Page 50 - Drumul_socialismului_1986_05

DRUMUL SOCIALISMUL
Pag. 2

20,00 Ti
20,20 A
n<
20,35 50
•»j ce
n:
Liceul industrial Petroşani ci
20.50 C
a
Reprezentativa unitate a învăţămîntului liuncdo-
rean, înfiinţată în anul 1924, pregăteşte, prin cursuri («
de zi şi serale, şcoli profesionale şi de maiştri, peste 21,05 I.
n
2 800 elevi în meserii cu profil minier. Aspecte ale d
activităţii desfăşurate aici sînt evidenţiate de cîţiva 21,25 S
dintre cei aflaţi pe băncile sale.
1.
n
0
21.50 r J
Investiţia creatoare a unor tineri
cu care ne mînclrim
Sarcinile complexe puse tcrializatc în participări la
de partid în faţa învuţă- sesiunile de comunicări şi
mîntului solicită o inten­ la olimpiadele şcolare, ne BUC
să mobilizare a energiilor mîndrini cu nume ca : A- diopn
drian Cerchez (participant
creatoare ale tinerilor, dar 7.00 R
şi un mod nou de înţele­ în acest an la faza pe ţa­ Acolo, în aciînc de ţară — ,,Noroc bun" în ţaj
ră a olimpiadei de filozo­ sci;
gere — în spiritul recentei fie), Dan Comănescu (men­
cuvîntări a tovarăşului Străvechea tradiţie a ex­ sta rocii recoltate de com­ tru echivalentele vieţii de Fiind elev încă nu pot diilor
ţiune la faza pe ţară a o- ştiri;
Nicolae Ceauşescu la adu­ limpiadei do matematică ploatării cărbunelui pe a- binele sofisticate ale sfârşi­ afară. lupta în frontul subpămîn- cultă!
narea solemnă consacrată ccste meleaguri face ca, în tului de veac XX. Ce gîndeşte, ce simte, tcan alături de eroii adîn-
şi premiul I ia Concursul de şt
aniversării partidului — inter judeţean „Traian La- clipa în care auzi vorbin- în . munca lor, minerii se oare, un miner cinci ştie cului, dar în aşteptarea a- viaţa
a faptului că angajarea pa­ icscu", selecţionat în lotul du-se de Valea Jiului, gîn- încurajează mereu cu tra- că afară, deasupra lui, celei clipe, le trimit aces­ ric;
triotică şi revoluţionară republican pentru olimpia­ dul să te ducă, aproape te gînduri, închinate numai ţării :
cu
trebuie să se conjuge ar­ da internaţională de ma­ instantaneu, la minerit, fă- „Minerilor — o fărîrnă cic soare şi o parte lor, împreună caro cîteva ştiri;
simple
vorbe
răzbat
eînd, prin asociere, o ana­
monios cu competenţa pro­ tematică), Ildiko Skroban logie simplă şi sugestivă în adine do mină, izvorâte 12.00
fesională, cu munca de (anul trecut participantă între numele de petroşă- din sufletul meu“ din conştiinţa celor ce 12,05
calitate. la faza pe ţară, anul a- ?işl
nean şi acela de miner. strunesc şi stăpînesc inima
Zi de zi, minerii coboa­ diţionalul salut, la fel de pulsează intens, frenetic, cărbunelui şi spiritul adân­ la 1
învăţăm muncind, ră în adîncurile pământu­ vechi ca şi meşteşugul mi­ viaţa ? în clipa cinci îmi curilor : urare simplă, cal­ de ş
lui, pentru a împrumuta o neritului, urîndu-şi „Noroc pun această întrebare, în­ dă, minerească, prin care club;
muncim învăţînd frîntură din pulsaţia sa, bun I". Această urare ex­ încerc să ic trimit o fă- 16,20
din zbaterea inimii sale, primă şi o realitate de ţeleg cu adevărat că c o rîmă de soare şi o parte 16,40
mare cinste să mă aflu cu
Pentru a demonstra te­ ccsta premiul III — la fa­ cea dătătoare de cosmică fapt, înseamnă dorinţa de gîndul si cu fapta alături din sufletul meu, acolo în mice
adine de ţară —■ „Noroc
meiurile pe care se spri­ za judeţeană a olimpiadei energie, convertită în lu­ succes în muncă, în între­ de cei ce luptă cu nepre­ bun !". ştiri;
