Page 33 - Drumul_socialismului_1986_05
P. 33
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-Vfl! Succes deplin conferinţei judeţene
a lucratorilor ogoarelor I
Astăzi, către miez de Forţa s&î implicare a or- culturilor şi la recoltare,
florar cald şi biind, cînd ganelor conducătoare şi a _care n-au asigurat o_în-
cireşul şi-a lepădat peta- oamenilor creşte sub pu- grijire şi furajare bună a
JUDUUl WUMOOSBA
lele albe iar holda îşi a- ternica înrîurire a eveni- animalelor, lipsuri care au
rată covorul verde, mănos, mentului sărbătorit în a- determinat producţii slabe,
lucrătorii pîinii, cu feţele ceastă primăvară - ani- neîndeplinirea sarcinilor
aprinse de soare, se în- versarea a 65 de ani de programului privind auto-
trunesc pentru a desprin- la făurirea Partidului Co conducerea şi autoaptovi-
de din munca cincinalului munist Român, zionarea teritorială.
trecut maximum de învă- Orientările definitorii pen- O analiză atentă şi exi-
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA flKP.C ţăminte, pe care să le fo- tru perspectiva dezvoltării gentă va fi făcută şi asu-
losească, drept pîrghie de agriculturii noastre socia- pra modului în care s-a
perfecţionare a modului de |j t au căpătat forme con- lucrat în campania agri-
s e
a gîndi şi de a lucra pă- t în programele jude- colă din prima primăvară
cre e
mîntul. ţene, ele cuprinzînd efec- a celui de al VilI-1 ea plan
Anul XXXVIII, nr. 8 859 DUMINICĂ, 11 MAI 1986 4 pagini Conferinţa judeţeană a tiv toate laturile esenţiale cincinal al dezvoltării pa-
consiliilor de conducere şi ale dezvoltării agriculturii, triei noastre socialiste. Şi
a consiliilor oamenilor Lucrătorii ogoarelor vor ' ' ' -relevai unele
a c s nt
muncii din unităţile agri- dezbate modul cum s-a învăţăminte de preţ şi de
Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la adunarea cole, industria alimentară | ucra t în cincinalul trecut îndemnat unele colective
şi achiziţionarea produse- ntru valorificarea poten- la muncă asiduă, responsa-
pe
solemnă consacrată aniversării partidului l°r agricole, silvicultură şi tja|uluj produc tiv al pămîn- bilă pentru întreţinerea în
gospodărirea ape or are { | j creşterea producţiei bune condiţii a culturilor,
u u (
loc în tonusul politic ridi- g t | şi animaliere în recoltarea furajelor, conti-
ve e a e
Strălucită sinteză a unui drum istoric cat pe care l-a produs şi toate un jtâţile agricole, în nuarea celorlalte lucrări a-
I-a amplificat Plenara Con- toate satele judeţului. Vor Ie sezonului din viitoarele
siliului Naţional al Agricul- ^ ' j desigur, expe- mari bătălii ale pîinii.
re evate
.
~.~i...................... «.
turn, Industriei Alimentare, . ... rienţe care au aeterminai Batalia punn este un
D
. r*
..
r-t ,.
glorios, viziune clarvăzătoare “car^ pH^pV™- P roduc ii bun în unl âţile front larg deschis pentru
‘
f
t
mele adoptate, a jalonat fruntaşe la gnu orz şi po- efortul fiecărui locuitor al
asupra perspectivei socialismului obiectivele naţionale ale rumb, cartofi şi sfecla, la judeţului, este frontu unei ,
noii revoluţii agrare, prin- plante tehnice, legume şi .nalte răspunderi pentru ca
cipiile autoconducerii şi fructe, la creşterea efect,- înglobează interese de la ^
autoaprovizionării terito- velor şi producţiilor anima- scara naţionala pina la fie-
şi comunismului în România riale — emanaţie concretă liere. Vor fi criticate, de- care ^cetăţean,
şi cuprinzătoare a gîndirii sigur, unităţile şi oamenii Urăm succes deplin con-
secretarului general al care au acţionat cu întîr- ferinţei celor aflaţi în pri-
Partidul, naţiunea noas mişcarea muncitorească, part în două perioade is partidutui, tovarăşul Nicolae ziere sau anemic la arat mele rînduri ale bătăliei
tră întreagă au omagiat revoluţionară din România torice importante: prima Ceauşescu. ’ şi semănat, la întreţinerea pentru pîinea poporului!
