Page 43 - Drumul_socialismului_1986_05
P. 43
» MIERCURI, 14 MA! 1936 Pag. 3
Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la adunarea
EBraaMM tul şi protecţia mediului;
IUNE solemnă consacrată aniversării partidului r u b r i c a t i n e r e t u l u i înconjurător" judeţean Brăila
de
organizat
Comitetul
al U.T.C., manifestare de
Strălucită sinteză a unui drum istoric glorios, dicată aniversării a 65 de
a îji eco- Manifestări dedicate ani de la făurirea Parti
Românici, dului Comunist Român.
ice ! viziune clarvăzătoare asupra perspectivei Sesiunea s-a desfăşurat
versuri aniversării partidului în trei secţiuni, prilejuind
hidirc no- socialismului si comunismului in România participanţilor judeţului Hu
cţiune rc- f nedoara o prezenţă meri
t. Unitate Săptămînă activităţilor e- măr de 80 elevi, de cu-
şi faptă ducaţiei revoluţionar-patrio- rînd primiţi în rîndurile or torie. însoţiţi de profesorul
progresul Puternic îndemn la in slujba asigurării progresului Zeno Babeş de la Liceul
1 al pa- tice din cadrul „Lunii e- ganizaţiei revoluţionare de industrial nr. 3 Deva, cei
acţiune continuu ai patriei ducaţiei politice, revoluţio- tineret. trei elevi au ocupat locuri
erial (co- nar-patriotice şi culturii so • Liceul „Decebal" din
patru Ro- fruntaşe. Do pildă, eleva
- ultimul revoluţionară (Urmare din pag. 1) condiţii calitativ superioare a cialiste pentru tineret" (2 Deva a găzduit un reuşit Gabrieia Munteanu, de la
mai — 1 iunie a.c.), aflată
lucrărilor agricole şi a celor la cea de a XVIII-a edi spectacol de muzică şi po Liceul agroindustrial Geoa-
consacrat
ezie
aniversării
(Urmare din pag. 1) tuirea neabătută a Progra de gospodărire şi mlrumuse- ţie, prilejuieşte organelor a 65 de ani de la făurirea giu, coordonată de profe
mului partidului. Ecoul pe ţare a localităţii se Înscriu Partidului Comunist Român, sorul Gheorghe Aleman, a
care îl au în inimi şi con pe linia exigenţelor lormula- şi organizaţiilor U.T.C. ini ocupat primul loc cu co
A fi comunist, a li revolu ştiinţe aceste îndemnuri este te in cuviniarea rostită. ţierea unei largi game de la care au participat elevi municarea „Combaterea in
manifestări
politico-educa-
ţionar — sublinia tovarăşul cu atit mai larg dacă avem Sporindu-ne şi mai mult tive consacrate celei de a şi cadre didactice. tegrală a dăunătorilor din
® In aceste zile, în mai
I: G,00 Ra Nicolae Ceauşescu în cuvin- in vedere că tovarăşul eforturile pentru a realiza 65-a aniversări a făuririi multe localităţi din judeţ, pomicultură şi măsuri de
ci im ine ţii ; tarea la adunarea solemnă Nicolae Ceauşescu a dovedit împreună cu toţi oamenii protecţie a solului". Pre-
; 7,30 Azi, — înseamnă a lupta pentru în decursul celor peste cinci muncii din agricultura pa Partidului Comunist Român. între care Petroşani, Vul zentînd comunicarea „As
;vi sta pre- creşterea accentuată a pro decenii de amplă activitate triei o nouă calitate a mun • Peste 150 de elevi din can, Brad, Călan ş.a. au pecte privind protecţia con
rul melo- Hunedoara au participat, avut loc expuneri, dezba
Suletm (le ductivităţii muncii. Iar noi, revoluţionară că nu are ţel cii si vieţii noastre, o apro tra factorilor dăunători de
tindem as- oamenii muncii de la Exploa mai nobil, mai suprem, decit piere tot mai mare a condi zilele trecute, la simpozio teri, mese rotunde sub ge mediu asupra pădurii de
,00 Buletin tarea minieră Ghelari, răs acela de a servi interesele ţiilor de muncă şi de viaţă nul „65 de ani de la fău nericul : „Tineretul Româ agrement Chizid din Hu
Solişti şi rirea Partidului Comunist niei socialiste — participa
:ice (le la pundem prin lapte acestui partidului, cauza socialismu de cele de la oraş, glodu nedoara", elevul Ovidiu
ţările so- deziderat. In perioada trecu lui şi comunismului, de a asi rile noastre de recunoştinţă Român — un drum de glori re, dezvoltare, pace", ac Marina, de la Liceul in
Sroului clc tă de la începutul acestui gura ridicarea continuă a se Îndreaptă in aceste zile oasă istorie. Epoca Nicolae ţiuni dedicate Anului In dustrial nr. 3 Deva, îndru
