Page 46 - Drumul_socialismului_1986_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISM

Socialismul — creaţie a polit ioii partidului, Acţionăm pentru o nouă calitate in pregătirea

expresie materială a misiunii sale isterice cadrelor la universitatea politică şi de conducere
20,1
(Urmare din pag. 1) rialismului dialectic, ale e- să fie foarte bună. De a- 20,
(Urmare din pag 1) populaţie s-a mutat în lo­ prind cu deosebită clari­ conomiei politice, socialis­ semenea, încă din luna ia­
cuinţe noi. tate şi căile şi mijloacele 20,:
cotor audiovizuale din do­ mului ştiinţific şi ştiinţei nuarie a.c., s-au stabilit
O dezvoltare ascendentă menite să asigure dezvol­ tarea cabinetului. Progra­ conducerii este utilă şi e- temele pentru lucrările de
iui despre lume şi socie­ s-a realizat în domeniile tarea în continuare a so­ ma analitică pentru fieca­ ficientă numai dacă reu­ absolvire. Un important
tate, opera grandioasă a ştiinţei, învăţămîntului, ar­ cialismului în ţara noastră, re an de studiu a fost în­ şim să realizăm acţiuni număr de lucrări vizează 20,
..laşei muncitoare, a ţără­ tei şi culturii. între care prioritare sînt: tocmită conform profilului calitative, să transmitem căile reducerii consumuri­
nimii şi intelectualităţii, a Una dintre trăsăturile amplificarea bazei energe­ fiecărui an de studiu sta­ cursanţilor informaţii (în- lor specifice, ale creşterii
un
nete,
întregului nostru popor. definitorii ale cuvîntării tice şi de materii prime, bilit. realizarea unor ţelegînd de prin aceasta c-înd producţiei muncii, producti­
Pentru
vităţii
plus
cunoştinţe),
reducerii
De aceea, in cuvîntare se secretarului general al reducerea consumurilor, dezbateri de ţinută cores­ găsim cele mai adecvate costurilor de producţie,
spune pe bună dreptate partidului constă în realis­ completată cu recuperarea, punzătoare s-au luat mă­ modalităţi de desfăşurare sporirii eficienţei economi­ '21,
că într-o perioadă istori­ mul şi luciditatea cu care regenerarea şi refolosirea suri în vederea asigurării a activităţilor. Asemenea ce ş.a. De asemenea, s-au
că de numai 40 de ani, abordează drumul străbă­ surselor de energie şi ma­ cadrului organizatoric. în elemente au menirea de a repartizat lucrări privind 21,
clintr-o ţară agrară, cu o tut de România în făuri­ teriale, ridicarea nivelului prezent, avem cabinete de determina creşterea pres­ cunoaşterea şi aplicarea
industrie slab dezvoltată şi rea socialismului. Din a- economie, filozofie, con­ tigiului acestei instituţii de hotărîrilor de partid, con­
tehnic şi calitativ al pro­
o agricultură înapoiată. ccastă perspectivă are o duselor, creşterea mai ac­ strucţie dc partid, socialism pregătire politică superi­ trolul de partid, educarea
România s-a transformat semnificaţie deosebită su­ ştiinţific, istorie. oară a activului. materialist-ştiinţifieă, uma-
intr-o ţară industrial-agra- blinierea că „Socialismul centuată a productivităţii Activităţile desfăşurate în Realizarea acestui dezide­ nist-revoluţionară, patrio­
muncii, precum şi a ren­
ru, cu o industrie puterni­ este o orînduirc tînără. In cadrul universităţii au ca­ rat l-am conceput printr-o tică a oamenilor muncii,
tabilităţii
că, modernă, dotată în cea drumul parcurs pînă acum conomice. şi eficienţei e- racter diversificat : expu- exigenţă sporită atît în educarea în spiritul eticii (li
neri-prelegeri,
dezbateri,
7,0
de
mai mare parte cu tehnica s-au comis o serie de gre­ seminarii, simpozioane, pregătirea corpului prin şi echităţii socialiste etc. avizate în
fi
vor
cit
propagandişti,
Lucrările
şi
cea mai avansată, cu o a- şeli, s-au manifestat lip­ Prin aria largă de cu­ dezbateri pe bază de realizarea unor dezbateri de comitetele de partid se
gricultură socialistă în plin suri, abuzuri cîteodată ; prindere, densitatea ideilor referate, sesiuni de co­ de un nivel calitativ ridi­ respective, fiind apoi uti­ di
şti
progres. şi tezelor abordate, prin CB
dar, cu toate acestea, el, municări cu subiecte in­ cat, care să antreneze un lizate în îmbunătăţirea sti­
Aprecierea este conclu­ susţinerea lor argumentată, cluse în tematica anilo’ mare număr de cursanţi lului şi metodelor muncii (1<
fo
dent susţinută de argu­ socialismul, a reuşit să so­ ştiinţifică, profund trans­ de studii. Astfel, am orga­ în timpul anilor de studii, de partid. Continuînd tra­ re
mente solide. în compara­ luţioneze într-un timp formatoare. ca şi prin ana­ nizat simpozioanele : „Con­ susţinerea examenelor de diţia, după susţinerea exa­ Hi
scurt probleme care au ne­ 10.
