Page 34 - Drumul_socialismului_1986_05
P. 34
DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Pag. 2
Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la adunarea
OMAGIU PARTIDULUI
solemnă consacrată aniversării partidului
(Urmare din pag. t) 65 de ani de la făurirea trecerea a fost câştigată
Strălucită sinteză a unui drum istoric glorios, Partidului Comunist Ro de echipajul clasei a IX-a
programată „Ziua filmu mân a fost emoţionant (economie agrară) prin
lui patriotic, revoluţio marcată în satele comu elevele Camelia Sturza şi 11,30
viziune clarvăzătoare asupra perspectivei nar". Manifestările au nei Geoagiu prin mani Florentina Iordache. Re 11,35
purtat amprenta omagie festări care s-au bucurat citalul de poezie patrio •
rii gloriosului jubileu al
socialismului şi comunismului în România partidului — împlinirea de o caldă primire. în tică, susţinut de elevii
Bozeş
liceului pe un fond mu
şi
satele
Renghet
a 65 de ani de la făuri au fost prezentate spec zical de mare forţă edu 12,40
(Urmare din pag. 1) a conduce întreaga naţiu reducerea consumurilor, ri rea Partidului Comunist tacole omagiale sub ge cativă, a întregit impre
ne pe drumul făuririi so dicarea nivelului tehnic şi Român. A rulat filmul nericul „Cinstire glorio sionant manifestarea. La 13,00
cialismului şi comunismu calitativ al produselor, artistic „Valurile Dună sului jubileu al partidu căminul cultural, ansam
lui al bunăstării şi feri creşterea mai accentuată a rii". lui". Brigada ştiinţifică blul folcloric „Germisa-
societăţi a dreptăţii socia cirii". productivităţii muncii, rea • Săptămînă cultural- din Geoagiu a avut o în ra" a susţinut un spec
le şi naţionale, a socialis O însemnată parte a cu- lizarea unor nivele supe educativă. La Sîntămăria tâlnire cu sătenii din Bo tacol muzical-coregrafic
mului şi comunismului în vîntării este consacrată rioare de rentabilitate şi Orlea se află în curs de zeş în cadrul căreia pro cu concursul tarafului,
România. Dimensiunea is problemelor economico-so- eficienţă economică. desfăşurare Săptămîna fesorii Nicolae Susan, soliştilor vocali şi instru
torică, anvergura şi inten ciale, ideologice, politico- Abordînd într-un auten cultural-educativă „La Cornel Nistor, Maria Po- mentişti M. Boglea, L.
sitatea luptei revoluţionare educative actuale, specifi tic spirit revoluţionar, poalele cetăţii", organiza pescu şi înv. Marin Dea- Blaga, M. Ganea, T. Fi-
desfăşurate de partid duc, ce celui de al 8-lea plan profund ştiinţific, dezvol tă de Consiliul comunal conu.a avut-un instructiv limon, I. Vlad şi a for
firesc, la una din conclu cincinal. în acest context, tarea şi afirmarea socialis de educaţie politică şi şi apreciat dialog cu lo maţiei de dansuri popu
ziile desprinse de secreta secretarul general al parti mului în România şi în cultură socialistă. Conce calnicii. în prezenţa a lare.
