Page 35 - Drumul_socialismului_1986_05

Pag. 3
DUMINICĂ, 11 MAI 1986

IZIUNE

MC A
copiilor. ® Valoroasa „piatră
HeCif 1 de
— ,-ricteni Am aflat * Vă informăm Pe firul Apei Grădiştei lui Grădiştei, poarta de albă de Şiglău" sau, alt­
ii (color), fel spus, „cuarţul de Uri-
c România— i se ridică de o parte şi de sud, şi poarta de est. de cani" îşi afirmă tot mai
Episodul 1 alta fortificaţiile dacice la care pornea spre „ip-
ina cîntecu- — Costeşli, Blidaru, Vîr- cinta sacră" alt drum. puternic calităţile în in­
ncsc (color) i IN SLUJBA dustriile sticlei, porţela­
că populară SĂNĂTĂŢII OAMENILOR ful lui Hulpe, construcţii Incinta sacră care se nurilor, faianţei, optică,
duminical : CU caracter militar şi ci­ întinde pe două mari te­
color) i vil, ce dăinuie peste vea­ rase artificiale păstrea­ electrotehnică, aeronau­
ritmuri... Aşezată într-o zonă na-, tică etc. Este nu doar o
anul 65 al turală dc un pitoresc a- curi, componente ale sis­ ză elementele culturii mîndrie, ci şi un merit
ii. Prcmie- i temului de apărare a spirituale geto-dacice —
It partc, cunoscuta staţiune Sarmizegetusei. Valea, în sanctuarele — de tip pa­ al celor peste 150 de oa­
îoarc, pen- balneară Vaţa-Băi este tot lucrate din cal­ meni ai muncii do la
— recital i mai mult căutată şi apre­ drumul spre Sarmizege- trulater Preparaţia de cuarţ Uri-
onstantincs- tusa, se îngustează. cu car şi andezit şi cele cir­
• ciată de mii şl mii de oa­ culare din andezit. cani ® Pentru concepţia
il in 600 dc i meni care vin aici pentru pantele repezi ale dea­ Multitudinea acestora şi execuţia unor maşini
i a-şi îngriji şi reface sănă­ lurilor ce străjuiesc Apa şi utilaje miniere, mais­
muzicale Grădiştei, pe care pro­ — 11 ridicate la Sarmi-
'etarca cvar. • tatea. Beneficiind de con­ babil se înălţau turnuri zegetusa în două sau trei trul principal Gheorghe
,Voces‘‘ din i diţii deosebite de cazare şi necunoscute faze de construcţie, vin Uritu, de la atelierul e-
masă, de tratament şi con­ de veghe, turnuri în sprijinul izvoarelor lectromecanic al I. M.
îiuunată a i fort, create mai cu scamă pînă acum. Alte antice privitoare la poli- Barza a obţinut, în anul
ce străjuiesc marea aşe­
în ultimii ani, staţiunea 1985, 3 certificate de ino­
telcspecta- Vaţa-Băi a găzduit anul zare — capitala statului teismul daco-gcţilor. Gă­ vator. In 1986, acest va­
i trecut, de pildă, peste 2 500 dac — sînt amplasate pe' sim sanctuarele patrula­ loros cadru tehnic a ma­
oranii noş- văile Anineşului. Gîrbo- tere realizate din alinia-
r) dc oameni, cărora li s-au terializat o nouă... idee,
Ll i aplicat peste 27 000 proce­ • cu more eficienţă în pro­
ra azi (co- HANUL TURISTIC SARMIZEGETUSA Monumente ale culturii dacice şi romane
duri hidro-tcrapcuttce, 97 000 I ducţie: instalaţia auto­
i României" i proceduri electro-lerapeuti- De curînd s-a dat in fo­ paturi şi două apartamen- « pe teritoriul judeţului Hunedoara mată de alimentare cu
« ce, masaje, acupunctura, losinţă un nou han turistic te. Spaţiile de alimentaţie bile a morilor de măci­
îarca scenă alte forme prin care oa­ pe drumul naţional 66, ce vului, pe dealul Munce- inente din baze de cal­ nare. Ea se află în pro­
e micul e- t leagă Ţara Haţegului de publică cuprind 80 dc locuri
menii veniţi aici şi-au re- în sala de mese, 22 în salon, * lului, Măgurcanului şi car pe care. se înălţau be tehnologice • I.C.S.A.P.