într-o atmosferă sărbăto — continuatoare a. celor — cuprinsă ' între 1921—
rească 65 de ani de la fău mâi sănătoase tradiţii pro 1944, iar cea de a doua —
rirea Partidului Comunist gresiste. revoluţii şi miş între 1944—1986, fiecare
Român. Bogatul şir de.ma cări ce s-au produs pe pă- avînd caracteristicile sale
nifestări, începând cu e- specifice, în care obiecti
fortul susţinut pentru în vele strategice se disting CAMPANIA AGRICOLA pe prim a văr A
deplinirea obiectivelor şi prin conţinut, iar tactica
sarcinilor adoptate de — prin forme şi mijloace
Congresul al XIII-lea al de organizare şi de luptă, IN GRĂDINILE DE LEGUME :
partidului- pentru cel de ambele perioade constitu-
al VlII-lea plan cincinal indu-se într-un proces re
al dezvoltării economico- voluţionar neîntrerupt. Activitate in flux continuu,
sociale, continuînd cu ma Etapă cu etapă, cuvîn
nifestările politico-ideolo- tarea ' consemnează cele
gice şi cultural-educative mai importante momente responsabilă şi rodnică
organizate în toate locali -A ale formării, maturizării
tăţile, întreprinderile şi şi afirmării mişcării mun
instituţiile, a culminat a- citoreşti, socialiste din ţa în fermele de legume plin la plantatul ardei
poteotic cu cuprinzătoarea ra noastră ca forţă politi ale A.E.S.C. Sîntandrei lor, vinetclor şi roşiilor.
cuvântare rostită de tova că orientată consecvent şi activitatea nu cunoaşte La ferma nr. 8 Băcia
răşul Nicolae Ceauşescu la m m ferm spre apărarea inte pauze, ea desfăşurîndu-se, (şef de fermă ing. Romu-
adunarea solemnă organi reselor naţionale, a inde în flux continuu pe mai lus Rednic), unde activi
zată de C.C. al P,C.R. con mîntul României de-a lun pendenţei şi suveranităţii multe fronturi de lucru. tatea de plantat a fost or
sacrată istoricului eveni gul a două milenii şi ju patriei, lichidarea pentru — într-adevăr — pre ganizată în . schimburi
ment politic românesc. mătate, care au dus la totdeauna a asupririi şi ciza inginerul Ioan Dără- prelungite, mecanizatorii
O primă parte a cuvân făurirea poporului şi na exploatării burghezo-mo- banţ, directorul asociaţiei Ion Secheleanu şi Aurel
tării este consacrată mar ţiunii noastre. După acest şicreşti şi înfăptuirea unei — în toate fermele noas Horţa după ce au în
cării 'condiţiilor materiale cadru, tovarăşul Nicolae tre se munceşte la recol cheiat plantatul roşiilor
şi spirituale, interne, şi in Ceauşescu arată că cei 65 tat, pregătirea patului pe 2 ha, au început pe
ternaţionale, în care s-a de ani de activitate a germinativ şi plantatul cel al vinetelor. Remar
dezvoltat şi s-a afirmat partidului nostru se îm- (Continuare în pag. a 2-a) legumelor, la întreţinerea căm ritmul bun de lucru
‘V
-y culturilor şi la irigarea şi grija tuturor celor pre
lor. Se recoltează şi se zenţi de a realiza o lu-
• „65 de ani de la fău OMAGIU întreprinderea cinemato livrează unităţilor i.L.F. erare de cea mai bună
rirea Partidului Comunist grafică judeţeană cu spri legumele' verdeţuri. Pînă calitate. Tot aici se e-
Român" a fost tema con PARTIDULUI jinul comitetelor orăşe la această dată au fost fectua întreţinerea cultu
cursului omagial organi neşti de partid şi al or livrate peste 300 tone de rii de arpagic şi se recol
zat la Şcoala generală ganizaţiei de tineret. S-a spanac, salată, ceapă ver ta spanacul de pe ulti
din Baia de Criş de bi ţiat elevii Alin Moţ, Cri- pus cu pregnanţă în evi de ş.a., depăşindu-se sar mele suprafeţe.
bliotecile judeţeană şi co nel Aslău, Nicolae Sicoe, denţă rolul formativ al cinile prevăzute la fon La ferma nr. 7 Rapolt
munală în colaborare cu Nicolae Loliş, Sonia Flo- artei, capacitatea sa edu dul de stat. Şi în_ sere se execută întreţinerea
organizaţia U.T.C. din rea, Ovidiu Gancea. Cu caţională cu influenţe di activitatea este în toi. Se mecanică şi manuală a
şcoală. Cele două echi acest prilej, a fost pre recte la nivelul tuturor recoltează castraveţii — culturilor de arpagic,
paje angajate în întrecere zentată o interesantă ex vârstelor în primul rînd din care am livrat pînă ceapă şi varză de vară.
au dovedit o temeinică poziţie foto-documentară asupra tineretului. acum aproape 200 tone Lucrările erau efectuate Flori de primăvară.
