Page 45 - Drumul_socialismului_1986_05
P. 45
Cuvîntaiea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la adunarea
solemnă consacrată aniversării partidului
& Strălucită sinteză a unui drum istoric
glorios, viziune clarvăzătoare
S O C I A U S M I I L asupra perspectivei socialismului
ITETULUI JUDtîtftN HUMEDOftUft At PC si comunismului în România
SI AL C y
Socialismul — creaţie a politicii partidului, expresie
Anul XXXVIII, nr. 8 862 JOI, 15 MAI 1986 4 pagini - 50 bani materială a misiunii sale istorice
zează, în fapt. o străluci
CINCINALUL THI - DEZVOLTARE INTENSIVA* tate revoluţionară a Partidului Comunist Român, tă frescă a drumului isto
„Acum, cînd sărbătorim 65 de ani de activi
România
de
străbătut
ric
mtehm»?MntuctiMate imită putem afirma, cu îndreptăţită mîndrie, că parti în făurirea societăţii socia
dul nostru şi-a îndeplinit şi îşi îndeplineşte cu liste. El sintetizează şi re
Cercetarea ştiinţifică — puternic implicată cinste misiunea istorică de a conduce întreaga levă cu o mare forţă de
naţiune pe drumul făuririi socialismului şi comu
convingere nu numai ma
nismului, al bunăstării şi fericirii". rile transformări ce au a-
în modernizarea mineritului Văii Jiului NICOLAE CEAUŞESCU vut loc într-o perioadă is
torică scurtă, ci şi reali
Cerinţele economici na rat documentaţia de asi fost concepute tehnologii tatea că socialismul este
ţionale de cărbune energe milare a primei combine adecvate spălării pentru Aniversarea sărbătoreas de activ la vasta operă expresia cea mai conclu
tic şi cocsificatoil sînt din româneşti de înaintare cocs a cărbunilor din zo că a făuririi partidului constructivă condusă de dentă a concepţiei matc-
ce în ce mai mari. Satisfa C I 1, executînd în la nele de vest, centru şi est prilejuieşte comuniştilor, partid.
cerea lor a impus şi impu boratoarele proprii suban- a-le bazinului carbonifer, tuturor oamenilor muncii Făcând acest bogat bi rialist-dialcctice a partidu-
ne ridicarea continuă a ni samble electrice de coman iar pe baza lor s-au ela din judeţul nostru, o re lanţ, secretarul general al
velului tehnic al produc dă şi protecţie pentru mo borat studii tehnico-econo- trospectivă tonifiantă, în partidului, t o v a r ă ş u 1
ţiei, introducerea pe scară delul prototip, urmînd să micc şi proiecte de execu cărcată de un bilanţ im Nicolae Ceauşescu, reali (Continuare in pag. a 2-a)
largă a tehnicii noi. elaborăm documentaţia ţie pentru modernizarea şi, presionant de transformări
în această privinţă, cer pentru asimilarea combinei în paralel, amplificarea ca structurale, ale căror di
cetătorilor, tuturor lucră de înaintare C 1-2 — în pacităţilor la preparaţrle mensiuni sînt greu de cu
torilor Institutului de cer fabricaţie la uzina din Ti Lupeni, Coroe.şti şi Petrila. CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARA
cetări şi proiectări minie mişoara. Do asemenea s-au proiec- prins într-o singură pri
re pentru cărbune Petro Se impun cîteva consi Ing. ALEXANDRU MICLEA. vire. Şi, este firesc senti
şani, cadrelor inginereşti derente şi asupra noilor directorul I.C.P.M.C. mentul de mîndrie pe care
Hune Toţi locuitorii satelor -
din întreprinderile minie tehnologii şi metode de îl trăim, întrucât
re, celor ce • activează în exploatare, în condiţiile Petroşani doara a fost, este şi rămî- 9
serviciile de concepţie ale mecanizării operaţiunilor ne un participant deosebit
Combinatului minier Va din abataje. La acest ca (Continuare în pag. a 2-a) în cîmp, la sapă
lea Jiului le revin spre pitol menţionăm activita
rezolvare unele probleme tea de concepţie-proiectare
majore ale producţiei. Ele şi la coasă!