Banat. Situat în Imediata
stlc : „Ase- dobindit sănătatea, capacita­ apropiere a ruinelor cetăţii 80 pe terasă şi 30 Ia barul I Faţa Pustiosului. coloanele de lemn sau Hunedoara a luat o mă­
>lor). Pro- tea de muncă. din Sarmlzegctusa, mai pre­ de zi. • Sarmizegetusa ridicată piatră în capul celor dc sură bine venită: redes-
studioului cis la intrarea în comună Text şi foto:
grafic Anul acesta, numărul ce­ dinspre Haţeg, hanul are 24 AUREL ANCA, 1 pe Dealul Grădiştei (1200 andezit ce dau impresia
ti" lor care vin in staţiune camere dc cazare cu două corespondent • m), constă din trei ele­ impunătoarelor temple
il. l creşte de la o serie la alta. I mente distinctive, incin­ ale antichităţii. O parte
Tratamentul medical deose­ NOI POSTURI HIDROMETRICE ta civilă care se află pe din aceste construcţii a-
•
bit, efectuat dc cadre cu o lungime de circa 3 km, veau un dublu rol, pe a-
t Colectivul staţiei hidrolo­ tea pe locul indii în între­
calificare,
metodele
înaltă
gice din Brad ’sc remarci cerea socialistă cu unităţi 1 ocupînd zeci de terase cela al credinţei şi altul
terapeutice noi care se apli­ prin rezultatele bune in de acelaşi profil din cadrul - naturale sau artificiale astronomie. Este cazul
I l că, buna găzduire sub toa­ muncă. Au fost predate îna­ Direcţiei Crişurilor Oradea. *
— inspira- inte de termen studiile hi­ Se află iu atenţie, totoda- i ale înălţimii, fiind ast­ marelui, sanctuar circular s
ultor al cl- te aspectele, adaugă zilnic drologice pe Crişui Alb şi ti, înfiinţarea de noi pos- # fel cea mai mare aşeza­ şi a discului solar.
sociallste i staţiunii balneoclimaterice afluenţii săi, s-a trecut la turl hidrotnctrice în Tirnava w re dacică cunoscută pînă Cercetările arheologice \ chiderea, după mulţi ani,
i dc la Vaţa dc Jos, colecti­ extinderea reţelei prin în­ dc Crlş (pe valea Obîrşa) şi I în prezent. Incinta mili­ întreprinse la Grădiştea a terasei restaurantului
- forţă ne- vului dc lucrători de aici, fiinţarea dc noi posturi hl- Crosuri, comuna Blăjeni, pe tară ce urmează configu­ Muncelului, denumire cu­ \ „Corvinul". Vecinătatea
de produc- i drometricc la. Stănija şi Crişui Alb. (IOAN COŢOI, *
noi şi tot mal multe apre­ corespondent). i raţia terenului, ureînd noscută în zilele noastre, \ parcului, muzica şi soli­
• Bucurcşci, a fost introdus
Jlcloric (co- cieri. (VASILE GRIGORAŞ, studiul debitelor solide de şi coborînd pe cîteva te­ au dat la iveală pe te­ \ citudinea personalului de
i corespondent). * rase. închide o suprafa­ rasele din preajmă o se­ servire oferă consumato­
l aluviuni în suspensie. Aces­
ial : „\V11- Şl ACUM, ÎNCOTRO ? ţă de circa 3 ha dc for­ rie de ateliere de fieră­ \ rilor clipe plăcute de des­
ruceritorul". • te realizări au situat unita- rie, olărit şi adevărate tindere • Un sfat util de
„Şi acum, încotro ?“. Aşa ma unui hexagon nere­ \
s-ar putea formula dilema gulat. Tehnica de con­ hambare pentru păstra­ la un specialist în bri­
conducătorului auto, necu- I strucţie a zidului este rea cerealelor, care au \ chete şi broaşte de... uşi:
noscător al zonei, aflat Ia cea cunoscută la cetăţile fost distruse o dată cu introduceţi ulei (de
această bifurcaţic de dru­ \ nu
muri de pe traseul Topliţa — I dacice. Zidul gros, de incendiul din timpul răz­ \ nici un fel !) în broaştele
Lunca Cernii de Jos. 3,20 ni, poartă urme de boiului din 105—106 e.n., de la yale. Nu ajută.