ţie cu 1944, producţia in­ liza optimistă, constructi­ tribuţia P.C.R., a secreta­ promovare a fiecărui an menului dc absolvire. la Bl
dustrială a fost în 1985 dc cesitat. în alte orînduiri vă, privitoare la făurirea rului său general, tovară­ de studiu, cât şi a celui de începutul lunii iulie u.c. Sl
sociale, în trecut, secole şul Nicolae Ceauşescu, la absolvire a universităţii. va fi organizată o expozi­ Pi
peste 100 de ori mai mare, socialisţnului şi perspectivei
creştere din care 80 la întregi". comunismului în România, dezvoltarea gîndirii şi Secretariatul comitetului ţie şi o sesiune de comu­ «lf
m
Această viziune realistă, practicii revoluţionare", municipal de partid a luat. nicări cu cele mâi bune
sută s-a realizat în ultimii cuvîntarea secretarului ge­ „Locul şi rolul statului în în cursul anului. măsuri lucrări. IVI
20 de ani, iar producţia optimistă are un profund neral al partidului, tova­ fi.
St
caracter constructiv, de na­ societatea contemporană", care să determine perfec­ Rezultatele bune obţinu­
agricolă a crescut de peste răşul Nicolae Ceauşescu, „Materialitatea lumii. Edu­ ţionarea activităţii univer­ te in activitatea universi­ la
4 ori. Venitul naţional a tură să determine perfec­ se constituie într-un docu­ carea materialist-ştiinţifieă sităţii, una dintre ele vi- tăţii politice şi de condu­ .20
sporit de peste 32 de ori. ţionarea în continuare a ment de autentică valoare a maselor — parte inte­ zînd întărirea răspunderii cere se datoresc. in pri Ui
iar veniturile reale ale procesului revoluţionar ne­ teoretică şi practică, ce grantă a educării comunis­ cursanţilor în pregătire şi mu! lând, conducerii direc­ ai
oamenilor muncii — de întrerupt, creşterea respon­ înarmează partidul, întrea­ te", „65 de ani de la cre­ frecvenţă. De pildă, cursan­ te de către secretariatul di
17
circa 8 ori. în, anii socia­ sabilităţii organelor şi or­ ga naţiune cu orientări va­ area P.C.R.” ş.a. ţii care în anul 1984—1985 comitetului municipal de 17
lismului s-a realizat un ganizaţiilor de partid în labile pentru o perioadă Experienţa universităţii nu au avut frecvenţă bună partid. faptului că acti­ Iu
şi
vast program de construc­ îndeplinirea neabătută a îndelungată, îndemnînd la politice şi de conducere şi nu au dat dovadă că vişti şi lectori ai comite­ p:
judeţean
munici­
şi
ţii industriale, agricole şi orientărilor şi obiectivelor perfecţionare continuă, la din ultimii ani relevă că şi-au însuşit materia pre­ telor au susţinut expuneri O
pal
formă
această
dată, repetă anul de stu­
social-culturale, s-a schim­ adoptate de Congresul al muncă responsabilă, tena­ de aprofundare a superioară diu. Acest fapt a determi­ şi au participat ia acţiu­ i»
ri
docu­
bat întreaga înfăţişare a XITl-lca al partidului. ce spre binele şi fericirea mentelor partidului, a prin­ nat ca în ultimele luni nile iniţiate în cadrul u n i ­
O
ţării, peste 80 la sută din Din cuvîntare se des- întregului nostru popor. cipiilor dc bază ale mate­ frecvenţa in universitate versităţii. N
24
Omagiu partidului
Cînteceie Streiului 11 Mureş, pe marginea ta“ —
Cea de-o Vlll-a ediţie a triţa-Năsăud), III - Maria­
săptâminii cultural-educa- nei Epure (Paşcani) şi Ma­ o manifestare aşteptată
tive „Cînteceie Straiului", rianei Suşca (Maramureş).