jină activitatea noastră de de istorie), De Gaşpero Do- mină şi căldură — atribu­ cerea dintre harnicii trudi­ văzutul din subteran pen­ * 18,00
zi cu zi, voi încerca să natella (cu bune rezultate te ale vieţii. Mergând prin tori care reprezintă mai tru a âmplini corola de SORIN DRĂGAN, Radii
schiţez tabloul cîtorva rea­ atît la concursul „Mihai galerii, ai uneori impresia mult decît o simplă res­ belşug a ţării. clasa a Xll-a B tincr
lizări ale colegilor. Bminescu", cit şi la olim­ că eşti proiectat în spaţiu pectare a unor angajamen­ ţi unii
te : e o cursă eternă cu
gesti
Pe trimestrul I al anu­ piada de istorie), Lucian şi timp, în vremuri ime­ ff* tr-o
lui şcolar în curs, planul Morogan şi Romus Stepă- morabile, în pădurile pri­ ştafetele succesive, o goa­ lemeinică pregătire în meseria aleasă lc tl
de producţie al şcolii a nescu (participanţi la faza mordiale. Asemenea vre­ nă spre ziuă, o luptă dîr- Nocti
fost depăşit cu 39 000 lei, pe ţară a sesiunii de co­ muri mitice sugerează vîr- ză în pămîntul bogat pen- Meseria de miner presupu­ rapidă şi eficientă integrare 24,00
cunoştinţe
teh­
situîndu-se nu departe de municări ştiinţifice — Iaşi, ne temeinice deprinderi prac­ în formaţiile de lucru. utilă în forma­
nologice
şi
Deosebit
de
cota jumătăţii de milion. 1985), Sorin Drăgan, Dan tice in vederea mînuirii, în­ rea noastră ca mineri cu înal­
Acţiunile de recuperare a Negruţ şi Gali Ovidiu (cu treţinerii şi reparaţiilor uti­ tă calificare a fost practica
folosite
săp-
moderne
materialelor refolosibile, bune rezultate la faza ju­ lajelor exploatarea straturilor azi efectuată în timp de cîteva tehno­
tămini
dc
poligonul
in
de
de economisire şi bună deţeană a sesiunii de co­ P A C E cărbune din minele Văii Jiu­ logie a tăierii, susţinerii şi
gospdărire au fost nume­ municări ştiinţifice), Cris­ lui. In liceu avem condiţii încărcării mecanizate a căr­
profesiona­
de
pregătire
roase. Menţionăm, în a- tian Drăghici (locul I la bune Cunoştinţele teoretice do- bunelui, dotat cu o modernă DE
combină K.S.—G8, cu un trans­
lă.
cest sens, acţiunea elevilor faza pe minister a concur­ Bogăţia de sentimente ale sufletului meu bîndite pe parcursul anilor la portor T.R.—4 şi secţii de sus­ Mire
:lasei a Xl-a E, iniţiată în sului pe meserii). Se revarsă în primăvara ghiocelului obiectele tehnologice de spe­ ţinere mecanizată S.M.A.—2P. (Art
şi
cialitate
(Tehnologia
elevii
atelierul mecanic, de recu­ Aceste rezultate ale co­ Ce scrie cu petalele sale imaculate jul exploatărilor miniere. utila­ Fiecare dintre meseria claselor Com
miner,
Ma­
- '?ii
Xll-a,
a
în
perare a materialelor nefe­ legilor mei subliniază ele şini şi utilaje miniere, Insta­ este capabil să asigure func­
roase. Nu peste multă vre­ însele grăitor că triada dia­ Cuvintul pace în spaţiul dintre cer şi pâmînt. laţii electrice miniere, Utila­ ţionarea, întreţinerea şi repa­ bine 5
acestor
utilaje
care
preparării
cu
me, o sută de uteci.şti vor lectică învăţămînt-cerceta- E seară, apleacă-ţi privirea, primăvară, jul şi tehnologia utile) se rarea lucra efectiv doar peste Bun
minerale
vom
substanţelor
pleca pe şantierul Midia— re-producţie se realizează Prin geamul pâmintului împletesc armonios cu însuşi­ cîteva luni. serii
în i
Năvodari—Constanţa, pen­ numai şi numai prin efor­ Să vezi că în adîncurile lui rea deprinderilor de muncă A doua etapă a practicii de ŞAK
vom
instrui­
desfăşura
perioada
tru a-şi pune semnătura tul conştient, sistematic, cîştigate in Pentru a face fa­ specialitate în o formaţii de lu­ (Pai
practice.
