Page 53 - Drumul_socialismului_1986_05
P. 53
Vizita prietenească de lucru
M <^\
a tovarăşului Nicolae Ceauşescu
In Uniunea Sovietică
S O C I A L I S M U L ÎN CAPITALĂ DE LUNGĂ DURATĂ PRIVIND DEZVOLTAREA
CEREMONIA SEMNĂRII PROGRAMULUI
REVENIREA
T o v a r ă ş u l Nicolae COLABORĂRII ECONOMICE SI
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUAItDOflRfl flt P.C Ceauşescu, secretar general TEHNICO-STIINTIFÎCE DINTRE
al Partidului Comunist Ro REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Si
AI c® l « s l i I UiiHSp oi OUiSEPiMiiiliL mân, preşedintele Repu
blicii Socialiste România, a UNIUNEA REPUBLICILOR SOVIETICE
revenit, vineri scara în Ca SOCIALISTE PE PERIOADA
pitală, după vizita priete
Anul XXXVIII, nr. 8 864 SÎMBĂTĂ, 17 MAI 1986 4 pagini - 50 bani PÎNĂ ÎN ANUL 2000
nească de lucru efectuată
în Uniunea Sovietică, la
invitaţia C.C. al P.C.U.S. După încheierea convor şi tchnico-ştiinţifice dintre
Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la adunarea şi a Prezidiului Sovietului birilor oficiale, tovarăşul Republica Socialistă Româ
Suprem al U.R.S.S. Nicolae Ceauşescu, secre nia şi Uniunea Republici
tar general al Partidului lor Sovietice ‘Socialiste pe
solemna consacrată aniversării partidului La sosire, pe aeroportul Comunist Român, preşedin perioada pînă în anul 2000.
Otopeni, tovarăşul Nicolae tele Republicii Socialiste La ceremonie au parti
Ceauşescu a fost întîmpi- România, şi tovarăşul Mi- cipat tovarăşii G. A. Aliev,
nat de membri şi membri
Strălucită sinteză a unui drum istoric supleanţi ai Comitetului general al Comitetului Cen V. I. Vorotnikov. A. A.
Gorbaciov,
hail
secretar
L.
Zaikov,
N.
Gromîko,
Politic Executiv al C.C. al tral al Partidului Comunist E. K. Ligaciov, N. I. Rîj-
glorios, viziune clarvăzătoare P.C.R., secretari ai Comi al Uniunii Sovietice au lcov, M. S. Solomenţcv,
tetului Central al partidu
V. M. Ccbrikov, E. A. Şc-
semnat, în cadrul unei ce
lui, precum şi de membri remonii care a avut loc în vardnadze, membri ai Bi
ai C.C. al P.C.R., ai Con
asupra perspectivei socialismului siliului de Stat şi ai gu- Marele Palat al Kremlinu roului Politic al C.C. al
P.C.U.S., P. N. Demiccv,
de
lungă
lui,
Programul
durată privind dezvolta
şi comunismului în România (Continuare în pag. a 4-a) rea colaborării economice (Continuare în pag. a 4-a)
C O M U N I C A T
Trecerea la stadiu! de ţară mediu dezvoltată şi noua
calitate — obiective centrale ale noii etape cu privire la vizita prietenească de lucru
„Să acţionăm cu toată hotărîrea pentru în tivităţii trebuie să punem cu a tovarăşului Nicolae Ceauşescu
fermitate înfăptuirea noii
făptuirea neabătută a planului pe 1986 şi pe
revoluţii tehnico-ştiinţifice şi
întregul cincinal, pentru a asigura trecerea la un a noii revoluţii agrare. în Uniunea Sovietică
stadiu superior de dezvoltare şi ridicarea patriei Din asemenea orientări de
ordin general se desprind La invitaţia Comitetului Central al tări şi în viitor, pe toate căile, prietenia
noastre pe noi culmi de progres şi civilizaţie". cu deosebită forţă resorturi Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi colaborarea multilaterală dintre Repu
le materiale ale noii cali
NICOLAE CEAUSESCU tăţi, în rîndurile cărora un şi a Prezidiului Sovietului Suprem al U- blica Socialistă România şi Uniunea So
niunii Republicilor Sovietice Socialiste, la
vietică, dintre Partidul Comunist Român
loc central îl ocupă orga 16 mai 1986, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice,
in concepţia partidului patria noastră să devină o nizarea întregii vieţi econo- secretar general al Partidului Comunist pe baza principiilor marxism-leninismu-
nostru, a secretarului său ţară socialistă multilateral mico-sociale pe baza celor Român, preşedintele Republicii Socialiste lui, solidarităţii internaţionale, egalităţii
general, tovarăşul Nicolae dezvoltată, în care să se mai noi cuceriri ale ştiinţei România, a efectuat o vizită prietenească în drepturi, respectului reciproc şi întra
Ceauşescu, înfăptuirea Pro manifeste cu tot mai multă şi tehnicii, creşterea rolului dc lucru în Uniunea Sovietică. jutorării tovărăşeşti. Pornind de Ia sco
gramului de făurire a socie putere principiile comuniste ştiinţei, învăţămîntului, cul La Kremlin au avut loc convorbiri în purile şi interesele fundamentale comune