rul general al partidului : lume, tovarăşul Nicolae pute de conducerea că peste 350 de participanţi, • „Mulţumim clin inimă
„Tntr-o perioadă istorică Ceauşescu se ocupă, în minului cultural şi de la Căminul cultural din partidului". Sub acest
relativ scurtă — dc numai cuvîntare, de nevoia gîn- biblioteca comunală, au Geoagiu s-a desfăşurat generic, peste 1000 de e-
10 de ani — ţara noastră dirii şi regîndirii unor la avut loc dezbateri, expu un spectacol omagial la levi de la Şcoala genera •
a străbătut mai multe e- turi ale progresului con neri, mese rotunde, reci reuşita căruia au colabo lă şi Liceul industrial 14.45
lape istorice de dezvolta structiv. răspunzînd, în a- taluri de poezie patrioti rat formaţia corală a Călan au participat la în-
re. Dintr-o ţară agrară, cu celaşi timp — de pe po că purtînd ca generice : şcolii generale, grupul sufleţitoare manifestări ÎS,00
19.25
o industrie slab dezvolta ziţii profund marxiste — „65 de ani de la făuri vocal, echipa de dansuri prin care au adus gînd
tă şi o agricultură înapoia unor teze şi idei privitoare rea Partidului Comunist populare, soliştii vocali de recunoştinţă şi mulţu 19.45
tă — despre care cercurile la destinul socialismului, Român", „50 de ani de Daniela Mihăilă, Elena mire partidului părinte •
conducătoare burghezo- locul şi rolul partidului şi la procesul comuniştilor, Apostu, Ionela Pop, Ma- pentru copilăria fericită,
nioşiercşli spuneau că tre statului, al democraţiei în al luptătorilor antifascişti rioara Marin, Alina Su- pentru condiţiile de învă
buie să rămînă o ţară c- făurirea noii societăţi. de la Braşov", „Cinstim piu şi recitatorii Gabriel ţătură de care se bucură. 20.25
minamente agricolă — Ro Un larg spaţiu ocupă în partidul, patria, poporul", Mila, Buţi Bacrău, Ghio Versul, cîntul şi jocul e-
levilor a fost întregit de
activ
cel
liceul
„Tineretul,
factor
La
Trandafir.
mânia s-a transformat în- cuvîntare problematica lar în lupta pentru pace", agroindustrial din loca alte momente lirice, pre
tr-o ţară industrial-agra- gă a actualei situaţii in „Sarcinile ce revin locui litate s-a desfăşurat con zentate de formaţiile ca 21,41
ră cu o industrie puterni ternaţionale, în legătură torilor comunei din do cursul cu tema „File din sei de cultură şi clubu
că, modernă, dotată în cea cu care secretarul general cumentele Plenarei C.C. istoria Partidului Comu lui „11 Iunie" — printre
mai mare parte cu tehni al partidului accentuează al P.C.R. din 1—2 apri nist Român", Care, prin care taraful, soliştii de
ca cea mai avansată, cu starea de încordare gene lie 1986". răspunsurile competente muzică populară şi for (
o agricultură socialistă în dului pune din nou în cen rată de cursa înarmărilor, • „Cinstire gloriosului ale elevilor s-a dovedit maţiile de muzică uşoară 20,2t
plin progres". trul atenţiei cele mai strin' predilect a celei nucleare, jubileu". Aniversarea a deosebit de instructiv. în „Solaris" şi „Satelit".
Cuvîntarea prezintă clar gente probleme ale dez stadiul relaţiilor României’
şi convingător argumente voltării României în peri cu toate categoriile de sta DEPĂŞIRI LA
le acestei evoluţii: în com oada 198G—1990 şi în per te, necesitatea unirii e- INVESTIŢIILE
paraţie eu 1944, producţia spectivă pînă la sfîr.şitul forturilor tuturor ţărilor şi MINIERE 20,41
industrială a fost în 1985 mileniului nostru. Trece popoarelor în vederea asi Colectivele I.A.C.M.M
de peste 100 de ori mai rea României în această gurării păcii, colaborării, Petroşani acţionează cu 23,0!