de la Simeria, a fost con­ Premiile : special al juriu­ cu interes de localnici
sacrată aniversării a 65 de lui - Alexandru Pugna (Bis-
ani de la lăurirea Parti­ triţa-Năsăud), de populari­
o
XV-a
săp-
Ediţia
dului Comunist Român. Or­ tate - Aurelia Păs (Sime­ tăminii a cuftural-educative Manifestările de încheie­
ganizată de Comitetul o- ria), pentru autenticitate „Mureş, pe marginea ta", re ale săptâminii culiural-
răşenesc de cultură şi e- - fraţilor Simian şi Dumi­ educative au exprimat la
ducaţie socialistă, Consiliul tru Gaga, solistului instru­ organizată de Consiliul rlndul lor, prin intermediul
orăşenesc al sindicatelor, mentist Vasite Gheorghiţă, comunal de educaţie poli­ versului patriotic, cîntecului
Comitetul orăşenesc al tinereţii - Mariana lieş tică şi cultură socialistă şi dansului, dragostea ne­
U.T.C.; sub egida Consiliu­ (Bocşa), Mariana Buciuman llia, s-a impus in timp ca abătută pentru patrie,
lui orăşenesc de educaţie (Călan). Menţiuni : loan o manifestare tradiţională, partid, pentru împlinirile
politică şi cultură socia­ Hărăguş (Gurabarza), Ele­ realmente aşteptată de lo­ anilor socialismului. Sute
listă Simeria, actuala edi­ na Păcurar (Ocna Mureş), calnici. Nu numai anii, ci de localnici s-au reunit la
ţie a beneficiat de mani­ Gheorghe Pintileasă (Paş­ şi acţiunile interesante şi locul de agrement numit rv muncitoarea Tuilorita Murdare o inlilneşti de eum
festări cu profund fior pa­ cani). eficiente organizate, o oa­ „Sideaşcă", pe un timp ad­ inlri iu Incinta Fabricii de in că I ţ m i n t e „Corviiutl" din
ei
panoul
se
triotic. Expoziţiile de artă Duminică, ziua închiderii recare doză de specifici­ mirabil, fiind părtaşi Io Hunedoara. I’ortrctul fruntaşilor. află la loe de cinste şi pe hărnicie
Muncim!
onoare
de
al
pricepere
cu
plastică, Jntilnirilc cena­ celei de-a Viii-o ediţii a tate, au impus-o atenţiei. bucuria prilejuită de actul la maşina de ştanţat, a ob(i nut rezultate semnificative
clurilor literare au adus, serptăminii cultural-educa- Chiar dacă larma de or­ artistic. După o frumoasă în realizarea indicatorilor privind întrecerea socialistă. I'apl
prin lucrări şi recitaluri, un tive a devenit o sărbătoa­ ganizare iniţială, deschisă paradă a portului popular, Ce i-a asigurat un loc fruntaş pe fabrică.
caid omagiu partidului, iar re pentru mii de simerieni. tuturor localităţilor de pe pe scena amenajată în aer
trecerile in revistă ale for­ O paradă a portului şi Valea Mureşului, nu mai
maţiilor artistice din între­ cîntului popular - la ca­ e aceeaşi, au apărut mo­ liber au urcat grupuJ vo­ Cercetarea ştiinţifica
prinderi şi instituţii, con­ re au participat concuren­ dalităţi, acţiuni, care vor­ cal de al muzică populară şi
uşoară
agroin­
liceului
cursul Trofeul Streiului" ţii din cele şapte judeţe besc cu acurateţe, convin­ (Urmare din pag. 1)
pentru cea mai bună crea­ ale ţării, formaţii artistice gător despre realele vo- dustrial, lormaţiile de dan­ pieocupările noastre sînt
ţie literară originală, s-au din Hunedoara, Orăştie, lenţe educaţionale ale noii suri populare ale şcolii orientate prioritar .spic
desfăşurat sub generosul Brad, Călan, Simer o — a spiritualităţi, despre oa­ generale şi liceului, tara­ tut noile preparaţii de la creşterea nivelului tehnic
generic '„Partidului - ini­ deschis sărbătoarea, invi- meni şi realizări ale anilor ful Căminului cultural llia; Livezeni şi Uricani, cai e în abatajele minelor. Ast­
ma şi versul". Dezbaterile, tind localnicii in porcul o- socialismului, despre trans­ grupurile vocale ale cămi­ în prezent sînt în fază a- fel, se fac lucrări pregăti­
colocviile de istorie („Mo­ raşului, unde, în lumina formările din viaţa satului nului cultural ş! şcolii, dan­ vansată de execuţie. toare pentru experimenta­
mente semnificative din soarelui primăvâratic, au românesc in perioada pe surile populare din Bretea Pentru modernizarea rea industrială a exploată­
lupta partidului in cei 65 petrecut ore in şir, urmă­ care cu neasemuită mîn- Mureşană, un splendid preparaţiilor au fost con­ rii stratului 3 cu submi­
