupra marelui creator de cu cerni vecini“. purtat sufletul, c/us de-acq- ' ■ pămîntului strămoşesc. A- Cu mîlnl
Astăzi sonata „Kreutzero o- de,noi, fiii lor, să ne roîin-
cultură ce şi-a-acru stat nu- Veşnic însetat de cunoaş- s ^< pe-ntreguf curcubeu ţrl cnpă un loc de frunte în re gîie cil privirile parcă în- cest om ne stătea în faţă rea); LU
le - mării (
spaţiului mioritic,' in care "a • pertoriile muzicienilor. Odini . tîrzi-âte undeva, dar atât sau ni se părea că-„vine CAN:
bucurat
revărsat cu generozitate'mi- oară, ea s-a Impresionantă de a int de darnice şi de bune. A- alături de colegii lui de Racolarea
(Luceafăr
terpretarea
Pacea — primăvara pămîntului rabila sâmjnţă a cuvtntului marelui nostru George Enescu. tunci am simţit braţele ta pe drumul de luptă şi de RICANI:
-
jertfe.
ce cintâ pe strunele limbii
transformat
drum
lezat); B
SONATA NR. 1 PENTPU VI
române. OARA ŞI PIAN IN RE MA tălui, braţele lui calde, în izbîhdă şi pace. în pa fantastici
Dintotdeauna, cuvin tul clipă tot ceea cc s-a creat ...Apoi s-a reîntors să con JOR OP. 13, NR. 1 a fost de mîinilc lui care mai purtau cea zilelor noastre şi a ce ORAŞTIE
Iul
Antonio
tru Horai
dicată
Saiieri,
paee a înconjurat pămîntul cu atîta migală şi trudă. firme veşnicia satului, a Lan- profesorul lui Beethovesi. So parcă miros de tranşee şi lor Viitoare. (Patria);
cu gingăşia şi albul său De aceea, ne apare cu crămului în care „rămas-a nata ne captivează prin inge dc război. MIRON Ţ1C căra) ;
imaculat, cu aura dătătoa r atît mai plin de tomei, de firav un izvor”..., un nesecat nioasa formă de temă cu va- Toată lu;
re de speranţe, de încre înaltă responsabilitate pen izvor de înaltă simţire şi cu riaţiuni din partea a H-a şl — seriile
cultură);
dere şi siguranţă. El îşi tru soarta omenirii, efortul getare umană - din care Rondoul vioi, în G/8, din fi PREMIERĂ tivă, care relevă figura lu ţie la Pi
găseşte expresia luminoasă României socialiste, al glo nal. Ambele sonate sînt in minoasă a tineretului co (Dacia);
talen
dc
în toate limbile şi graiurile riosului nostru partid, care cată să ne adăpăm toţi cei terpretate violonistă tinăra şi Marco- La Teatrul de stat „Va munist. Spectacolul, reali doi; CA
(Cas"t de
Silvia
tata
pămîntului. Niciodată însă în anul 65 al existenţei ce ne trăim dorul — dor sub lea Jiului" Petroşani a a- zat în regia lui Marcel Şo meri'A : :
mod
în
stră
mesajul său nu a fost mai sale şi-a făcut din nou cu arcada mioritică a spaţiului vlci, secondată cunoscutul pianist vut loc, miercuri, premiera ma, se înscrie cu succes reşul); i
de
lucit
dorit ca acum. cînd ome noscută opţiunea de pace, carpato-danubio-pontic. Valentin Glieorgliiu. piesei „Valiza cu fluturi" în manifestările omagiale mea eşti
rlile I-II
nirea se află pe cea mai prin glasul său cel mai dc Tosif Naghlu, un spec dedicate gloriosului jubileu LARI: î
înaltă treaptă a cunoaşte autorizat, al celui mai iu Prof. DUMITRU SUSAN Prof. ELENA TĂMASAN tacol de marc forţă educa al partidului. restru (
rii şi civilizaţiei. Pacea în bit fiu al naţiunii, tovară
truchipează efortul acelora şul Nicolae Ceauşescu, con
care doresc păstrarea, pen în curînd, pe sub streşi bul, la persoana a treia
tru binele omului, a tu ducătorul vizionar şi înţe nile sufletelor vor răsuna, „Ordinea cuvintelor" plural, este corect „vivant".
turor acestor cuceriri. Pa lept, eroul păcii. din nou, ca o adiere, ver Aceeaşi observaţie şi ’ Pentru
cea înseamnă bucurie, în Cînd vine primăvara, ne surile atît de tinerescului pentru „Vivat et primo- 11 schin
seamnă fericire, bunăsta bucurăm. Florile, iarba „Gaudeamus igitur". Să nu în primul rînd tipogra „Vita nostra brqvis est”, res". Dacă preferăm şi va li ten
re trăire liberă fără nici verde ne îneîntă privirile. ne bucurăm, aşadar, cu fică, el abundă în ..erori. în versul următor brevi strofa regretatului acade cădea p
o ameninţare Ea este do Pace, primăvară. Primăva fiecare plecare întru împli „Vita nostra brevi est/ este adverb — dovada fă- mician Constantin Daieovi- caracter
ţite şl
rită cu şi mai multă ar ră pace. Pacea este pri nire şi rodnicie. Brcvi finietur. cînd-o şi verbul pe care ciu sîntem obligaţi să or- icctrice.
doare de întreaga omeni măvara pămîntului, pretu Fluturaşul — răspîndit „Vivat Academia/ Vivat îl însoţeşte. tografiem „Romania cu a, slab pin
re, acum cînd. la scară prin şcoli acum cîţiva ani profesores". Vivat este corect utili în spiritul limbii latine, intensifi'
pină la
planetară, zăngănitul ar tindeni dorită şi aşteptată zat în primul vcj-s şi ne cai’c nu avea nici î nici â. torul nc
melor, încrucişarea rache şi stă în puterea omului ca — inserase şi textul aces Bre vis — este în latină Să ne bucurăm, aşadar, rile mii
telor pot fi capabile să ea să fie instalată defini tui imn medieval al celor adjectiv şi cu această va acordat în cel dc-al doi cu gîndul mereu la tine prinse î
înăbuşe acest sublim de tiv. care ispiteau tainele cu loare morfologică trebuie lea. Fiind vorba de un plu reţea cuvintelor ! de, iar
tro 13 i
ziderat, distrugînd într-o STELIAN DENA noaşterii. Din nefericire, şi folosit. Deci, corect este ral — „profesores" — ver Prof. EUGEN BURZA