Tabla indicatoare — după refacere în vremea din­ cînd Sarmizegetusa Re­ \ Dimpotrivă, acumulează
cum se vede din imagLne —
a devenit „poligon de tra­ tre cele două războaie gia — centrul politic, mi­ \ praf, produce uzură şi
I : 7,00 Ac- gere" pentru vinătorii fără împotriva romanilor şi litai:, cultural-religios a blochează yala. Folosiţi
0 dc minu- noroc la... vinătoarc. „Sînt cucerit de Imperiul \ praful de grafit ! ® Ca
oprogramul urme de brcnerc" — ne spu­ după anul 106 e.n., cînd fost
lagazin du- ne ca un cunoscător in ale în interiorul cetăţii a fost roman. .Sarmizegetusa va \ o... bijuterie. Aşa arată
iunc dc ac- vinătoarei conducătorul auto cantonată, pentru o pe­ reapare ca epitet al vii­ unitatea 82, amplasată în
uzică; 12,00 Silviu Vasilc. \
îtru toţi ; Indicatorul, care arată aşa rioadă, legiunea a IV-a toarei capitale a provin­ parcul Filimon Sirbu, din
rpal; 13,15 eiim se vede, se află pe te­ Flavia-Felix, participan­ ciei romane ce a fost \ Brad. Curată, bine apro­
>utăţi. Mu­ ritoriul comunei Topliţa şi tă la războaie. Zidul ce­ ridicată în anii 108—110 \ vizionată - model intre
ls,35 Radio- sperăm că, astfel „sensibili- tăţii este străpuns de 3 e.n. în Ţara Haţegului, unităţile I.C.S.M. din lo­
îellor; 14,00 v zat“, consiliul popular ii va
14,30 Mclo- da in curînd altă faţă. Cl- porţi — poarta de vest din porunca împăratului \ calitate —, drept pentru
Clubul ne-i potoleşte insă pc vînâ- lă care ajunge drumul Traian. \ care şi spunem: moi ma­
.Ătin dc torii care fac ţinte de tra­ s re dragul să-i treci pra­
-îrste ale gere din indicatoarele dc pe pavat eu piatră locală —• ADRIANA RUSU,
românesc ; drumurile publice ? micoşist —, care porneş­ arheolog, gul. In acest an, unita­
sonor; 17,30 te de la poalele Dealu- Muzeul judeţean Deva \ tea şi-a depăşit planul
mo expres ; cu peste 300 000 lei •
La operetă; \
dc ştiri ; V I C T O R I E VERTICAL : 1) Cineast ro­ regresului — Sculptor, autor Dintre realizările recente:
ca pentru mân, căruia îi aparţine peli­ al compoziţiei „Monumentul \ s-a dat în funcţiune un
adiojumal ; ORIZONTAL: l) Sculptor cula „Victoria" ; 2) Semnata­ Victoriei" din Constanţa (Bo-
îarca scenă român, autorul „complexului rul versurilor „Slavă celor ris) ; 11) A aduce în conştiin­ \ nou tronson de cale fe­
Turneul monumental" din Cărei, ridi­ căzuţi" — Mişcate din loc cu ţă fapte de vitejie — A scris \ rată dublă, pe distanţa
30 Consem- RUINELE UNEI AŞEZĂRI cat în memoria eroilor din greutate ; 3) Strămoşii noştri cartea „Eroi au fost, eroi sînt Pui—Băieşti. De aseme­
iucccse ale PERFORMANŢELE războiul antihitlerist — Mo­ pe care istoricul Herodot i-a incă“ (Dumitru). \ nea, se află în stare a-
re romi- STRĂVECHI JETULUI DE APĂ numentul eroilor (pi.); 2) Poc- caracterizat drept „cci mai Dicţionar : INTG, EOS, CLE.