11.00 Bll- Ceauşescu — epoca tinere ternaţional al Păcii.
11,05 Ra prim an al cincinalului bunăstării şi fericirii poporu spre partidul comuniştilor, mat do profesorul Zeno
ţiilor; 11,35 1986—1990 am pus la dispo lui, întărirea independenţei şi spre secretarul său general, ţii noastre revoluţionare". ® La Deva, Hunedoara, Babeş, a fost distins cu
00 Buletin ziţia economiei naţionale suveranităţii patriei noastre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Au prezentat comunicări Petroşani, Brad, Orăştie, locul al ll-lea. O menţiune
Ştiinţa sc- peste 3 200 lone minereu de socialiste. al cărui minunat exemplu de Teodor lovănescu, prim-se- Călan, Haţeg, Simeria, Lu-
25 Din ce a obţinut şi eleva Gabrie
lui ; 12,45 fier in plus faţă de sarci Realizările obţinute de dăruire revoluţionară şi ne cretar al Comitetului mu peni au fost iniţiate spec ia Beneş, de la Liceul de
Radio-Tv.; nile de plan, spor obţinut in membrii cooperatori din ca ţărmurit devotament pentru nicipal al U.T.C., Voicu Si- tacole de poezie şi muzi matematică-fizică din Hu
Ia 3; 15,00 întregime pe baza creşterii drul C.A.P. Băcia în această interesele supreme ale ţării, mon, secretar al Comite că sub genericul „Partidu
; 15,05 Clu- nedoara, coordonată de
16.00 Ra- productivităţii muncii. primăvară la executarea in il vom urma neabătut. tului municipal al U.T.C. şi lui — omagiul tinereţii prof. Alexandra Tigu, cu
* Tragerea Gheorghe Angiu, secretarul noastre". comunicarea „Efectele po
10,25 Cute- comitetului U.T.C. din com
in viaţă; AFIRMAREA CUNOAŞTERII luării asupra florei şi fau
' ?ono- Ce ©feră căminul cultural, duminica? binatul siderurgic. nei din Hunedoara şi îm
i de ® In şcolile generale nr. prejurimi",
ilicui noas- 1, 2, 9, 10 şi 12 din Hu- De curînd, trei elevi din
Te slăvim (Urmare din pag 1) chis lacătul care închidea nic care, la cei peste 50 mo- judeţul nostru au partici MIHAELA MUREŞAN,
ii — cîn- căminul cultural, după ce dc ani ai săi, este aproape nedoara, au avut loc
Iimbii ro- mentele emoţionante ale pat la sesiunea interjude preşedintele
rele serii; tuşi, pe raza comunei s-a am constatat lipsa de răs cu sufletul de tinerii aşe înmînării carnetului de ţeană de comunicări şi Consiliului judeţean
îal : 21,00 desfăşurat în perioada 4— pundere în gospodărirea zării, şi care şi-a asumat membru al U.T.C. unui nu referate cu tema „Tinere al elevilor
v; 22,00 O 11 mai săptâmîna cultu- acestui 'ăcaş, am aflat, cu întreaga răspundere a ma
23.00 Rc- ral-cducativă ,,La poalele stupoare, că acţiunea, pro nifestării. După masă ti
rii Prono-
No ci urnă cetăţii". A debutat graţie gramată pentru ora 14, a nerii • noştri au fost la zo
—24,00 Bu- colectivului bibliotecii co avut ...loc. Numai că 1 ă ea na de agrement „Podul
munale, cu sprijinul Bi n-a participat nici un lo Strei ului", la închiderea
bliotecii judeţene, care au calnic. Iar ...precizările ce săptămînii cultural-educa-
organizat cîteva manifes lor care au „organizat-o", tive a comunei, iar acum
tări apreciate. Duminică, nu concordau nici în ccaa sînt aici, că aşa se cuvine
urma să aibă loc închide ce priveşte ora, nici în să-şi petreacă la sfîrşit dc
‘lai pentru rea săptămînii. Am aflat ceea ce priveşte conţinu săptămînă".