tăţii socialiste multilateral de muncă şi de viaţă". turii, al întregii activităţi de tre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ale celor două ţări, cei doi conducători
dezvoltate şi de înaintare Trecerea de la trepte in formare a omului nou. Aşa general al Partidului Comunist Român, au reafirmat hotărîrea lor de a extinde
spre comunism străbate cîte- ferioare la altele superioare dar, noua calitate, cu tot preşedintele Republicii Socialiste Româ şi aprofunda cu consecvenţă colaborarea
va etape succesive, cu obi a impus ca necesitate obi ce înseamnă ea, are o sfe nia, şi tovarăşul Mihaii Gorbaciov, secre rodnică în domeniile economic, politic,
ective şi sarcini specifice, ectivă exigenţe noi, superi ră de cuprindere generală, tar general al Comitetului Central al ideologic, al ştiinţei şi culturii, al apă
toate formînd un proces re oare, în toate sferele acti fără limite. Pe de altă par Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. rării şi în alte sectoare de activitate. Ei
voluţionar unic, neîntrerupt. vităţii productive şi sociale, te, ea acţionează pretutin în cursul convorbirilor, conducătorii s-au pronunţat pentru îmbogăţirea con
„Parcurgerea unei părţi care s-au sintetizat în noua deni ca exigenţă a moderni celor două partide au tăcut un schimb dc ţinutului raporturilor pe linie de partid
din drumul spre înaltele calitate în toate sectoarele zării structurilor economice, informaţii cu privire Ia dezvoltarea so- şi dc stat Ia toate nivelurile, au subliniat
piscuri — se spune în cuvîn producţiei materiale, vieţii a tehnologiilor şi procedee cial-cconomică a celor două ţări In etapa importanţa studierii reciproce a expe
tarea tovarăşului Nicolae sociale şi spirituale. Dar, lor de producţie, a organi actuală, activitatea pentru înfăptuirea ho- rienţei în construcţia socialistă.
Ceauşescu la adunarea so cum baza tehnico-materială zării şi conducerii, a creş tărîrilor Congresului al XlII-Iea al Parti
lemnă —, spre obiectivul este hotărîtoare pentru an terii gradului de pregătire dului Comunist Român şi ale Congresu Relevînd dezvoltarea dinamică sS rela
strategic al noului cincinal, samblul progresului general, profesională a tuturor lucră lui al XXVII-lea al Partidului Comunist ţiilor comercial-economice, tehnico-ştiin
îl reprezintă trecerea, pînă noua calitate a econămiei torilor — toate determinînd al Uniunii Sovietice. ţifice reciproc-avantajoase, tovarăşul
în anul 1990, a României, de înseamnă trecerea la dezvol sporirea mai accentuată a Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Mihaii
la stadiul de ţară în curs tarea intensivă a industriei, productivităţii muncii socia O atenţie deosebită a fost acordată Gorbaciov au reafirmat dorinţa de a ac
de dezvoltare la un stadiu agriculturii şi celorlalte ra le, ridicarea nivelului tehnic stadiului şi perspectivelor relaţiilor ro- ţiona pentru extinderea în continuare şi
v
o
mâno-sovictice. T
ş
ă
r
Nicolae
l
u
a
superior, de ţară mediu dez muri de activitate. De aceea, şi calitativ al produselor, re- creşterea eficientei acestora. Posibilităţi
voltată, urmînd ca, în per tovarăşul Nicolae Ceauşescu Ceauşescu şi tovarăşul Mihaii Gorbaciov
spectivă, pînă în anul 2 000, subliniază că în centrul ac- (Continuare în pag. a 3-a) au exprimat hotărîrea comună de a în (Continuare în pag. a 4-a)
Calitatea produselor, operativitatea CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMÂVARA Omagiu partidului
în livrări — condiţii esenţiale • „EPOCA NICOLAE triotică intitulat „Tineri
Toţi oamenii apţi de muncă CEAUŞESCU — EPOCA ca patria". Au prezentat
pentru sporirea exportului MARILOR ÎNFĂPTUIRI din creaţiile proprii:
REVOLUŢIONARE". Cen Daniela Paraschiv, Lucian
participă la întreţinerea culturilor trala minereurilor Deva Murăraşu, Virgiliu Vera,
încă dc la sfîrşitul lui dial de valori. Ne-am fi a găzduit simpozionul o- Nuţa Crăciun, Dumitru
1985, harnicul colectiv al xat, în continuare, ca o- magia] organizat dc co Burduja, Călin Hera,
întreprinderii „Marmura" biective principale, să men — Atît la Pcştişu Mic, crare care este realizată Sergiu Nicolae, Eugen
Simeria a acţionat cu dă ţinem ritmul dinamic al cît şi la Nandru, Mînerău pe 70 din cele 11G ha se mitetul de partid cu spri
ruire şi responsabilitate livrărilor către beneficiarii şi Dumbrava, porumbul a mănate. Ileana Radu, in jinul Muzeului judeţean. Evu.
