Page 54 - Drumul_socialismului_1986_05

l’ag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL!

„Primăvara muzicală deveană“

Aflată la a V-a ediţie chestra de cameră a Sin­ pieselor abordate şi posi­ 13.00 3
— devenită deci o certă şi dicatului invăţămint Sibiu bilităţile interpretative in­ 13,03 J
valoroasă tradiţie - „Pri­ (simbătă, 17 mai), Teatrul dubitabile de care dispune , 1 (
măvara muzicală deveană" muzical Braşov (vineri, 23 formaţia băimăreană, ce a <
s-a deschis intr-o atmosle- mai), corurile Direcţiei sa­ realizat o „sonoritate" si­ f
huhedorene ră de real interes, in con­ nitare judeţene şi sindica­ gură, dar delicată şi, in \ i
diţiile afirmării muzicii cul­ tului. invăţămint Deva ; co­ ultimă instanţă, pentru pu­ <
te ca gen de sine stătător rul Sindicatului invăţămint blicul prezent, emoţionontă.
in mişcarea artist că hune- Hunedoara ; corul Şcolii Merită stimă întreaga for­
nr.
doreană actuală. generale Teatrul 8 Deva (25 maţie. Totuşi, două nume t i
„Fantasio"
mai),
Organizată
Şcoala
„Corviniana“ - expresie a calităţii generală nr. 8 de Deva, cu Constanţa ş.a. s-au distins : Vasde f.eo- ] i
pold — inimosul dirijor, şi
sprijinul Inspectoratului şco­ Concertul inaugural al a- solista instrumentistă (vio­ i
Rorrar,
care,
Edith
actului artistic lar judeţean, sindicatului cestei ediţii l-a susţinut or­ loncel) ţinuta scenică sobră 1 i
prin
invăţămint şi Casei de cul­ chestra de cameră „Con- I
tură Deva, Comitetului ju­ certino" din Baia Mare, al şi tonul cald instrumental,
Organizînd întrecerea bri­ noscute, unele deţinătoare lor şi momentelor statice, deţean de cultură şi edu­ cărei repertoriu a cuprins ne-a captivat. 1
găzilor artistice, a grupu­ ale titlului de Laureat al arhicunoscute, dispuneri în caţie socialistă, interesate lucrări in stil preclasic (Fr. A doua manifestare a i i
rilor de satiră şi umor, fac­ Festivalului naţional „Cîn- semicerc, optîndu-se pentru in creşterea eficienţei edu­ Couperin - „Piesă de con­ fost găzduită de Şcoala
torii culturali de la nive­ tarea României", altor pre­ mişcare, pentru dinamism cert"), romantic (Ceaikov- generală nr. 8 Deva şi a 14.45
lul municipiului Hunedoa­ mii, altele, mai noi sau scenic, dublate de o „co­ caţionale a actului cultu­ ski - „Serenada pentru aparţinut profesorilor vio­ 19.00 '
ra, îndrumaţi permanent chiar recent înfiinţate, îm­ loană" muzicală, de melo­ ral prin intermediul muzi­ orchestră de coarde"), pre­ lonişti Mircea Ciornă din 19,20 '
de Consiliul municipal de preună reprezentînd unităţi dii recente, moderne, pe cii, manifestarea şi-a cîşti- Deva şi Adrian Lazăr din
educaţie politică şi cultu­ economice - uzinele 1, 6, care nu o dată publicul gal un merituos loc in rin- cum şi două lucrări româ­ Petroşani, care au evoluai 19.45 ’
ră socialistă, s-au ţinut de 7 ale C.S.H., Întreprinde­ din sală le-a fredonat cu dul evenimentelor artistice neşti contemporane (Liviu intr-un tandem, după o
cuvînt, vădind seriozitate rea minieră - Secţia ne­ glas tare, dialogînd sufle­ hunedorene şi din ţară, in Comes — „Mică serenadă partitură de Boccherini. 20,35 J
intr-un domeniu în care teşte cu cei aflaţi pe sce­ primul rind, prin conţinu- pentru orchestră de coar­ Le mulţumim tuturor pen­ 21,55 ;
spectacolul scenic, poanta metalifere Zlaşti, Exploata­ nă. tul său. de" şi Petre Constantines- tru clipele de adinei şi e- 22,05
satirică, hazlie sînt la ele rea minieră Gheţari, fabri­ A fost reliefată, de a- Formaţii muzicale şi mu- cu - „Concert pentru or­ levate trăiri estetice prile­
acasă. E bine că localnicii cile de tricotaje şi încăl­ semenea, prezenţa unor zical-coregrafice prestigioa­ chestră de coarde"). Audie­ juite. Festivalul continuă...