adiOjurnal ; tă, semnatara versurilor „Cu viteji şi cei mai cinstiţi din­ PETRU PARDĂU, l vansată de execuţie lu­
Ic sportiv ; Arheologii chinezi au Maşinile de decupat cu toţii Învingători" (1916—1944) — tre traci" (sing.) — Cci mai Hunedoara s crările de dublare la
de dans ; Viteaz; 3) In atac — însemn viteji dintre viteji — „Cîntăm tronsonul dintre staţiile
DEZLEGAREA CAREULUI
ulctln de descoperit ruinele capitalei jet de apă de inaită pre­ al gradului de ofiţer — Vic­ eroilor... imn", piesă corală APARUT IN ZIARUL NR. 8853: Pui—Baru • In sprijinul
unei străvechi aşezări, da­ siune srnt folosite in sec­ toriei 35 !; 4) Pace lăuntrică ! de F. Comişel ; 4) La 9 mai 1) SCOROBETE — C ; 2) ŢA-
— A sta locului; 5) Distanţă s-au sărbătorit 41 de la vic­ orientării şcolare şi pro­
tină de acum 2 600 de ani, toare diverse. In Franţa, de NEA — SOCOB ; 3) OMUL
străbătută de o unitate în toria asupra fascismului (sing.) fesionale a elevilor, azi se
informează agenţia China exempiu, firma producătoa­ marş — Parcată în centru ! ; — Drapelul roşu al victoriei LETONI ; 4) II — ETICA = h încheie la Vulcan o in­
Nouă. Este vorba de zidu­ re de încălţăminte ,,lmbert" 6) Semnează textul corului' a fost înălţat de ostaşii so­ AN ; 5) ALO — ON — NR 7)
G ; 6) ALA D AR — ARU ;
rile care înconjurau rega­ va folosi o asemenea ma­ „Pe lespedea eroilor", de S. vietici Egorov şi Kantaria pe I3RATU — JODAL ; 8) A teresantă acţiune organi­
scris
Sarchizov
tul Qin, pe o distanţă de şină pentru decuparea pie­ versurile (Ştefan) — A „Balada cupola Reichstagului cucerit H — TA — RUSE ; 9) RT = \ zată sub genericul „Pri­
la 30 aprilie 1945 (pl.) ; 5) „O-
melodiei
3 300 metri de la est la lii, inregistrind la această dorobanţului Ion", de A. Gi- dâ... români", cor de C. Po- JARDA — VA ; 10) NICA măvara pionieriei", la
ierea (Pa- vest şi 3 200 metri pe di­ operaţiune economii anu­ roveanu (Gheorghe); 7) Mul­ rumbescu, pe versuri do V. MARIAN ; 11) ABRUDAN I \ care au fost antrenaţi un
o (Arta) ; ţime — Excepţională; 8) Lac Aloesandrl (neart.) — „Glorie UNU. mare număr de puitători
Prieteni recţia nord-sud. Descoperi­ ale de ordinul unui mili­ în Finlanda — Se înalţă eroi­ lor, armatelor vieţii", versuri MAT ÎN 3 MUTĂRI ai cravatelor roşii cu tri­
ern — A); rea este considerată im­ on de franci. Totodată, o lor — Stau în cale ; 0) „Glorie ce aparţin acestui poet (Au­ Controlul poziţiei : i
ă (Modera portantă, in măsura in ca­ ...pace, Românie", cor de L. rel) ; 6) Sculptor, autorul Alb : Ret, Tc5, Cg5, Pf2. color • Meşteşugarii de
entimenta- Urmă alsaciană înlocuieşte Profeta — Ii aparţine marşul „Monumentului ostaşului ro­ Negru : Rd3, Pc7. \ la cooperativa „Haţega-
Piclu (Ar- re se apreciază că regatul explozivii cu jetul de apă ..Eroii independenţei" (Nico- mân" din Bala Mare (Andrei) SOLUŢLA PROBLEMEI na“, din Haţeg, au reali­