Stigmatul că aceasta se va desfăşu tul. Mai e nevoie de con Aşa se cuvine. Am con
EDOARA : cluzii ? Lc-au tras, sîntom
acul de ar- ra la... statat interes pentru or
- sala A); © Căminul cultural din convinşi, la faţa locului, ganizarea serilor la, sfîrşit
către sine satul Bucium. Cu greu ani atît directorul coordonator de săptămînă şi la Cămi
a B) ; Bu- nul cultural din lîatiz, un
5am, scrii- ajuns în sat. Nici o tablă al căminelor culturale din
i); Marele indicatoare nu nc-a... in comună. Constantin Mălă- de, la o oră destul de târ
PETRO- dicat aşezarea cu pricina. icscu, cîi _ş‘. înv. Margare zie, localnicii au ţinut să
erpoliţistul La căminul cultural — ta Spanache, direetorul Că vizioneze filmul românesc
;c (7 No-
oh Dej nev nici un afiş nu anunţa minului cultural din Bu „Comoara". Numai că, în
ENI : Se manifestarea. ,,Am pus a- cium. Aşteptăm, prin fap raidul organizat duminică
ci (Cultu- fi.şe în... gară la Subccta- te, măsurile luate l de ■ Secţia propagandă a
: . Legenda
; •* I-1I tc" ne-au informat... orga ® Căminul cultural Ruşi. Comitetului judeţean de
NEA : nizatorii. Dar nici un lo „Stop, mare nedee. Cintă partid şi Comitetul jude
îţuiui sin calnic cu care am stat de formaţia .Maris" — ne a- ţean de cultură şi educa
ul) ; PE- nunţă afişul de la intrarea ţie socialistă am văzut cit
şi un bă- vorbă — de la copii la
>c) ; ANI- vîrstnici — nu avea cunoş în aşezământul de cultură, şi cum îşi fac datoria, cit
tulul zilc- tinţă despre manifestarea de unde răzbatea muzica şi cum muncesc unele ca
ncitoresc); şi veselia dansului. „Au dre cărora le-au fost în
Doctoriţele culturală do duminică. ,,în
vD : Toa- urmă cu două luni a fost venit mulţi tineri şi din credinţate mari răspunderi Aspect de la faza orăşenească Haţeg a concursului „Muncă, frumuseţe, tinereţe",
, cintă şi un ba' De atunci, nimic" satele vecine — ne infor în organizarea timpului cisligat de utecista Zinuca Gîrliaciu, confecţionară Ia cooperativa „Retezatul" clin loca
.ia roşie); — ne-au mărturisit local mează Ion Petrescu, depu liber al oamenilor, în edu litate. Foto AUREL ANCA
Loto Pro
ii ; ORAŞ- nicii. După ce a fost des tat şi delegat sătesc, local carea lor.
il electric • • - e- e- o- e- o- e- e- c- e- «- a- e- o
a rea Mării • - • - • - © - © - • - « - © - © - o - o - o - c - o - o - ® - © - ® - ©
I a c ă r a);
: Hotel (Urmare din pag, 1) de topire existente — cu o
a de cul- Creşterea mai puternică a productivităţii muncii capacitate de 5 000 tone pe
Se întorc an cu două cuptoare
; BRAZI: tiere Alba Iulia — activi y
:CALAN: tate care avea un ritm mai de 12 000 tone pe an fie
Măriuca scăzut. în actualul cinci tatea clin balastiere pe de colectivul secţiei pa jutorul calculatorului dc exemplu, numai la vată care. Efectele economice 5
ă); S1ME- nal vom ridica însă la ni care le-ani organizat în nouri mari : proces — va conduce la minerală, spre finalul ac sporirea producţiei fizice
ncintere- © Modernizarea operaţii obţinerea unei producţii tualului cincinal producţia cu 4 000 tone pe an, redu
i; ILIA : velul cerinţelor şi activi- două secţii puternice. marfă va fi mai mare cu
tinereţea lor de gietuire a panouri suplimentare de 4 000 mc cerea consumului de com
LARI: A- lor interioare. (Efecte : re şi înregistrarea altor efec circa 40 milioane lei pe bustibil cu 0.279 tcc pe
îepol; (Mi- Creşterea productivităţii muncii în cincinalul ducerea consumului de ma te economice pozitive. De an, beneficiile vor înregis tona de produs, iar pro
1981—1985 (în mii lei/om)
noperă, anual, cu circa pildă, în actualul cincinal, tra un spor de 72.8 la su ductivitatea muncii va
Anul Plan Realizat 10 000 ore-om şi creşte producţia marfă a secţiei tă, iar productivitatea mun creşte cu 35 000 lei pe om !