(au dovedit de atîtea ori ţăminte, I.G.C.L., I.C.S.A.P., textieri şi instructori cu se şi-au anunţat participa­ rea programului ne-a rele­
— n.n.) ţin la prestigiul lor i.C.S. Alimentara, I.C.S.M.I., har şi i-am numi aici pe rea la actuala ediţie : or­ vat valenţele estetice ale Prof. CORNELIU BOGARIU
şi al unei manifestări care Cooperativa meşteşugăreas­ Aurel Busuioc (ce s-ar fa­
a ajuns la a IV-a ediţie. că „Drum nou", cluburile ce Hunedoara fără acest
om talentat, dăruit total BU<
scenei, prezent acolo unde dioju
se simte lucrul de calitate ! Scena si oamenii ei ţară;
- n.n.), Adrian Anghelescu, f 8,10 •
Sabin Clej, loan Mânu, Discuţia cu învăţătorul ţean de cultură şi educa­ — Dacă v-um propune «.0O
K /
Radu Buciuman, Costel Vi- Bujorel Marcu din Ilia am ţie socialistă am organizat să realizaţi o retrospectivă
şan ş.a. Ilevis
purtat-o în condiţii oare­ prima ediţie a acestei ma­ succintă a activităţii des­ 11,00
Şi publicul, evaluat la cite- „Siderurgistul" şi „Construc­ Au fost, în general, mul­ cum inedite, avînd ca fun­ nifestări, care urmărea să făşurate, la ce momente 11,05
va sute de spectatori, a a- torul". te lucruri pe care cei care dal sonor atmosfera spe­ pună in valoare spiritua­ v-aţi opri ? tr-uii
preciat eforturile organiza­ Ce au evidenţiat aceste nu le-au văzut au ce re­ cifică unei manifestări ar­ litatea întregii văi liuncdo- — înainte de „momente", Publi
ile şi
torilor, ale organizaţiilor şi formaţii ? In primul rînd, greta I tistice cu care se încheia rene a Mureşului. A fost v-aş destăinui marca mea tural
instituţiilor culturale sindi­ texte judicios întocmite, cu lată şi premiile acordate Săptăinîna cultural-cduca- una dintre primele mani­ dragoste pentru tradiţia ra f
cale, de tineret, ale con­ un conţinut militant, cu lar­ de organizatori - Comite­ tivă „Mureş, pe marginea folclorică a acestor melea­ vanp
13.00
ducerilor unităţilor econo­ gă eficienţă educaţională, tul municipal de cultură şi ta". festări de acest fel din ju­ Bulei
mice, aplaudînd şi rîzind bine structurate, cuprinzînd educaţie socialistă, Consi­ deţ- Acum se află la a guri, moştenită de la pă­ rid ia j
cu poftă-,.dar dovedind mai o varietate de aspecte din liul murucipal rl sindicate­ —- Ştiţi cu cită nerăbda­ rinţi, cultivată în şcoală juma
108G
ales sensibilitate faţă de activitatea u-rtăţilor econo­ lor, Con'tetul municipal al re a aşteptat lumea sate­ şi la institutul pedagogie., (lai io i
lucrul bine făcut, cu bo­ mice nenţionate - folosi­ U.T.C. . Premiu pentru cea lor din zonă acest festival ? Ca elev, am activat in for­ Teici
1
gate valenţe educaţionale. rea judicioasă a timpului mai bună brigadă- artistică Zilnic eram oprit şi cu pe maţia de dansuri a Liceu­ ştiri;
Jrcsa
I „Corviniana" a stimulat, în de lucru combctînd dezin­ - I.C.S. Alimentara ; Pre­ stradă pentru a fi întrebat lui „Decebal" din Deva. rii :
în primul an la catedră am
-
miul
tinereţii
Întreprin­
f acelaşi timp, creştcca nu­ teresul faţă Je soarta pro­ derea de tricotaje tip lînă; ce va fi duminica viitoare înfiinţat şi pregătit o for­ 21.00
22,00
ducţiei, a caPcţii ei, chiu­
mărului formaţiilor de gen.
