Page 41 - Drumul_socialismului_1986_05
P. 41
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA < CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ
Participare numeroasă, muncă
fei responsabilă la întreţinerea
woiiui mi«oon»c
S Î H T Â l M U culturilor prăşitoare
In toate unităţile Consi
evidenţiem, în aceeaşi mă
re este încheiată pc 90 de
liului unic agroindustrial cizat că şi această lucra ha cultivate —, trebuie să
ORCAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C Simcria continuu lucrările ha din cele 1.02 ha culti sură, răspunderea şi hăr
de întreţinere a culturilor vate. nicia dovedite în această
SI Al CO IU SI LI ULU I P O P U L A R J U D E Ţ E A H I prăşitoare, de recoltare a Concomitent se recoltau campanie de membrii coo
furajelor. La C.A.P. Sîn- furajele, lucrare care se peratori, care ies zilnic, în
tandrei, mecanizatorul efectua manual (la trifo- număr mare, la sapă. Luni,
Gheorghe Fulea a încheiat liene) şi mecanizat (seca de exemplu, circa 120 de
Anul XXXVIII, nr. 8 861 MIERCURI, 14 MAI 1986 4 pagini - 50 bani de efectuat praşila meca ra şi orzul masă verde). oameni se aflau în cîmp
nică pe toate cele 60 de La C.A.P. Simcria, me la prăşitul manual al sfe
ha ocupate cu sfeclă de canizatorul Nicolae Bălţatu clei de zahăr şi al celei
Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la adunarea zahăr. După el au intrat — care a preluat cultura furajere. A.şa se face, că
cu sapele în cultură coo de cartofi în acord global, praşila I manuală la sfe
peratorii din brigăzile con cla de zahăr s-a încheiat
solemnă consacrată aniversării partidului duse de Sidonia Muntean, pe 45 de ha, din cele 50
Juja Băda, Dorica Ncagu C.U.A.S.C. Simeria de ha cultivate, iar praşi
şi Maria Mariş. Ei au la a Il-a manuală la sfe
Strălucită sinteză a unui drum istoric muncit cu hărnicie, înche I executînd toate lucrările cla furajeră se afla şi ea
ieri
pînă
ind
în prag de finalizare. In
praşila
manuală pe întreaga su necesare, de la pregătirea ginerul şef al cooperati
la
recoltat
terenului,
glorios, viziune clarvăzătoare prafaţă. tarlaua „Lîngă sat", —, tocmai pînă încheiase cel vei, Petru Mateevici, subli
în
vrednicia
nia
de
dovedită
mecanizatorul Pavel Cuh de al doilea rebilonat pe cooperatorii din brigăzile
cultivate.
ha
asupra perspectivei socialismului niei care erbicidase carto cele 50 de de remarcat este Simeria Veche, Biscaria şi
Demnă
fii pe mai mult de 70 de
Cărpiniş.
Tot
el,
mulţu
ha, executa cel de al doi grija mecanizatorului pen mit de modul cum se pre
lea rebilonat. încheiase tru calitatea lucrării. zintă culturile la această
si comunismului în România pînă ieri lucrarea pe 25 Dacă putem aprecia mo dată, atît păioasele, cît şi
f de ha, străduindu-se să dul în care mecanizatorii cele prăşitoare, preciza că
menţină ritmul bun de lu şi-au făcut aici datoria — toţi cooperatorii şi meca
cru în continuare. Ingine Ion Borşoş, de pildă a nizatorii sînt puternic mo
Puternic îndemn ia acţiune revoiutionară în slujba asigurării rul şef al cooperativei, Mi- încheiat în timp record bilizaţi — aşa cum cerea
hai Popcscu împreună cu praşila l mecani-â la sfe secretarul general al parti
Împreună cu ortacii mei, ţie şi dăruire, cu deplină con progresului continuu mecanizatorul loan Faze- clă dc zahăr, iar Gheorghe dului, tovarăşul Nicolae
am urmărit cu viu interes şi cordanţă intre angajamente kaş, se aflau în cîrnp la Biriş a executat praşila I Ceauşescu, în cuvîntarea
cu neţărmurită mindrie pa şi fapte, pentru permanenta ai patriei executarea praşilei I me lă porUmb po mai mult de la adunarea solemnă con
triotică magistrala cuvinta- creştere a bazei de materii canice la porumb. El a pre jumătate din cele 85 de sacrată aniversării parti
re a iubitului nostru condu prime a ţării, promovind cu dului — să execute la timp
cător, tovarăşul Nicolae consecvenţă noul, deschizînd Am trăit cu inima deschi şi de calitate toate lucrări
Ceauşescu, la adunarea so noi drumuri spre adincurile să fiecare frază a magistra le în cîmp, pentru a ob
lemnă organizată cu prilejul de minereuri, promovind teh tei cuvintări a tovarăşului ţine, în final producţii
aniversării a 65 de ani de la nologii moderne, de înaltă Nicolae Ceauşescu rostită la cit mai mari la hectar.