NI: Vară o constituit ia vremea res­ pentru decuparea unor lae) — Confederaţia Generală — Aurora greacă ; 7) Inva­ DIN ZIARUL NR. 8 853 : \
(Parîng) ; pectivă, embrionul unifică­ blocuri de gresie în Mun­ a Muncii (abr. înv.); 10) riabil — Dujardin (abr.) ; 8) 1. CbO — d7 Rc4 — dă zat peste plan, de la în­
alembric) ; Schimb — Sculptor, autoru) II aparţine piesa de teatru 2. Df2 — că -!- \ ceputul anului, 9 700 mp
rate (Uni- rii Chinei. ţii Vosgi. Ca urmare a a- lucrărilor „Victorie", „Triumf"; „Primăvara victoriei" (Teo­ 3. Dcă — e5 oriunde : Cd7 ţesături de lină şi tip
: Cintece- Săpăturile, care au du­ cestei modernizări, produc­ 11) Autorul unui „Poem al e- dor) — Strigătul victoriei — 13 mat - \ lină, au livrat în plus la
ral); VUL- rat 10 ani, au dat la ivea­ tivitatea muncii in carieră roului necunoscut" (Mihai) — Atac pe aripi ! ; 0) In marş ! 1........................C
premiu Produs al întreprinderii „Vic­ — Corabie legendară — Riu 2. Df2 — 13 -i- Re4 — d4 l export produse în valoa­
LOKEA l lă vestigiile unor palate şi a crescut cu 50 la sută. toria" din Arad. in Argentina ; 10) Emblema 3. Df3 — d3 mat re de 25 000 lei, iar la
crui>; PE- ale unor temple, acoperind I fondul pieţei mărfuri în-
unl (Alun- o suprafaţă de 7 000 metri RECORD I
JANI: Bă­ pătraţi. 7 7 7 Z , 7 7 7 Z sumînd 210 000 lei • „în
ii; BRAD: n \ localitatea noastră — ne
fantastici Recordurile sportive de y///r A //, A /y
GURA- „TIGRUL ZĂPEZILOR" l i n f o r m e a z ă Gheorghe
mlnă la windsurfing sini slabiiite in tu Boohă, secretarul organi­
a e r u l ) ; două domenii - anume // /A ? / w , 7 7 // -‘ t zaţiei de partid din sa-'
tălie pen- Serpaşui Tenzing Norgay, performanţe de distanţă şi, y//A tul Negoi, comuna Lun­
eriile I-II care în 1953 l-a însoţit pe t
ndra (Fla- celebrul Edmund Hillar/ respectiv, de viteză. lata A 7 /r ca Cernii de Jos — a fost
GIU-BAI : insă că, pentru a figura în construit astă iarnă, prin
ite a mea cînd a cucerit pentru pri­ m \ participarea sătenilor, un
(Casa de ma oară Evcrestu! (8 848 celebra Carte a recorduii- m .
IG: Aten- m), a încetat din viaţă in lor Guinness, francezul 7 /7 7 7 \ magazin. Există şi mobi­
• Vultur w zz lierul necesar. Dar, nn
t: Pas în oraşul indian Darjeefing, Marco Topdemir a decis H \ au fost executate finisă­
Racolarea în vi r stă de 72 de ani. să stabilească un record '//// '//// . . rile, iar oamenii aşteap­
ră); SI- Supranumit tigrul zăpezi­ \
toril (Mu- lor"; Tenzing a fost apre­ parasportiv, ca să spunem # tu tă cu nerăbdare... inau­
Toată Iu- aşa. EI s-a ţinut in picioa­ 'Z & l \ gurarea" ! întrebăm şî
îa — sc- ciat în mod deosebit de \ noi; pe cînd finisările şî
ia); GHE- Hillary, care spunea că e- re pe planşa sa cu pinză
f extrate- ra dotat cu un deosebit timp de 37 de ore şi 53 de m s deschiderea magazinului
l > . V 7 Z A din Negoi ?
talent de alpinist. minute. Voilâ ! \
m I