pregătire evidenţiind, despre ţinutul de nepie • „Ziua filmului pa — şi se efectuează în de mecanizatorii Ion Fi-
prin răspunsurile date, ritoare istorie al Ţării triotic, revoluţionar". în treţinerea culturilor. Men limon şi Ion Mert (pra-
rolul conducător al parti Zarandului. cadrul Săptămânii cultu ţionez că la nivelul uni şila mecanică) şi de echi
dului comunist în viaţa • „Tinereţe, istorie, ral-educative „La izvorul tăţii noastre s-a încheiat pele de legumicultori.
societăţii, marile împli artă". La cinematograful Crişului", organizată de plantatul legumelor pre Inginerul Viorcl Cornea, MINEREU,
niri ale poporului român „Patria" din Orăştie s-a Consiliul comunal Blă- văzute pînă la această şeful fermei, care coor- DOLOMITÂ ŞI TALC
în perioada cea mai fer desfăşurat întîlnirea iu jeni de educaţie politică perioadă, pe întreaga su PESTE PLAN
tilă din istoria României bitorilor de film cu scrii şi cultură socialistă, a fost prafaţă şi în structura MIRCEA LEPĂDATU
— „ E p o c a Nicolae torul şi filmologul Grid de culturi prevăzută, în muncitorească cu dăruire
Acţionind
minerii
din
Ceauşescu". S-au eviden- Modorcea, organizată de (Continuare în pag. a 2-a)
prezent acţionîndu-se din (Continuare în pag. o 4-a) Munţii Poiana Ruscăi ob
ţin zi de zi realizări toi
mai mari in producţie. Co
lectivul dc la secţia minie
ră Teliuc, de pildă, a dai
în plus de la începutul
STAŢIE DE MIXTURI ASFALTICE DE MARE CAPACITATE anului 2250 tone minereu
dc fier de cea mai bună
— Pentru noi, urarea „Drum bun !“ înseamnă, nu numai calitate. De Ia minele Le-
expresia tradiţionalei omenii a românului, ci însuşi speci Iese şi Cerişor plusul la
ficul activităţii profesionale, ca lucrători într-un sector, se talc depăşeşte 120 tone,
poate spune, „cu foc continuu' 1 — afirma inginerul Florin iar cantitatea de dolomită
Bârccanu, şef de lot la S.I.R.D.S.C. Deva. obţinută suplimentar sar
cinilor Ia zi este de 14 027
Subliniind preocuparea conducerii secţiei, a fiecărui lu
crător, pentru crearea unei baze materiale corespunzătoare tone.
în vederea reparării şl întreţinerii drumurilor naţionale a- De bi Ghelari, minerii
flate în zona de acţiune a secţiei, interlocutorul ne-a in au scos şl trimis uzinei
format că în aceste zile, prin efortul oamenilor de aici, a de preparare 2024 tone mi
nereu de fier peste preve
fost pusă în funcţiune, la Mintia, o nouă staţie pentru mix
turi asfalllcc de mare capacitate (20 tone mixturi po oră). deri, la ritului lor prepa
De menţionat că această instalaţie, de producţie românească, ratorii de la Teliuc expe
va asigura necesarul de materie primă pentru zonele Hu diind furnaliştilor, supli
nedoara, Brad, Orăştie, Ilia. mentar, 2 630 tone minereu
de fier preparat.
Lucrînd zile in şir, de multe ori şi duminicile, oamenii Dintre cei evidenţiaţi a-
din cadrul secţiei Deva, ai formaţiei Mintia, între care îi minţim pe minerii Iorda-
putem numi pe zidarul Ştefan Vaida, po asfaltorul Marin che Scîntcic, Ştefan Nă*.
Pantaleru, pe mecanicii din formaţia lui Vasile Marin, pe tase, Nicolae Ambrosfe,
electricianul Tx'aian Purcel, mecanicul de staţie Miliai Ştcf Gheorglic Mureşan, pre
şi nu în ultimul rînd pe Cornel Iliescu, şeful formaţiei mix cum şi pe Adrian Uriţescu,
turi asfaltice Mintia, au reuşit ca, în prezent, prin darea în Miron Achim, Lăscuţ Bo-
exploatare a acestei instalaţii, să rezolve o problemă im dea, Traian Cociş, Ghcor-
portantă — nevoia continuă de mixturi asfaltice pentru ghe Muntcanu, Ilic Mărgi-
reparaţiile de îmbrăcăminţi şi covoarele asfaltice ale dru ncanu, Ioan Ticuia, Miron
murilor din judeţ. Muşa, Ioan Sicoe, Ioan Za-
liarie, Adrian Rusu, Ale
NICOLAE GHEORGHIU xandru Szabo. (ARON
CATA, corespondent).
Noua staţie de mixturi asfaltice dc la Mintia, a S.I.R.D.S.C. Deva.