adunarea solemnă organizată
făurirea Partidului Comunist productivitate şi eficienţă. Mobilizare bună am în-
Român. Ne-am simţit alături, Sintem pe deplin conştienţi in Capitală cu prilejul ani tîlnit şi la C.A.P. Băcia,
cu inima şi gindul, de cei că numai in acest fel pu versării a 65 de ani de la unde cuvîntul de ordine
făurirea Partidului Comunist
prezenţi în Sala Palatului tem lupta pentru înlăturarea este, de asemenea execu
R.S.R., de secretarul general a tot ceea ce este perimat Român, aniversare scumpă tarea praşilei la t'mp, re
al partidului, t o v a r ă ş u l şi nu mai corespunde exi întregului nostru popor. In coltarea şi însilozares fu
Nicolae Ceauşescu, neînfrica genţelor şi comandamentelor numele colectivului de oa rajelor.
meni ai muncii din care iac
tul revoluţionar comunist, ale cincinalului dezvoltării inten Atenţie mare se acerdă
Cărui cuvinte şi îndemnuri sive, care va marca trecerea parte, aducem împreună cu aici cartofilor, unde, sub
ţara, omagiul nostru fierbin
pe îmbărbătează şi mai mult României socialiste ia un nou te partidului, continuatorul îndrumarea directă a lui
in munca noastră de fiecare celor mai bune tradiţii de Drugo.ş Visirin, inginerul
stadiu de dezvoltare. Şi pu
zi. Printr-o unanimă mobi luptă pentru dreptate socia şef al cooperativei, me.a-
lizare, prin unirea tuturor e- tem spune că aceste cerin lă şi naţională. nizatorul Gheorghe Apa-
forturilor, noi, minerii Ghela- ţe — productivitate sporită, Şi cu acest prilej, secre raschivei executa cel de
riului, sintem hotăriţi să ac calitate superioară, eficientă tarul general al partidului al doilea rebilonat. La rîn-
dul său, Gheorghe Danciu,
ţionăm cu şi mai multă vi maximă — sint deziderate arată că a fi revoluţionar, ajutat de cooperatorul
goare pentru realizarea im ale fiecărei zile de muncă din a fi comunist înseamnă a
portantelor obiective cu abatajele minei Ghelart, în lupta împotriva a tot ceea Gheorghe Iosif, au erbi-
prinse in istoricele ho- ce este vechi şi perimat, în cidat porumbul, cultură la
care îşi desfăşoară activita care praşila mecanică o
tăriri ale Congresului al tea peste 800 de comunişti, seamnă a promova cu în execută Onişor Paşca. La
Xlll-lea, a prevederilor Pro drăzneală noul, a acţiona cu sfecla de zahăr, praşila I
exemple de hărnicie şi acţiu toată fermitatea pentru în
gramului partidului, pen mecanică a fost încheiată,
ne revoluţionară pentru toţi tărirea spiritului de răspun
tru continua înflorire a dere, de ordine şi disciplină, acum executîndu-se cea
României socialiste, pentru ceilalţi membri ai colectivu a găsi cele mai bune căi de manuală. Dintre cei mai
făurirea visului de aur al o- lui nostru. organizare a muncii şi vieţii harnici, loan Barb. preşe
menirii — comunismul. întregii naţiuni, pentru inlăp- dintele unităţii, îi amintea
Aşa cum ne-a cerut în NICOLAE DR1STARU, pe cooperatorii Dumitru
mod imperios tovarăşul maistru principal specialist, DIONISIE MUNTEANU, Onciulenco, Andor Ferencz,
secretarul comitetului membru cooperator, Ludovic Torok, Petrişoi?
Nicolae Ceauşescu, minerii A.E.S.C. Sîntaudrci. Lucrătoarele Floricica Cătană şl
de partid al E.M. Ghelari deputat, comuna Băcia Aurelia Viloalca au trecut La recoltatul primelor cantităţi Pîrva, Maria Gherman ş.a.
din Poiana Ruscăi vor acţio
de castraveţi din serele ferm ei numărul 2.
na în continuare cu abnega (Continuare în pag. a 3-a) (Continuare în pag. a 3-a) MIRCEA LEPADATU
Creşterea mai puternică a productivităţii Ce oferă căminul cultural,
muncii —factor hotărîtor al dezvoltării intensive duminica ?