mare, din care 80 la sută etapă în stadiul de ţară înţelegerii şi securităţii în perseverenţă şi respon
s-a realizat în ultimii 20 mediu dezvoltată, în con lume. sabilitate pentru fina 21,51
lizarea la termenele pla
de ani. Producţia agricolă diţiile noii calităţi în toa Viziunea secretarului ge nificate şi chiar devan
a crescut de peste 4 ori, te domeniile, impune acţiu neral al partidului nostru sarea unor lucrări şi o-
iar venitul naţional de nea revoluţionară, priori asupra stării mondiale se biective miniere din
peste 32 de ori. Şirul ma tară, pentru dezvoltarea constituie, totodată. într-un Valea Jiului. în patru
rilor transformări petrecu intensivă a economiei, în veritabil program de ac luni şi o decadă din a-
te în România în anii făptuirea noii revoluţii ţiune pentru toate forţele cest an, cele mai bune tu al
B
construcţiei socialiste con tehnico-ştiinţifice şi noii chemate să apere pacea rezultate le-au obţinut te;
cadrul
din
constructorii
tinuă în toate domeniile şi viaţa planetei. sate
revoluţii agrare — viziu Brigăzii nr. 4 Lupeni- mi»
şi sectoarele, care au ridi In întregul conţinut al Valea de Brazi, caro tual
cat patria noastră la ac ne care integrează şi mij cuvîntării, comuniştii, toţi ?i-au depăşit prevede De
tualul stadiu de dezvolta loacele concrete ale evo oamenii muncii din ' jude rile de plan cu* peste 13,«
Vlti
re. De aceea, pe deplină luţiei viitoare. Sînt vizate ţul nostru văd o reflecta Patru milioane lei. Au zieâ
dreptate, în cuvîntare se — conform orientărilor a- re fidelă a concepţiei ge fost puse în funcţiune DU)
Und
spune: „Acum, cînd săr doptate de Congresul al nerale a partidului asupra staţia de eompresoare «•
bătorim 65 de ani de ac XlII-lea al partidului — teoriei şi practicii social- Şi cea de degazare de .1
tivitate revoluţionară a istorice de făurire a socia la I.M. Bărbătcni, in w şlafi
creşterea rolului ştiinţei, stalaţia de transport al
Partidului Comunist Ro mvăţămîntului, culturii şi lismului şi comunismului, cărbunelui de la puţul IC,43
mân, putem afirma, cu un adevărat program de cu schip al minei Lu- Tra
17,45
activităţii politico-educati-
îndreptăţită mîndrie, că luptă şi muncă, spre bine Staţia C.F.lt. Stmeria căli tori. Pentru auzul format al Peni la uzina dc prepa 13,0<
partidul nostru şi-a înde vc, dezvoltarea puternică le patriei române, al tri lăcătuşului revizie Ioan Horn orodean, „glasul roţilor dc rare din apropiere, alte 18,31
toţi
adevărat
cu
există
tren"
plinit şi îşi îndeplineşte cu a energeticii şi bazei na umfului păcii şi înţelegerii dajelor înainte de plcearca la drum. şl exprimă in fapt starea ban lucrări şi obiective de 20,21
cinste misiunea istorică de ţionale de materii prime, umane în -lume. investiţii, . a ţ
mol
nări
mus
LA Î N T R E P R I N D E R E A M I N I E R Ă H U N E D O A R A neşi
22, n
22,S!
23,5!
încredere, mobilizare, hărnicie in îndeplinirea sarcinilor de producţie DIALOG mfflTOIfll! ştiri
Uşor de înţeles satisfac lomită, plus 120 tone talc. team anterior. Dotarea mi taţii productive sînt alte AVEŢI CUVINTUL y
ţia ce răzbătea din cuvin De asemenea, însemnate nelor. Teliuc şi Ghelari cu cîteva direcţii concrete de
tele inginerului Simion succese am înregistrat şi instalaţii tip ALIMAK, de acţiune, a căror eficienţă • Locuiesc la ultimul desigur, în sprijinul nos
Mariş, directorul tehnic în îndeplinirea sarcinilor producţie românească, a este argumentată de reali etaj al unui bloc din bu tru. al cetăţenilor. Ceea D)
adjunct cu producţia al la producţia netă indus făcut mai spornic lucrul zările notabile obţinute în levardul Dacia, Hune ce deranjează este că a- trla]
întreprinderii miniere Hu trială . (106 la sută), pro la săparea suitorilor ver producţie în intervalul de doara. Cînd plouă, apa ceste vehicule sînt deser HUt
nedoara, atunci cînd ne ducţia marfă vîndută şi ticali, la creşteri ale pro timp care a trecut din a- se infiltrează prin tava vite de indivizi foarte fără