rea calităţii suprafeţelor la 1 000 lei fonduri fixe va cii va creşte cu 47,7 la su
1981 198,4 202,8 gletuite). creşte cu 104,2 ici. cheltu tă. Există toată certitudi în producţia „structuri
1982 207,1 207.2 o Utilizarea, în- prepa ielile totale la „mie" se nea înfăptuirii acestor o- lor diverse" din prefabri
1983 230,7 237,0 cate — elemente rare de
remea va rarea betoanelor, a mărci vor reduce cu 9,1 lei, iar biectivc. Avem proiecte ţin o pondere dc 60 la su
eu cerul 1984 245,5 246,9 lor superioare de ciment cele materiale — cu 3.6 concrete de organizare a
î noaptea 1985 235,1 236.2 tă din totalul prefabrica
Vintul va si a plastifianţilor. (Efec ici. La nivelul anului 1990 producţiei şi a muncii ca telor — productivitatea
nperaturi- te : economisirea pe an a productivitatea muncii va re să ducă la o eficienţă muncii în 1990. faţă de
fi cunrin- IN CENTRUL ATENŢIEI: s-a ajuns la aceste rezul circa 35 tone do ciment şi înregistra un spor de 65 900
svade, ÎNFĂPTUIREA PROGRA tate sînt cuprinse atît în 4 tone de combustibil con lei pe om, faţă de acum. maximă în fiecare sector 1985, va fi mai mare cu
e între 21 şi la scara întregii între 97,3 la sută. Adevărate
lat, ceaţă MULUI DE MĂSURI PRI planul unitar de măsuri, venţional). In ordinea anilor actualu prinderi. •
VIND CREŞTEREA PRO cit şi în programele fie a Containerizareâ trans lui cincinal ponderea pro vise. aflate iasă la (nde-
:cmca va DUCTIVITĂŢII MUNCII cărei secţii în parte. De porturilor dc panouri mari, duselor noi şi reproiecta- Tată lin singur exemplu. tnina oamenilor muncii de
:u cerul La producţia de vată mi la l.M.C. Deva care le
va sufla fapt, cumulînd aceste pre care va reduce manipulă te va fi de : .35, 40, 42, 45 transformă neîncetat în
a ord-vest. La nivelul secţiilor de vederi — a căror înfăptui rile din depozit şi cele im şi 50 la sută. O evoluţie nerală : înlocuirea. în două
arele trei producţie, acţiunile îndrep re se situează în centrul puse de expedierea la be dinamică pe toate planuri-, etape, a celor 4 agregate realitate.
fi caldă,
>11, mai tate spre creşterea produc atenţiei colectivului nostru neficiari. (Va fi redus con ie. Sînt perspective pentru
.iltima zi, tivităţii muncii apar în- de muncă — ajungem la sumul de manoperă cu care. cum se spune, meri
ploi lo- tr-o haină mai spectacu concluzia că în acest prim peste 5 000 ore-om pe an). tă să te baţi şi ne vom Cîteva din efectele economice aie organizării şi
• avea şi loasă. Ele îşi spofesc în an al celui de-al 8-lea cin — Prin modernizări şi modernizării proceselor tehnologice în producţia de
'să şi vor bate. beton celular autoclavizat (în anul 1990 faţă dc 1985):
descărcări ţelesul şi frumuseţea prin cinal vom depăşi substan eliminarea toleranţelor de VIITORUL ARE DIMEN
: de grin- încărcătura vie a faptelor ţial productivitatea plani la debitarea oţelului beton ® Producţia marfă — 102,1 la sută.
a sufla de muncă. ficată. Practic, vom obţine — ne-a declarat ing. Sa SIUNEA VISELOR!
;ensificări ® .Productivitatea muncii — 109.3 ia sută.
tă şi în — Să pornim de ia o un plus de peste 23 000 lei bin Luca, şeful secţiei — — în cincinalul 1986— ® Ponderea produselor noi şi reproiectnte — 200 la
a inter- cifră — ne propune Petru pe ora faţă de realizările consumul de oţel beton va 1990 — ne-a declarat ing. sută.
iredomina Bugnaru, secretarul comite din 1984 — care constituie 11 micşorat cu 6 tone pe Dionisi? Olteanu, şeful bi © Cheltuieli totale la 1 000 lei producţie marfă —
aord-vest.
inime în- tului de partid al întreprin pentru noi, în privinţa pro an, iar la cheltuielile dc roului organizarea produc 91,j ia sută.
ide„ iar derii. Pe trimestrul I 1986 ductivităţii muncii, anul producţie se vor realiza c- ţiei şi a .muncii — avem cî o Cheltuieli materiale „la mie" <1.7 la sută.
tre 23 şi indicatorul „productivita de vîrf din cincinalul tre conomii dc peste 50 000 teva activităţi care vor « Procîuctia marfă la 1 000 tei fonduri fixe — 101,5
scăzute
•aţă loca- tea muncii" a fost depăşit cut. ici pe an. Automatizarea constitui adevărate vîrfuri la sută.
cu aproape 8 000 lei pe om. Cîteva idei culese din centralei de beton — prin în dezvoltarea intensivă a o Beneficii —1 "2.4 la sută.
Căile concrete prin care planul de măsuri întocmit aplicarea conducerii cu a- întreprinderii noastre. De