„Cît ai muncit azi pen secretarul general al parti mulţi ani, pe panoul frun direcţia creşterii producti Ne-am obişnuit într-atît • Căminul cultura). Sîn-
tru ţară, ce ai dat socie dului, nu se poate vorbi taşilor din judeţ şi din ţa vităţii muncii — factor ho cu manifestările educative tămăria-Orlea. De fapt aici
tăţii?". O întrebare ce de făurirea societăţii socia ră. tărâtor al rodniciei orică şi cultural-artistice de la nu... prea este cămin. Cel
poate fi citită în cele liste multilateral dezvolta rei activităţi productive. sfîrşit de săptămînă din vechi nu mai e funcţional,
mai diverse locuri de te, de înaintare spre co PRIMELE NOTIŢE: De peste 6 ani am obţinut unele aşezăminte culturale iar la construcţia celui noh
muncă din unităţile eco munism, fără a realiza o DESPRE CE A FOST statutul de unitate-model incit cu greu ne mai pu mai este încă mult de lu
nomice hunedorene. Este înaltă productivitate a pe ministerul de resort, la tem imagina cum ar pu cru. în afişierele de pe pe
înscrisă pe panouri mari muncii. Necesitatea dublă — O spunem cu mindrie aceasta contribuind în mod tea fi altfel. Mal ales in retele deteriorat al vechiu
şi atrage privirea ca o fla rii productivităţii muncii ne-a declarat ing. Liviu decisiv şi rezultatele obţi ultima perioadă, cînd în lui cămin există, totuşi,
cără. Dar, înainte de a fi în actualul cincinal repre Cucu, directorul I.M.C. De nute în direcţia creşterii numeroase aşezări rurale ceva: un afiş care anunţă
acolo această flacără a lu zintă şi calea sigură pen va — că unitatea noastră productivităţii. Am făcut se desfăşoară săptămînile „Festivalul filmulu la sa
1
minat în inima şi conştiin tru realizarea obiectivului este una din zecile de mii continuu progrese. De pil cultural-educative, precum te* încheiat la sfîrşitul lu
an
ţa oamenilor, dinamizînd esenţial stabilit de Congre de ctitorii apărute pe har dă, în penultimul produc al şi fazele comunale ale şta nii... ianuarie ; şi cîteva
ta ţării prin grija directă
cincinalului
trecut
acţiunile muncitoreşti şi sul al XIII-lea al partidu a secretarului general al tivitatea muncii a fost mai fetei „Căutătorii de co
propuîsînd realizările la lui, privind trecerea Ro partidului, t o v a r ă ş u l mare — în privinţa reali mori ' din cadrul noii e- programe de activităţi (su
1
cote tot mai înalte. In e- mâniei de la stadiul de ţa Nicolae Ceauşescu. Deci, zărilor — cu peste 44 000 prapuse). Pe primul, nu se
conomia hunedoreană se ră socialistă în curs de amintirile noastre sînt mai lei pe om, faţă de 1981. diţii a Festivalului naţio distinge nimic — timpul a
pot consemna preocupări dezvoltare la stadiul de proaspete şi cuprind, în — Faţă de acelaşi an, în nal „Cintarea României". şters orice urmă de scris.
majore şl unanime pentru ţară mediu dezvoltată din primul rînd, o dezvoltare 1985 ce creştere a atins Şi, totuşi. Dar să nu an Pe următoarele, însă, dis
sporirea continuă a eficien punct de vedere economic. extensivă — concretizată productivitatea muncii, to ticipăm. Un raid între tingem cîtc ceva : sînt pro
ţei economice, pentru creş Pentru a ilustra cit mai prin înfiinţarea, pe rînd, varăşe director ? prins, duminică, prin une
terea accelerată a produc bine eforturile ce se depun a noi secţii şi ateliere, prin — O creştere de 23 400 le aşezăminte de cultură gramele de activităţi din
tivităţii muncii. Este un în scopul creşterii produc creşterea spaţiilor dc pro lei pe om al muncii. A- perioadele 14—25 aprilie
ducţie. în acest fel, am a- ceasta s-a datorat faptului ne-a relevat modul în care ...1984, 3—11 martie 1984
obiectiv de anvergură al tivităţii muncii, am popo juns în prezent să f m un
:
industriei şi agriculturii, al sit recent în mijlociii co că în 1985 Iun preluat fos îşi onorează sarcinile în şi februarie 19841 Şi, to-
întregii economii româneşti. lectivului întreprinderii de adevărat combinat, să aco ta întreprindere de balas- credinţate cei învestiţi cu
perim aproape toată gama
In fond, după cum a subli materiale de construcţii materialelor de construcţie. MARIN NEG OIŢA răspunderi în organizarea LUCIA LICIU
niat în repetate rînduri to Deva — colectiv care şi-a Simultan cu extinderea activităţilor cultural-edu
varăşul Nicolae Ceauşescu, înscris numele, de mal ne-am mobilizat forţele în (Continuare in pag. a 3-a) cative. (Continuare in pag. a 3-a)