(11 mai — n.n.). Probabil,
\ Faţă do 7 prezente la pri­ lul, automjhurnirea, cotind Premiul pentru cea mai o- oamenii făceau acest lucim maţie de dansuri la Leş- Spor.
dans
ma ediţie, acum numărul pentru atragerea unui nu­ riginală punere în scenă - în virtutea faptului că un nic. Mi-a plăcut să dansez dc ş
acestora s-a triplat, ilus- măr mai ma’e de oameni I.C.S.A.P. ; Premiul pentru timp m-ain numărat prin­ şi am instruit foi maţii de
trînd o fericită creştere can­ la activitatea de creaţie cel mai bun text inspirat dansuri. în două rinduri
titativă şi calitativă. Pînă tehnico-ştiinţifică, stimulind din faptele de muncă - tre cei care au coordonat am reprezentat cu forma­
a ajunge în întrecerea pro- economiile de energie şi Fabrica do încălţăminte ; activitatea culturală a co­
priu-zisă, formaţiile au materii prime, repunerea Premiul special al juriului munei, la desfăşurarea că­ ţiile Iliei meleagurile hu-
participat la o preselecţie, în circuitul productiv a ma­ - Uzina 7 (C.S.H.) ; Pre­ reia dau şi în momentul nedorene la festivalul fol­
cu care prilej s-a văzut terialelor refolosibile etc., miul pentru cel mai bun de faţă o mină de ajutor. cloric de pe litoral : pri­ DE
-
stadiul de pregătire, s-au Textele, corelate cu mun­ grup satiric - „Satirycon" — Ej a o dovadă că oa­ ma dată împreună cu A- " "Ci
dat îndrumările necesare, ca unor instructori talen­ (Clubul „Siderurgistul"). Au menii care pun suflet în poldu de Sus. Stremţ şi
iar cele mai bune 14 co­ taţi, au generat spectacole mai fost acordate premii ceea ce fac nu sînt uitaţi XV-a, dovadă că o acţiu­ Vata de Jos şi, a doua oa­ argir
lective artistice au primit izbutite cuprinzînd scenete, interpreţilor Costel Vişan, de colectivitate. ne poate dobîndi perenita­ ră, împreună cu Dineu Ma­ A) ;
sine
dreptul de a evolua în în­ scheciuri, pline de haz, ele Carmen Vlasici, Adrian An­ — Dacă ar fi aşa. m-aş te cînd are rezonanţă în re — ei cu obiceiul „Po- Buni
trecerea mai sus-amintită. însele adevărate microspec- ghelescu. bucura foarte mult. A mm conştiinţa oamenilor, cînd pelnicului" şi noi cu obi­ scrii:
Rînd pe rînd, în scenă tacole. S-a reuşit, de ase­ 15 ani director fiind n! că­ vorbeşte despre oameni, ceiul de „Nuntă". Am par­ in c
ŞAN
s-au perindat formaţii cu- menea, depăşirea aşezări­ MINEL BODEA (Par
minului cultural de aici, cu despre o epocă pe caro ei ticipat în 1.072 la „Cunu­ icmb
sprijinul Comitetului jude­ o trăiesc cu intensitate în na cantului românesc" buna
PEN
CRONICA LITERARĂ perioada deschisă de Con­ de la Tuleea, cu ansam­ ral);
gresul a! IX-lea al parti­ blul de cîntece şi dansuri, se ii
dului. în 1985 formaţiei dc d a n ­ (Lue<
i
Ionel Pop: „INIMA PĂDURII" ,,FLORI DE MAI — Deşi încă tînăr, vă suri a Şcolii generale Ilia fost
NOA
număraţi printre animato­ i-a fost acordat premiul al (Mui
Apărută postum, cartea suşi vrindu-se parte com­ rii culturali cu activitate Race
lui Ionel Pop — Inima pă­ ponentă a acesteia. Ade- Cu inimile deschise spre mai manilestări cu adincă îndelungată. îll-lea şi titlul de Laureat DRA
roşie