se referă la creşterea gra şi experimentare a pri
dului de mecanizare a lu melor susţineri mecanizate
crărilor principale de des din ţară pentru lucrul sub
chidere şi pregătire, mo tavan artificial, care au Culturile semănate în a- dinţi Mărtineşti, Dineu
dernizarea şi mecanizarea atins parametri înalţi, teh ceastă primăvară au răsă Mare şi altele. Deputaţii
lucrărilor de abataj, auto nologii folosite şi la pro rit peste tot şi a venit consiliului popular, toţi
matizarea transportului mi iectarea susţinerilor SMA-1 vremea să se treacă cu lucrătorii primăriei sînt zi
nier, ridicarea gradului de şi SMA-2, utilizate azi pe toate forţele la întreţinerea de zi în cîmp, ajutînd con
valorificare a cărbunilor, scară largă în minele Văii acestora. Lucerna şi tri cret la organizarea muncii,
sistematizarea incintelor Jiului. Tot în institutul foiul au crescut frumos şi la mobilizarea oamenilor
miniere de suprafaţă ş.a. nostru s-au elaborat docu a sosit timpul efectuării la lucru.
Dintre realizările mai mentaţiile de asimilare a primei coase. Iată consi — Care este, la ora ac
importante ale colectivu combinelor de abataj CA-1 derente care înscriu pc a- tuală, stadiul celor două
lui nostru de muncă, în şi CA-2, intrate în fabri genda de lucru a consilii lucrări ?
făptuite în ultima pet ioa- caţie de serie la între lor populare, a conduceri — Praşila î la sfeclă
dă, amintim: tehnologie de prinderea de utilaj minier
lucru pentru săparea şi Petroşani.
susţinerea puţurilor de Au fost, de asemenea, în comuna Mărtineşti
mină prin metoda cofra- concepute şi proiectate în
jelor glisante şi pod mo institut o serie de teh lor dc unităţi sarcina de sc apropie de sfîrşit. Se
bil, tehnologia elemente nologii, utilaje şi echipa a acţiona cu toată răspun desfăşoară în ritm intens
lor prefabricate mari de mente pentru transportul derea pentru a-i mobiliza prima praşilă mecanică şi
susţinere, precum şi echi din subteran al cărbuni manuală la porumb. La
pamentul de montare me lor, o mare varietate de pe toţi locuitorii apţi do Cooperativa agricolă din
canizată a acestor clemen vase de extracţie, chible, muncă ai satelor la efec Jeledinţi a început prima
te cu care se prevede să colivii, skipuri, instalaţii tuarea grabnică şi la înalt
se înlocuiască tehnologiile de alimentare a skipurilor, nivel calitativ a color două coasă la lucerna. După
vechi de susţinere. în bol- utilaje pentru circuitele lucrări de maximă însem părerea noastră, participa
ţari sau beton turnat puţurilor, frîne, împingă- rea la muncă a oamenilor
monolit. Aplicarea aces tori de vagoncte, opritori nătate actuală. Cum se este bună, astfel că cele
tor metode conduce la şi altele. realizează acest imperativ două lucrări — întreţine
reducerea costurilor, a în ceea ce priveşte mo în comuna Mărtineşti ? rea culturilor şi recoltarea
consumului de ciment, dernizarea prepafaţiilor, — Cuvînlul dc ordine al
a efortului fizic de ideea călăuzitoare în acti furajelor — se desfăşoară
pus de muncitori, contri vitate a fost trecerea la acestei perioade este ca în ritm înalt,.
buie la creşterea calităţii spălarea întregii producţii toată lumea să iasă în La Cooperativa agricolă
susţinerilor în subteran, de cărbune din Valea Jiu cîmp, la sapă şi la coasă de producţie din Jeledinţi
dar mai ales a producti lui, în scopul utilizării căr — sublinia Nicolae Cânda,
vităţii muncii. bunelui special în metalur primarul localităţii. stăm de vorbă cu Alexan :
în domeniul mecanizării gie. — Se realizează acest o- dru Zudor, preşedintele u-
operaţiunilor de tăiere şi Pentru realizarea cu biecliv ? nităţii.