rii
repartizaţi
de efort pe una din ma­ neprecupeţit, numai prin Strămoşii noştri au scris PACE ţă exigenţelor tehnice actua­ cru, in abatajele întreprin­ ierni
rile realizări ale perioadei investiţia creatoare a unor Şi citesc viitorul pâmintului le, unui miner i se cor cu­ derilor miniere Petrila, Lonea, bun;
pe care cu mîndrie o trăim tineri cu care, pe drept, Dintr-o carte pe care au numit-o PACE. noştinţe şi deprinderi practi­ Aninoasa, Dilja şi Livezcni, PEN
ral)
electro­
de
de
ce
cu toată fiinţa noastră —- no mînclrim. tehnică de şi lăcătuşerie, de de electroni­ alături şcoala colegii noştri Vom se î
la
profesională.
chiar
..Epoca Nicolae Ceauşescu". RUXANDRA JIEANU, că. Instruirea practică des­ cunoaşte, sînt sigur, şi alto (Lu
care
in
pe
în privinţa cercetării MIHAI G. DONOSE, \ elev, clasa a Xll-a M făşurată lăcătuşerie, atelicrcle-şconlă utilaje peste mult le vom nu mînui Leg
de
maşiui-unelte,
nu­
nu
timp,
gur.
tiinţifico, desfăşurate de elev, clasa a Xl-a E, electrotehnică (în clasele a mai cu entuziasmul specific NO;
■lovii liceului nostru, ma- secretar al comitetului U.T.C, IX-a şi a X-a) şi, in special, vîrslei, ei şi cu priceperea şi (Ml
în atelierul de maşini minie­ competenţa cerută acelora ca­ Rac
re şi poligonul de tehnologic re din adincuri scot la lumi­ BR;
a tăierii, susţinerii şi încăr­ nă una dintre principalele re­ roşi
cării mecanizate a cărbune­ surse energetice ale ţării —
Ce înseamnă viitorul Ia. vir- că descărcare de energii, din prci
ta de IC ani ? Un semn de ,,Ai în faţă drumul părinţilor. Urmează-I !“ acea formidabilă luptă cu lui (în treapta a Il-a) ne aju­ cărbunele. rea
îtrebare, un orizont mai mult viaţa. A iubi mina, a iubi tă să cunoaştem, să mînuim GE-
au mai puţin conturat, o cer- percepe din gustul realităţii, toricul, minerul, petrolistul, oamenii ei, oamenii tăcuţi şi şi să întreţinem cele mai mo­ MARIUS SILVIU
itudine poate, sau un lung a trăi azi şi a ghidi la mîine, chimistul, electricianul, biolo­ modeşti, aprigi ca muntele ale deme utilaje cu care vom ZAHARESCU, nă cui
lucra
subteran
în
noian de năzuinţe. Poate da, la acel mîine al perfecţionării gul sau poate -eib e rne ti ci an ul, cărui străfunduri sînt scurma­ solvirea liceului, asigură o după ab­ elev, clasa a Xll-a A mo
poate nu. A li Ia IC ani în­ mondiale, acel mîine al omu­ poate filozoful, poate... poa­ te, oameni falnici şi drepţi ca Prc
seamnă de fapt a deschide lui nou, acel mîine care tre­ te... Vrei să zideşti o lume stăpinii înălţimilor, brazii. Mă
ochii către lume. Undeva e buie să fie, şi să rămînă, un mai bună a păsărilor albe Voinţa de fier călită în su­
„miine de pace şi libertate", paşnice, o lume a egalităţilor, Cu satisfacţia împlinirilor de azi de
un ţel. Aici eşti tu, ai şaispre­ doare şi mii de ore în luptă Că?