durii (Ed. Albatros, 1986) văratul erou devine de-a- lumina acestui Mai ani­ rezonanţă patriotică şi de pe ţară în cadrul Festiva­ pren
— începînd cu 1961. timp
oferă cititorului o ealeidos- cum pădurea — personaj versar, oamenii Lupeniulw larg interes. Dezbaterile de trei ani, am fost in­ lului naţional „Cîntarca rea <
copică viziune a peisaju­ tentacular ce solicită cu­ profesionale din cadrul zi­ României". CEO
lui intracarpatic cu flora cereşte şi fascinează prin au participat, ieri, la de­ lelor „brigadierului" şi structor — metodist la ca­ — Despre activitatea cul­ nă 1
cult!
şi fauna ce-şi desfăşoară incomensurabila lume ve­ butul noii ediţii a unei în­ sa raională de cultură şi turală ce se desfăşoară azi mor;
din veac existenţa după getală şi animală. In ţe­ drăgite manilestări : săptă- „maistrului" se intilnesc cu apoi directorul căminului la nivelul comunei ? Pron
dialectica unui ritual ci­ sătura narativă năvăleşte mina cultural-educalivă colocviile de istorie, cu ex­ cultural. în 1977, am re­ — Cunoaşte o reală par­ Mări
dc <
clic. încadrată atmosferei acum bogăţia lirismului ce poziţiile ex-libris, loto şi de venit la catedră, rămînînd ticipare de masă, pe mă­ Căsă
generale a celorlalte volu­ pune stăpînire pe paginile „Flori d.e mai". Actuala e- artă plastică, cu momente însă credincios scenei, ocu- sura cadrului în care e an­ (Mm
me îzvbrîte din emoţiile cărţii, în care se revarsă diţie (a IV-a) îşi dedică Price şi de artă dramatică, pîndu-mă de pregătirea grenată — Festivalul na­ melc ) ;
n
a
trăite de vînătorul-artist In poezia descrierii împletită manifestările gloriosului ju­ cu spectacole, la realiza­ formaţiilor de dansuri ale ţional „Cîntarea Români­ ţ i e c i
faţa marelui spectacol al cu fiori de reflexivitate bileu al partidului. Consi­ rea cărora vor colabora, elevilor de la Şcoala ge­ ei". în ce priveşte direct
vieţii din lumea mirifică izvorî tă din confruntarea liul orăşenesc de educaţie nerală şi Liceul agroindus­
a muntelui, cartea se deo­ cu minunăţiile înţelese şi, politică şi cultură socialis­ alături de lormaţiile locale, trial Ilia, ale Căminului mişcarea artistică de ama­
sebeşte doar ca structură mai ales, neînţelese din tă Lupeni a cuprins in pro­ prestigioase colective artis­ cultural din Bacea şi ori­ tori, doresc să rămână în
de lucrările anterioare. inima pădurii. gramul săptămînii 16-25 tice din ţară. continuare competitivă.
Fragmentarea pe secvenţe, Deşi paginile finale se unde e nevoie de sprijinul,
capitole şi titluri indepen­ pătrund de atmosfera me­ de priceperea mea. B. CĂTĂLIN Pe
dente este înlocuită acum ditativă gravă, specifică rul tl s
cu tentativa unei sinteze, amurgului scriitorului no­ cal
a unei evocări monolitice nagenar, cuprinzînd rcflec- Cunoscut spectatorilor prin caia
circumscrisă u n u i singui lii-bilanţ asupra vieţii paz­ „Zbor plauat“, Lucian Mar- CRONICA FILMULUI ataşant atmosfera satului ro­ ţite
mânesc;
Claudiu
Ncguleseu
tricc
titlu — Inima pădurii. nicului reîntors să-şi tră­ tlare face un sensibil pas debutează sub bune auspicii Vînt
rc-
film.