Păd
vorbea despre modul în încasată (103 la sută), va ductivităţii muncii ducînd cest prim an al cincina nul camerelor şi în tot „pretenţioşi". N-apuci să-l — 1
care colectivul acestei pu loarea lucrărilor de pre şi echiparea carierei de do- lului 1986—1990. apartamentul este igrasie. soliciţi bine, că-ţi „anun lfl i
ta);
ternice unităţi miniere din Desigur, la temelia aces Situaţia persistă de vre ţă" preţul fără a cere sent
■adrul Centralei minereuri tor succese, a tuturor ac me îndelungată. Am se nici o lămurire privind Rev;
lor Deva a încheiat pri Patriei — cit mai ţiunilor desfăşurate — pre sizat în repetate rînduri obiectul sau distanţa pe Cu
mele patru luni ale aces ciza ing. Simion Mariş, se conducerea E.G.C.L. Hu care trebuie transportat. rea)
tui an. află, ei OAMENII. Şi fie nedoara, dar nu s-a luat Desigur, că-1 cauţi de o- le ir
CAŞ
~ Ţinem şi noi, mine multe minereuri! că sînt cei din brigada lui nici o măsură. M-am a- bicei pe cel mai puţin CLu<
rii şi preparatorii din Po Constantin Trifan sau Va- dresat redacţiei, sperînd pretenţios, iar dacă un ;, îtac
că în acest fel va fi lua
Tini
iana Ruseăi — asemenea gătire (103 la sută) şi pro lomită Crăciuneasa cu fo- sile Jurj — de la Exploa asemenea căruţaş acceptă CitOJ
tuturor oamenilor muncii ductivitatea muncii (104 la reză tip SBS şi excavator tarea minieră Ghelari, Pe tă în seamă sesizarea serviciul sub 200 lei, cei dllrj
mea. (Ana Nemeş — Hu
din ţara noastră — să în- sută). cu cupa de 5,6 mc. Asigu tru Barna — de la Secţia nedoara, bulevardul Da lalţi £1 batjocoresc pen Cel
(Ste
limpinăm cu realizări deo Interlocutorul nostru a rarea abatajelor cu mate minieră Teliuc, cei din cia, rir. 2, bloc E 5, apar tru că le „strică piaţa". BAF
sebite în producţie glorio completat imaginea confi rialele necesare flemn de secţia mecanică de întreţi tament 13). Consider asemenea sta etaji
sul jubileu al partidului, gurată de aceste cifre prin mină, piese de schimb), nere şi reparaţii sau uzi ORA
încrederea în forţele noas relevarea unora dintre ac prin constituirea unor e- na de preparare —, de pe re de lucruri incompati tru
(Pat
•
O dată ce s-a redus
tre. exemplara mobilizare ţiunile concrete care au chipe specializate, respec platforma Teliuc, din Sec numărul taximetrelor de bilă cu societatea în care căra
şi hărnicia din partea în generat frumoasele reali tarea riguroasă a grafice ţia nemetalifere Zlaşti, cu capacitate mare, au apă trăim. Oare o autoriza Toal
— s
tregului colectiv s-au con zări obţinute de colectivul lor de execuţie a lucrări toţii demonstrează prin rut mai multe vehicule ţie îţi dă numai drepturi, Clllll
cretizat în realizarea şi întreprinderii în perioada lor de revizii şi reparaţii fapte că, pe drept cuvînt, eu tracţiune animală şi nu şi îndatoriri ? Ar tre Ue
(Dac
depăşirea tuturor Indicato trecută de la începutul a- la utilajele şi instalaţiile iniţialele întreprinderii mi cu autorizaţii în regulă, bui ca cei care-i autori doi;
nului. Introducerea, la lo de pe întregul flux de pro niere Hunedoara pot sim (Cas
rilor fizici de producţie i ce le găsim, pe lîngă ma zează să-i şi controleze MER
plus 6 036 tone minereu de curile de muncă din sub ducţie, repartizarea între boliza trăsăturile funda gazinele sau depozitele din cînd în cînd. (Dumi reşu.
teran şi de la suprafaţă gului personal tehnico-in-
fier brut extras peste pla (cariere), a unor utilaje de gineresc pe locuri de mun mentale de«.caracter ale a- de mobilă, în pieţe, pen tru Ciobanu — Aleea mea
nul celor patru luni, plus mare productivitate — iată că, cu atribuţii şi respon cestui colectiv: încredere, tru transportul mărfuri Cîmpului 1/70, Hunedoa riUe
LAR
mobilizare, hărnicie.
3 380 tone fier în minereu ®na dintre „explicaţiile" sabilităţi precise în spriji lor voluminoase. Ele vin ra). resti
marfă, plus 17 600 tone do- succeselor de care amin nirea şi controlul activir MIRCEA DIACONU