pentru pregătirea produc exiterni, să asigurăm o ca răsărit şi au început lu ginerul şef al unităţii a- Comunicările, ilustrînd • „LAUDA OMULUI,
ţiei de export din noul cin litate ireproşabilă tuturor crările de întreţinere — nc gricole, sublinia : realizările obţinute de LAUDA MUNCII ŞI
cinal. „Aşa am reuşit — produselor — condiţii dc spunea Alexandru Zudor, — Avem, pînă la aceas poporul român în dezvol CREAŢIEI SALE". Şi la
ne-a declarat Petru Pop, bază pentru creşterea pe primarul comunei Pcstisu tă dată, culturi frumoase tarea economică a patri Mărtineşti s-a încheiat
Mic. de sfeclă, cartofi şi po ei, justeţea politicii inter săplămîna cullural-edu-
— Cum este organizată rumb, cu o densitate op ne şi externe a partidu calivă care a atras. Ia
ACTIVITATEA DE EXPORT această importantă lucra timă la hectar. De aceea lui şi statului nostru, ini căminul cultural din sa
editate « dinamism * eficienţa re ? — întreaga suprafaţă a crărilor de întreţinere la ţiativele de pace ale se tul de centru, un nume
ne preocupă efectuarea lu
ros public. încheierea ma
cretarului general
al
fost repartizată pe forma timp şi de bună calitate. partidului, t o v a r ă ş u l nifestărilor educative a
secretarul comitetului de plan extern a prestigiului ţii de lucru şi pe coope Pînă astăzi prima praşilă Nicolae Ceauşescu, au fost marcată de un spec
partid — să începem exe industriei româneşti şi .dez ratori. Brigadierii le-au fost prezentate de pro tacol omagial, !a realiza
cutarea contractelor de ex voltarea relaţiilor de coo spus tuturor oamenilor manuală s-a efectuat • pe fesorii Maria Palamaru rea căruia şi-au armoni
port chiar din primele zi perare economică". unde şi cît au de prăşit, aproape 30 de ha. Parti şi Mircea Dan Lazăr. Co zat forţele artistice cămi
le ale celui de al 8-lea Numărul ţărilor în care ciparea cooperatorilor la municările au fost urma nele culturale din Jele-
în ce ne priveşte, lucrăto
cincinal, devansînd grafi se exportă produsele rea rii primăriei sîntem repar muncă este foarte bună, te de un recital de poe dinţi, Mărtineşti şi Din
se efectuează o lucrare do
cele de livrare. Menţionez lizate la „Marmura" Sime tizaţi pe sate şi ajutăm calitate. zie patriotică, organizat eu Mic. Montajele litc-
că toţi oamenii muncii de ria nu a crescut faţă de concret la mobilizarea oa dc comisia de femei din rar-muzicalc, formaţiile
Ia „Marmura" au fost pu 1985. Au sporit însă can menilor la muncă. — Da — intervine în cadrul centralei, susţinut de teatru (Mărtineşti,
ternic mobilizaţi de sar tităţile solicitate — îndeo discuţie Otilia Luca, pre Dîncu Mic), dansurile
cinile şi indicaţiile for Joi, 15 mai a.c., am în- şedintele cooperativei —- de Valeria Ftusu, Dorina populare mixte, moderne
sebi datorită nivelului ca tilnit o activitate intensă la sapă au ieşit toţi locui Vasile, Iulia Sclmărean. (Jclcdinţi), soliştii de mu
mulate de secretarul ge litativ înalt care a fost a- pe ogoarele cooperativei a- torii apţi dc muncă ai sa Agatha Iakab, din cadrul zică populară şi folk, mo
neral al partiduluh tova tins — şi s-a diversificat gricole de producţie din telor ce aparţin unităţii oficiului Je calcul. mentele satirice, recita
răşul Nicolae Ceauşescu, gama sortimentală. Iar li Peştişu Mic. Mecanizatorul noastre. Aş vrea să-i evi • RECITAL DE POE lurile de poezie (Mărti
privind realizarea cu prio nul dintre „atuurile" prin loan Căleanu executa a denţiez, pentru modul cum ZIE Patriotică. Cena neşti, Jeledinţi) s-au reu
ritate şi în cele mai bune cipale îl constituie, după doua rebilonare a carto muncesc, pe cei din bri- clul literar „Lucian Bla- nit într-un spectacol ca
eondiţii a sarcinilor de filor, lucrare ce se aprop’e ga“ al Casei de cultură re a răspuns generos ge
export, sporirea contribu MARIN NEGOIŢĂ de sfîrşit, iar Vasile Ha- TRAIAN BONDOR din Hunedoara a susţinut nericului sub care s-a
ţiei economiei noastre na bor efectua prima praşilă recitalul de poezie pa desfăşurat.
ţionale la schimbul m'on* (Continuare în pag. a 3-a) mecanică la porumb, lu- (Continuare în pag. a 3-a)