încărcare în lucrările mi succes a acestei importan
niere de pregătire ce se te sarcini trasate de partid — în bună măsură, da. TRAIAN BONDOR
lat ă-i In imagine pe electricia-
Mintia.
execută în cărbune, lucră au fost elaborate studii cu nul Termocentrala Ridiger, cfectuind controlul vizual al uleiului Ies foarte bine la muncă
Ştefan
torii institutului au elabo caracter tehnologic, au Ia întrerupătorii de linii dc 220 KV. oamenii din satele Jele (Continuare în pag. a 3-a)
Foto NICOLAE GHEORGH1U
COMITETUL EXECUTIV
AL Acţionăm pentru o nouă calitate în pregătirea
CONSILIULUI POPULAR AL
JUDEŢULUI HUNEDOARA
cadrelor la universitatea politică şi de conducere
In temeiul dispoziţiilor Legii nr. 57/1968 de or
ganizare şi funcţionare a consiliilor populare, Transpunerea în viaţă a tea îmbunătăţirii pregăti dicat. S-a urmărit, de a- tici largi, punînd un ac
măreţelor obiective stabi rii politico-ideologice a ca semenea, creşterea numă cent deosebit pe probleme
D E C I D E :
lite în Programul ideolo drelor, Comitetul munici rului femeilor ce frecven de metodică. în acest scop
Art. unic. — Convoacă Consiliul popular al ju gic impune perfecţionarea pal de partid Hunedoara tează cursurile universită organizăm dezbateri asu
deţului Hunedoara în sesiunea a V-a din cea de a consistentă a întregii noas a pus şi pune un accent ţii, avînd în vedere hotă- pra modalităţilor de con
noua legislatură, pentru ziua de 17 mai 1986, ora 8, tre activităţi şi, îndeosebi, deosebit pe desfăşurarea rîrile partidului privitoare ducere a activităţilor în
în Sala festivă a Consiliului popular judeţean, cu realizarea unei noi calităţi activităţilor din cadrul u- la promovarea femeilor în seminarii, folosirea mate
următorul proiect ăl ordinii de zi, * în munca politico-ideologi- niversităţii politice şi de munci de răspundere, ele rialului didactic, biblio
1. Raport cu privire la preocuparea consiliilor conducere. Din rîndul reprezentînd 41 la sută din grafic, precum şi a mijloa-
populare şi a unităţilor socialiste pentru încadrarea că. înfăptuirea acestui de cursanţilor, 75 la sută sînt totalul cursanţilor.
în normele stabilite şi reducerea consumurilor de ma ziderat, evident, nu este secretari şi secretari ad Conducerea activităţilor NICOLAE VINTILÂ,
terii prime, materiale, energie şi combustibili. posibilă decît pe seama din cadrul universităţii directorul
2. Informare privind modul în care s-a acţionat pregătirii corespunzătoare juncţi în comitetele şi bi este asigurată de propa Cabinetului municipal
pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 9/1973 privi a cadrelor din organele rourile organizaţiilor de gandişti care au absolvit pentru activitatea ideologică
toare la protecţia mediului înconjurător. de partid şl de stat, din bază, 15 la sută sînt cadre şcoli superioare de partid. şi politico-educativâ
economie, organizaţiile de din conducerile tehnico-e- Pregătirea lunară a corpu Hunedoara
RADU BALAN, NICOLAE STANCULESCU,
PREŞEDINTE SECRETAR masa şi obşteşti. conomice şi 10 la sută din lui dc propagandişti o rea
Pornind de la necesita activul U.T.C. şi de sin lizăm pe baza unei tema (Continuare în pag. a 2-a)