După ce-1 prezintă pe iască ultimele zile şi să inainte in creaţia sa, orches- Intere­ „DIN PREA MULTA DRAGOSTE" in muzica de cunoscuţi Vom va­ cu
întîlni
şi
actori
temi
trînd
filmic
o
Ion Cota descifrînd incă se stingă în casa în caro santă şi generoasă : dragos­ bine de 20 dc ani in urmă. multe secvenţe, capacitate de loroşi, unii cvoluind pe par­ rare
sud-
din copilărie crâmpeie din văzuse lumina zilei sub tea de’ pămiiil a ţăranului Erou] va depăşi impasul, va sugestie, reuşind să materia­ tituri surprinzătoare : Ghcor-e ratu
viaţa misterioasă a pădu­ zarea Parîngului, în în­ român. reuşi să-l cunoască ji să-l În­ lizeze imagistic, intr-un mod ghe Cozorici creează un per­ cupi
mal
sonaj
care
rii, lucrarea inserează tregul său, volumul se con­ Personajul principal, ingi­ ţeleagă pe ţăranii rămaşi In personal, sentimentul satului, văzut... pe undeva. parcă I-arn Cre- grad
Tamara
intre
alături
dc
at­
di­
sat,
muncească
să
redînd,
locuri, oameni şi îndelet­ stituie intr-un cînt imnic nerul Vasiie o Candrca — agricolă ei pentru a da un nou Impuls mosferă prin calităţile de culoarea ţulescu (in ingratul rol al Cris-
ale
filmului,
unitate
Ia
rector
niciri pe care le-mbrăţi- închinat muntelui, într-o dintr-o reşedinţă dc judeţ — muncii cooperativei in cadrul Şi personalitatea ineonfunda- tinci — soţia lui Candrea), La
şează protagonistul cuprins pledoarie pentru iubirea şi hotărăşte să se intoarcă In noii revoluţii Jn agricultură. bilă ale satului ardelenesc. reală structu- Ovidiu Moldovan (in rolul fi s
rul
Ltpsindu-i
o
pre­
ponclfe
unor
In
satul
pentru
a
dc o irezistibilă febră a ocrotirea pădurii, ' într-o agricultură natal, adevărată, nu face luate ciuda alte pelicule cine­ vă dramaturgiei, ptmetind juristului), cum Diana ştim). Lupescu cal
o
In­
din
(graţioasă,
„dc
dorului de ducă, generoasă invitaţie de a birou". Drumul pe care do­ matografice de actualitate — doar parţial realităţi de esen­ spirată distribuirea, intr-un cara
con­
Acum îşi găseşte şi car­ trăi sentimentul naturii ca reşte să-l parcurgă Vasiie soţia care se împotriveşte pă­ ţă ale civilizaţiei rurale salvea­ tirziu, a braşoveanului Dan ţite
ti-ice
temporane,
oraşului,
răsirii
filmul
se
regăsirea
dc
Sănduiescu
tea substanţa sa, intră în pe o aleasă bucurie a vie­ Candrca e presărat cu dificul­ către erou a unei iubiri din ză prin actori şi calitatea rol principal (Candrea) intr-un Vint
misiu­
film,
de
atmosfera şi în pulsul e- ţii. tăţi vor inerente. Oamenii din sat tinereţe etc. — care. acuză o muncii echipei de tehnicieni. ne îndeplinită onorabil. cu
îl
privi
cu
—
suspiciune
rare
ex­
şi
ideatică
mai
Astfel,
xistenţial al muntelui, în poate din cauză că ei a pă­ sărăcie monotonie tematică determină perimentat, deşi operatorul puţin Mlhai
nedo-
o
inima pădurii, paznicul în- Prof. DUMITRU SUSAN răsit locurile natale cu mai rită, demersul artistic are, in Truleă surprinde credibil 6> VERONICA PALADE