de ani de eroică existen­ rind pe scena amenajată drie o numim „Epoca duet folk alcătuit din ele­ cepute şi proiectate şi o nare, vizînd o creştere
ţă"), expoziţiile de carte so- in aer liber un spectacol serie de utilaje specifice, substanţială a productivi­
Nicolae Ceauşescu". Vor­ vele Caria Caraman şi Cri-
l cial-poiitică „Din gindirea non-stop. Cintul şi jocul besc despre acest lucru na Novac, solişti vocali de cum sînt celule de flotaţie tăţii muncii. Menţionăm,
} economică, politică şi li- românesc au fost oferite deopotrivă expunerile, me­ muzică populară din acee­ cu acţionare mecanică, e- dc asemenea, preocupările
1 lozolică a preşedinteiu de ansamblurile „Haţega- aşi localitate. Au urmat levatoare, transportoare de ce le avem în domenii*'”
^ României, tovarăşul Nicolae na" din Hunedoara, Doi­ sele rotunde, dezbaterile, montajul literar-muzical al diferite tipuri, decantoare tratării chimice a cărbu­
1
i Ceauşescu' , simpozionul na Mureşului" al Caşei de simpozioanele, întîlnirile cu tinerilor din Sîrbi, grupul cu acţionare periferică, fu- nilor cocsificabili, în ve­
1 „Partidul Comunist Român, cultură Orăştie, formaţiile brigada ştiinţifică organi­ vocal şi formaţia de dan­ nicuîare de transport şi derea creşterii recuperării
ţ promotor ai lupte pentru artistice ale Casei de cul­ zate la llia şi satele apar­ suri populare din Bocea. haldare a sterilelor şi al­ în preparaţii peste nivelu­
1
l pace şi progres”, intilni- tură a sindicatelor şl Clu­ ţinătoare comunei care dau tele, deosebit de eficiente rile la care lucrăm în pre­
} nea tinerilor liceeni cu ve- bului „11 Iunie" Călan, glas mîndriei de a li con­ In încheiere, orchestra de în procesul de producţie. zent.
1 teranul de război Aurel D. E.G.C.L. Brad, fanfara, dan­ temporanii unei epoci fără muzică uşoară a Căminu­ Cercetătorii şi proiectan­ In domeniul mecanizării
Cimpeanu au fost momente surile populare şi moder­ seamăn, ai sărbătorii glo­ lui cultural llia a întreţinui ţii institutului acţionează şi automatizării lucrărilor
i de profund patriotism. ne ale Clubului C.F.R. Si­ riosului jubileu al partidu­ atmosfera de veselie a ce­ cu înaltă responsabilitate din subteran şi de la su­
) Concursul inlerjudeiean meria, dansurile populare lui, ai acţiunii neabătute lor prezenţi. Pornind de la pentru înfăptuirea exem­ prafaţă ne străduim ca, în
1 de muzică populară „Cin- ale Şcolii generale nr. 2 şi pentru transpunerea in via­ satisfacţia cu care a fost plară a sarcinilor trasate colaborare cu industria
ţ tecele Streiului" a aliniat grupul vocal al Coopera­ ţă a obiectivelor Congre­ trăită această zi, probabil de Congresul al Xlll-lea constructoare de maşini,
i la rampă 28 dc solişti din tivei ,,Prestarea" Simeria. sului al Xlll-lea al partidu­ noua ediţie a săpiăminfi al partidului, pentru tra­ să executăm o varietate
J 9 iudele, care au evoluat Un spectacol pe măsura lui, a orientărilor prezen­ „Mureş, pe marginea ta" ducerea neabătută în viaţă de utilaje, aparatură şi c-
\ in aplauzele spectatorilor. sărbătorii, precedat de ga­ tate de tovarăşul Nicolae va fi aşteptată cu acelaşi a orientărilor şi indicaţii­ chipamente care să intre
I Premiul I a revenit talen- ia laureaţilor celei de-a Ceauşescu in cuvîntarea interes, pînă la anul, în c- lor preţioase date de iu­ în următorii ani în dota­
} tatei Interprete bunedorene Vlll-a ediţii a „Cinteceior rostită cu prilejul aniver­ ceeaşi splendidă lună o bitul nostru conducător, to­ rea minelor şi preparaţii­
) Ano Banciu, zincograf fo Streiului". sării a 65 de ani de ia primăverii - luna mai. varăşul Nicolae Ceauşescu, lor Văii Jiului, să asigure
1 Tipografia Deva. Premiile I. JURA, lăurirea Partidului Comu­ a cărui gîndire novatoare creşterea producţiilor de
i II ValerJei Florea (Bis­ corespondent nist Român. MINEL BODEA şi-a pus pecetea asupra cărbune, atît de necesar
mineritului Văii Jiului. In dezvoltării multilaterale a
continuare, eforturile şi economiei naţionale.