pre­
zece ani, ai o inimă tînârâ Un viitor fericit, cum il parti­ o iunie din al cărei dicţionar cu natura, iată adevăratul (M
figurează
documentele
Şi plină de speranţe, ai o dului nostru, secretarul ge­ să lipsească multe, multe cu­ sens al cuvîntulul miner. Al Şcoala oferă un cadru larg do formare a personalităţii me
l'orţă sănătoasă şi clocotitoa­ neral, t o v a r ă ş u 1 Nicolae vinte semnificlnd răul. in faţă drumul lung al pă­ noastre prin orele de învăţămînt teoretic şi practic, prin acti­ na
re. Aici eşti tu şi priveşti că­ Ceauşescu, în cuvintarea ros­ Cind te naşti, ai în sînge rinţilor tăi. Urmează-I, deci. vităţile cxtraşcolarc organizate şi îndrumate in special de or­
tre viitor. întinzi mina, şi cu tită cu prilejul aniversării ceva din inima minei. Ai in ganizaţia U.T.C., de profesori şi diriginţi. Printre acestea men­
inima clocotind porneşti.' sînge ceva din clocotul şi fier­ ROBERT HAUPTMANN, ţionăm dezbaterile tematice, vizionarea spectacolelor de teatru
gloriosului jubileu al P.C.R. berea adîncurilor negre ce
A fi la IC ani înseamnă a în tine se trezeşte încet is­ nasc lumini din acea giganti­ elev, clasa a X-a N şi filme, vizitele şi excursiile, participarea la şedinţele cercului r 1
literar, la serbările şi concursurile şcolare, 1 oale contribuind
la formarea gustului estetic, lărgirea orizontului cultural, la ESj
cultivarea aptitudinilor artistice iile elevilor.
Ne amintim cu plăcere de spectacolele „Steaua fără nume“,
„Omul cu mîrţoaga“, „Idolul şi Ion Anapoda 4 *, filmele ,,Horea“, J
„Adela**, „Ciuleandra**, „Declaraţie de dragoste**, „Pas în doi“, clc
de recitalul de versuri eminesciene susţinut de Ion Caraniitru, ru
întîlnirea cu interpretul lui Apostol Iiologa din filmul „Pădu­ al*
rea spînzuraţiior**, actorul Victor Rebengiuc, de dialogul cu se
scriitorii Augustin Buzura, Nectilai Cliirica, Dumitru Dem Io-
naşcu ş.a. de
Amintiri frumoase, de neuitat, sînt şi emoţiile trăite de noi iz>
inşine pe scenă cu prilejul participării la serbările şi con­ Vf
cursurile şcolare, ca. membri ai formaţiilor artistice dc montaj nc
literar, teatru, recitatori, dansuri, brigadă artistică. în 1983, to te
formaţia de montaj litcrar-muzical-coregrafic a liceului nostru
a obţinut premiul al II-lea la faza pe ţară a Festivalului na­ T<
vc
ţional „Cintarea României**. Premii în cadrul aceleiaşi mani­
festări au obţinut şi alţi elevi ca Amalia Iluserl (pian), Ovidiu Şi
Drăgan (chitară), Gabriela Fodor (dans clasic). X)
Pentru unii elevi, timpul liber înseamnă prilej dc valori­ gi
ficare a aptitudinilor lor creatoare în poezie şi proză, unele
citite în cadrul cercului literar, altele publicate la gazeta lite­
rară a şcolii, în paginile ziarului „Steagul roşu**, în alte publi­ sl
n<
caţii. Menţionăm nume ca : Dorina Pagncjcr,’ Ruxandra Jccan, lo
Anca Ciolea, Camelia Stupariu, Claudia Cosma, Gabriela Dazăr, d.
Adriana Serbau, Sorin Dragau, lolanda Rafai, Violeta Popa — iz
Morar, Adriana Aionesei. d.
O viaţă spirituală intensă, cu satisfacţia împlinirilor de azi,
cu ecouri peste ani. Cc
P'
DANA BARA,
elev, clasa a Xll-a i